espresso

REVELAŢIA Nu ştiu cum să povestesc ce mi s-a întimplat doar acum câteva zile. Ar trebui să intru în atmosfera momentului. Ca bunică am observat că nepoţii mei, până acum, nu au ureche muzicală corectă, deci nu vom avea nici un urmaş concertist, gândisem. Mă refer din punct de vedere profesional, doar eu am urmat şi învăţat vioara aproape 13 ani de zile, absolvind „Liceul de Muzică” de 8 ani şi Academia de Artă. Deci pot profesa! Pot să predau vioara ca o amatoare. Acum lucrez pe post de inginer constructor iar poeta din mine e undeva pe cel de-al doilea mal al sufletului , titlu de carte, Opera Omnia! Aşa că acum joc şah cu nepoţii. Săptămâna trecută însă, cum eram în vizită la nepoţii din Sud (iar cei din Nord trebuiau să soseasă şi ei, la o zi de naştere a unei din nepoate) am avut o revelaţie! Părinţii lor se odihneau, vineri după-masă, când deodată dintr-o cameră am auzit sunete de flaut. M-am dus tiptil spre camera nepoatei mele, Adi şi am ascultat cum repetă după partitura pusă pe geam, piese mici de vreo două portative. Mă apropi, mă uit mai atent. Adi respecta toate pauzele, notele erau dificile, nu mai spun că la cheie erau 3 bemoli. Se oporeşte din cântat. Ii dau o sugestie despre o notă care trebuie cântată cu bemol, adică cu 1-2 de ton mai jos, uite scrie şi la cheie, -zic. Reuşeşte! Mai continuăm încă câteva portative. Prima revelaţie mi s-a întîmplat în acel moment. Anul trecut când am ascultat-o exersând la organ, notele erau notate cu numere. Un fel de predare mai uşoară pentru clasa a doua, aşa am înţeles. Acum însă, numai după un an, Adi cunoştea şi notele de deasupra portativului cu toate că studia ca la şcoala, doar facultativ! Dar, probabil revelaţiile se pot aduna la un loc. Adi s-a îndreptat spre buibliotecă. Scoate cărţile mele pe care le aşează după ani şi, n-o să credeţi începe să-mi citească un poem în ebraică din cartea mea ” Espresso dublu la Ierusalim”! Pe o pagină era scris în româneşte pe alta în ivrit, în oglindă! Îmi zice clar în ivrit ce poezii i-au plăcut din cartea mea cu o precizie nemaipomenită, fără să se uite la cuprins. Nepoata mea are doar 9 ani! Pentru mine e o revelaţie! Şi eu care devenisem pesimistă în ultima vreme doar pentru că, tot ce eu am creat pe tărâm literar va ajunge undeva între gunoi şi biblioteci, acolo câte un exemplar rătăcit! Bianca Marcovici

SEMNAL, REVISTA IZVOARE, ISRAEL

IZVOARE Nr. 2-2013 Serie nouă-Tel Aviv Revista Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română SEMNAL Donator pentru această ediţie este soţia poetului Shaul Carmel (zl), dr. Herta Pistiner A apărut Revista Izvoare. Din cuprins: În memoriam despre poetul Shaul Carmel (zl). Despre poet sunt multe pagini, nuzmăr dedicat poetului care cuprinde amintiri , fotografii, grupaje de poezii.. Dintre scriitorii care deapănă amintiri despre Shaul Carmel sunt Ana Blandiana, Romulus Rusan, Irina Airinei, Ion Cristofor, Virigil Sorin, Liana Saxoni-Horodi, Roni Căciularu, Carol Isac(zl), Zoltan Terner, I.E. Campus (zl), Adi Cristi, Vladimir Strihan, prof. Andrei Strihan. Revista este ilustrată cu picturile lui Baruh Elron(zl) În partea a doua a revistei descoperim articole, povestiri, grupaje de versuri ale scriitorilor: G. Mosari, Andrei Fischof, Solo Har, Madeleine Davidsohn, Francisca Stoleru, Shaul Leizer, Teşu Solomovici, Harry Bar-Şalom, subsemnata, Maria Găitan-Mosez, Getta Berghoff, Dorel Schor, Magdalena Brătescu, Rodica Grindea, Adrian Grauenfels, Gina Sebastian Alcalay, Harry Ross, Hedi S. Simon, Sonia Palty, Eran Sela, Theodor Toivi, Berthold Aberman-Tellu, Paul Leibovici, Manus Ghelman, Răyvan Voncu, Arnold Helman, Felix Caroly (zl), Biti Caragiale, Riri Sylvia Manor, Dragoş Nelersa.

Cităm poemul de pe copertă:

Bună dimineaţa, Doamne! Până

Îţi pun de cafea Gândeşte-Te, rogu-Te,

Ce să-Ţi cânte astăzi

Cel pe care l-ai readus la Tine

Ca să nu-Ţi tacă Poezia

Din volumul „Cerul de sub pământ” –Shaul Carmel

CONSEMNAT BIANCA MARCOVICI

 

IZVOARE NR.2, REVISTA A.S.I.L.R.-TEL-AVIV

IZVOARE Nr. 2-2013 Serie nouă-Tel Aviv Revista Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română SEMNAL Donator pentru această ediţie este soţia poetului Shaul Carmel (zl), dr. Herta Pistiner A apărut Revista Izvoare. Din cuprins: În memoriam despre poetul Shaul Carmel (zl). Despre poet sunt multe pagini, nuzmăr dedicat poetului care cuprinde amintiri , fotografii, grupaje de poezii.. Dintre scriitorii care deapănă amintiri despre Shaul Carmel sunt Ana Blandiana, Romulus Rusan, Irina Airinei, Ion Cristofor, Virigil Sorin, Liana Saxoni-Horodi, Roni Căciularu, Carol Isac(zl), Zoltan Terner, I.E. Campus (zl), Adi Cristi, Vladimir Strihan, prof. Andrei Strihan. Revista este ilustrată cu picturile lui Baruh Elron(zl) În partea a doua a revistei descoperim articole, povestiri, grupaje de versuri ale scriitorilor: G. Mosari, Andrei Fischof, Solo Har, Madeleine Davidsohn, Francisca Stoleru, Shaul Leizer, Teşu Solomovici, Harry Bar-Şalom, subsemnata, Maria Găitan-Mosez, Getta Berghoff, Dorel Schor, Magdalena Brătescu, Rodica Grindea, Adrian Grauenfels, Gina Sebastian Alcalay, Harry Ross, Hedi S. Simon, Sonia Palty, Eran Sela, Theodor Toivi, Berthold Aberman-Tellu, Paul Leibovici, Manus Ghelman, Răzvan Voncu,  Arnold Helman, Felix Caroly (zl),  Biti Caragiale,  Riri Sylvia Manor, Dragoş Nelersa.

Cităm poemul de pe copertă:

Bună dimineaţa, Doamne! Până

Îţi pun de cafea Gândeşte-Te, rogu-Te,

Ce să-Ţi cânte astăzi

Cel pe care l-ai readus la Tine

Ca să nu-Ţi tacă Poezia

Din volumul „Cerul de sub pământ” –Shaul Carmel

CONSEMNAT BIANCA MARCOVICI

(c)

COMUNICAT DE PRESA, I.C.R. TEL AVIV

COMUNICAT DE PRESĂ

Spiritul Săpânței” – proiect româno-israelian de artă tradițională și contemporană expoziție la Kibbutz Beeri, 16.02-10.03.2013 În perioada 16 februarie – 10 martie 2013, la Kibbutz Beeri vor fi expuse lucrări realizate sub titlul „Spiritul Săpânței” – proiect româno-israelian de artă tradițională și contemporană, inițiat de prof. Haim Maor în colaborare cu ICR Tel Aviv. Proiectul „Spiritul Săpânței” și-a propus să evidențieze unele trăsături comune ale artei contemporane israeliene și ale artei tradiționale românești. Lucrările (picturi, desene, fotografii documentare, înregistrări video) au fost realizate în perioada august-septembrie 2012 la Săpânța, și au fost prezentate într-o expoziție organizată la Galeria Lina – Sinagoga Bistrița, cu sprijinul Ambasadei Statului Israel la Bucureşti, în colaborare cu Centrul Cultural Municipal Bistriţa, Comunitatea Evreilor Bistriţa-Năsăud și Primăria Municipiului Bistriţa. Expoziţia cuprinde lucrări ale artiștilor israelieni Haim Maor și Nora Stanciu, precum și ale artistului popular Dumitru Pop Tincu, continuatorul tradiției fondatorului „Cimitirului vesel”, Stan Pătraş. Timp de o lună, cei trei artişti au lucrat în comun la Proiectul „Spiritul Săpânţei”, concretizat în lucrări ce fac apel la memorie, comemorare, artă şi folclor. Vernisajul este inclus în Festivalul Darom Adom, care are loc anual în zona de sud a Israelului. Mai multe detalii despre Festival: http://www.habsor.co.il/daromadom/ (în limba ebraică). Programul galeriei: joi 17:00-19:00, vineri 09:00-13:00, sâmbătă 11:30-14:30 sau cu programare la tel 0547918049 (Ziva Yellin, curator). Mai multe detalii despre galerie: http://www.gallerybeeri.co.il (în limba ebraică) Lucrările sunt transportate în Israel cu sprijinul Tarom (www.tarom.ro). Mai multe detalii despre prof. Haim Maor: http://www.maorart.com/ Mai multe detalii despre Săpânța: http://www.sapanta.ro/ Pagina evenimentului: http://www.icr.ro/spiritul_sapantei

SURSA, ADRESA PERSONALA

Totul despre Eva

IZ DE LEVĂNŢICĂ

Nu ştiu de ce îmi amintesc acum de povestea „Iz de levănţică ” publicată în Revista „Luceafărului” acum vreo câţiva ani buni, cred că vreo 12-13 ani! Povestea mea influenţată de un film care a rulat cândva la Telecinematecă se chema ” Totul despre Eva”! În rolul principal era marea actriţă Bette Davis (în rol de actriţă) care reuşise să fie detronată de servitoarea ei, la premieră. Ea fiind o actriţă profesionistă, recunoscută după cum era scenariu! Mironosiţa, adică servitoarea era foarte frumoasă, emana căldură, primea musafirii marii actriţe, se gudura pe lângă ei cu ochii ei albaştri, mari ca de vacă! Avea puţin talent actoricesc şi, în scurt timp i-a furat, prietenii, i-a furat relaţiile, iar tinereţea ei a ajutat mult, cu puţin talent actoricesc ea a învins. A primit trofelul, un „Oscar” imaginar… chiar în faţa marei actriţe! Spectacol în spectacol. Probabil în spatele uşilor închise se întâmplă multe! Dar în ” Iz de levănţică” poeta din mine mută acţiunea în cadrul literar. Un personaj femenin ajunge să fie premiat înainte de a debuta în poezie. Până la sfârşit chipul personajului meu este încrustat pe mânerul uşii de la primărie, atât de mult reuşise să copie personajul negativ din film! Dar, fenomenul a fost invers. Personajul meu nu era tânara din film ci, o femeie învârstă, foarte ambiţioasă. Nu precupeţea nici un efort, cu vocea ei suavă, telefona celor care ar puteaua ajuta să depăşească fazele anterioare succesului, invita televiziunea, presa la toate întrunirile, reuşise să intre în toate asociaţiile posibile şi imposibile, în toare redacţiile chiar dacă nu viza nici un material, pe scurt versificaţia ei reuşise pe deplin. Personajul meu este şi o bună actriţă. Unii se nasc cu talentul de ajunge în locuri în care pot vorbi la microfon fără oprire. Ursitoarea din mine are previziuni clare. Dar, păcat că nu am timp să mă desfăşor în această poveste.

Bianca Marcovici 6-02-2013

(c)

NU SE VA PRELUA