„SHLOMO DAVID- inimos si neobosit, Excelenta sa, Domnul Ambasador al Romaniei in Israel Eduard Iosiper, poeta Bianca Marcovici, ca o raza de soare atingand emotia
Lume multa, lume buna… pacat de locul pe care l-am mai apucat, ascuns dupa perete…dar intalnirea a meritat, a fost aproape ca-n familie…
concluzii: oamenii vor carti si pasapoarte
ambasadorul e strong si pare omul potrivit la locul potrivit”.
preluat din site-ul:
http://tranzitiamea.blogspot.com
BIANCA MARCOVICI, ביאנקה מרקוביץ de pe MUNTELE CARMEL,ISRAEL,SCRIITORI ISRAELIENI 
Bianca, ma bucur ca ne-am gasit si pe calea aceasta…
undeva Sus, lucrurile sunt scrise, ramane ca noi sa avem inteligenta sa refacem puzzle-ul divin…
unii fac colectie de brichete, altii de arme, unii de oua faberge, altii de carti rare, eu mi-am pus in cap sa fac colectie de oameni rari
tu te aflii printre ei
cu drag
didi priefer
uit mereu cate ceva
uneori postez lucruri interesante pe blogul meu de poeta ratata
unele s-ar putea sa iti placa
http://cutiacufarduri.blogspot.com/
Felicitari pentru blog. Merci pentru cuvintele bune si divulgarea autorului de mai sus, adica DIDI.Pur si simplu nu era postat numele celui care a scris notitza! Din acest motiv am dat si sursa, inclusiv poza care iti apartine, cred si intrarea in link!
SARBATORI FERICITE SI HAG PESACH SAMEACH!
levana
Panoramic editorial (124)
CÎT DE INTERESANTĂ ESTE ISTORIA LOCALĂ ?
Liviu Moscovici
,, Nu multe comunităţi de originari din România au
avut şansa să aibă un om devotat amintirii co-
munităţii de baştină. Dorohoiul are. Cu perse-
verenţă necontenită, Shlomo David, redactorul
a şase volume, lasă posterităţii o oglindă a vieţii
evreieşti din tîrgul situat în nordul Moldovei”
dr.Shlomo Leibovici Laiş
De la o vreme se înmulţesc cărţile despre comunităţile evreieşti care au existat sau există în România.Sub forma unor monografii şi reconstituiri istorice, sub forma amintirilor literare, a unor albume de artă, a culegerilor de documente, a publicării unor arhive, se trezeşte conştiinţa israelienilor – originari din România că oraşul lor, comunitatea evreiască din micile localităţi în care au trăit a avut şi are o identitate pe care riscă să o piardă , Dar atîta timp cît mai există oameni care poartă AMINTIREA acestor comunităţi, atîta timp cît mai există străzi, case, sinagogi, cimitire, instituţii create de evrei de-a lungul secolelor, clădiri şi instituţii care dovedesc cu mîndrie spiritul creator al evreilor din România, spiritul creator al trecutului, este o datorie de onoare de a permanentiza , de a eterniza aportul evreilor la civilizaţia evreiască din România , aportul comunităţilor la dezvoltarea României. Nimic nu poate reflecta mai interesant şi mai elocvent viaţa, istoria, cultura şi spiritualitatea unei colectivităţi decît o CARTE de istorie…
Paralel cu eforturile de a se realiza o amplă istorie a evreilor din România, o istorie a vieţii religioase din România, se constată apariţia unor lucrări de istorie locală, lucrări care îmbogăţesc tezaurul informaţional evreiesc , lucrări cu o certă tentă educaţională. Fără a putea face o listă completă a cărţilor dedicate comunităţilor evreieşti din România –putem nota cele despre Bucureşti , Iasi, Podu Iloaiei, Bacău, Roman, Paşcani, Hârlău, Botoşani, Piatra Neamţ, Focşani, Siret, Rădăuţi, Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Gura Humorului , Tulcea, Braşov, Cluj şi multe,multe altele.La acestea trebuie să adăugăm micro monografiile publicate de către revista “Realitatea evreiască” în anii trecuţi, o adevărată contribuţie la ceea ce cheamă istorie locală evreiască. Interesant este faptul că foarte multe din aceste lucrări nu au apărut sub semnătura unor istorici. Dar grija faţă de adevăr, dragostea faţă de locurile natale, faţă de comunităţile în care au crescut şi s-au format, respectul faţă de acei care au acordat o anume configuraţie comunităţii evreieşti, respectul faţă de personalităţile locale, au determinat apariţia unor lucrări notabile, intrate deja în bibliografiile locale şi în cele naţionale.
Iniţiativa, în acest context, a Organizaţiei israelienilor originari din oraşul şi judeţul Dorohoi ( Săveni,Mihăileni, Darabani,Herţa,Rădăuţi –Prut) de a realiza şi edita , sub redacţia cărturarului Shlomo David , o istorie a comunităţilor evreieşti din aceste localităţi se cuvine a fi discutată,şi privită prin raportarea la ceea ce s-a realizat pînă în prezent în acest domeniu,fără a se pierde din vedere nevoia de împrospătare a limbajului istoric,fără a se pierde din vedere exemplul deosebit, original , pe care această organizaţie l-a adus în cîmpul istoriei locale…Ni se pare deosebit de actual, astăzi, de a pune în discuţie aceste lucruri, cînd avem în faţă cel de al şaselea volum al unei impresionante ,originale , opere . Este vorba de volumul :
Generaţii de iudaism şi sionism. Dorohoi. Săveni –Mihăileni-Darabani-Herţa, Rădăuţi Prut . Alcătuire şi redactare: Shlomo David. Redactor: Denise Idel. Vol. 6. Haifa, 2008. 552 p. în lb.română +372 p. în limba ebraică.
Se încheie astfel un proiect ambiţios, singular , de mare originalitate. După cum ştim, nici unei alte comunităţi evreieşti din România nu i s-a dedicat o astfel de întreprindere istorică . De altfel , referindu-se la proiectul care a impus crearea celor şase volume dedicate comunităţii din Dorohoi, Shlomo David mărturiseşte, într-o scurtă prefaţă, că totul a plecat de la ideea “ eternizării istorice care poate nu are asemănare în istoria comunităţilor evreieşti din lume…..Peste 20 de ani am dedicat acestei opere. Această carte este al şaselea şi ultimul volum din serialul de cărţi care reflectează o cronică istorică evreiască de peste 5oo ani pe plaiurile judeţului Dorohoi din România. …Iudaismul dorohoian are multe merite spirituale la aportul său la istoria evreilor din Galuth şi în special la propăşirea Statului Israel pentru care ne-am dat jertfele noastre şi nobila noastră contribuţie “ (p.1).
Lucrat cu deosbită grijă pentrui redactare şi prezentare grafică, volumul impresionează prin cîteva caracteristici deosebite.
Sumarul a fost împărţit în şase secţiuni: Dorohoi ( p. 2- 438); Mihăileni (p. 444-491); Săveni(p.p.492-519), Herţa ((p.520-541), Darabani (p.542-547), Rădăuţi –Prut (p.548-552).
Fiecare secţiune, grupează contribuţii de mare interes documentar referitor la istoria trecută şi prezentă, la oamenii care au locuit în acele localităţi, la momente deosebite din evoluţia comunităţilor,la formarea şi dezvoltarea acestora, la deportarea în Transnistria,le revenirea în ţară, la aliaua spre Israel ş.a.m.d. Este foarte greu de realizat o prezentare a Sumarului. Foarte multe personalităţi, foarte multe genuri literare ( de la articol de ziar,la studii şi amintiri,la cercetări docte …) , foarte multe documente referitoare la istoria localităţilor în cauză….
Întregul volum, explorarea Sumarului, te duce la concluzia că redactorul principal, Shlomo David, a realizat o incursiune deosebit de largă în bibliografia localităţilor amintite, o incursiune făcută cu un deosebit curaj şi răspundere. A selectat şi a inclus in Sumar materiale care au o relevanţă aparte. De la articole de ziar ( şi au fost explorate publicaţiile din România ,Israel, alte ţări), la prefeţe ale unor volume dedicate Dorohoiului şi României , de la date statistice la documente din arhivele de stat ale României, ale unor Ministere din România ,dar şi din arhivele instituţiilor evreiesti care au funcţionat în judetul Dorohoi. Este vorba de şcoli, instituţii religioase, sanitare ş.a.m.d. Lîngă acestea se adaugă amintirile unor personalităţi ale judeţului Dorohoi, scriitori, publicişti… dar si prezentarea unor personalităţi evreieşti care au adus o contribuţie de seamă la dezvoltarea culturală, economică, socială a României. Faţă de alte lucrări asemănătoare, redactorul principal a acordat o atenţie deosebită vieţii religioase existînd pagini deosebit de interesante privind marile personalităţi rabinice care au slujit comunităţile din Dorohoi, Mihăileni , Săveni … (Vezi in această directie articolul lui Baruch Tercatin despre Gaonul Rabin Moşe Iş Horovitz din Mihăileni (p.488-490).. De altfel mai găsim articole semnate de rabinul Efraim Gutman, rabinul avocat Iosef A.Waserman.
Pentru lărgirea informaţiei, redactorul acestui volum, a cuprins în Sumar şi personalităţi actuale ale vieţii dorohoiene, precum prof.Dorina şi Ilarion Mandachi, cunoscuţi prin contribuţiile la cercetarea arhivelor în ideea găsirii acelor mărturii interesante privind istoria comunităţii evreieşti.
O carte care face , deci, risipă de informaţii precise în faţa unui public care are încă in memorie elemente ce caracterizează comunităţile din localităţile judeţului Dorohoi. Dar , o memorie ce trebuie eternizată . Cartea, aşa cum s-a mai remarcat,- are o superioară distincţie a relatării şi o ştiinţă a vieţii cu care cititorul de astăzi vrea să se intîlnească mai des. Cele şase volume „Dorohoi” se alătură mărturiilor dedicate comunităţilor eveieşti din România aducând însă un element nou : capacitatea redactorilor de a explora în spaţii cît mai largi materialul despre o comunitate de evrei, dovedind, fără nici un greşală, că şi în localităţile mici , a existat o viaţa evreiască bogată, o viaţă spirituală care trebuie luată în seamă şi cunoscută, că în fiecare comunitate evreiască, mică – mare au existat personalităţi ce au contribuit efectiv la dezvoltarea civiliţiei evreieşti,la dezvoltarea civilizaţiei ţării în care au trăit şi trăiesc astăzi. În acelaşi timp există dovezi despre buna convieţuire dintre populaţia majoritară şi cea minoritară, Cartea mai pune o problemă. Aceea a răspunderii faţă de deportarea în Transnistria a populaţiei evreieşti,făcînd cunoscute ,într-o manieră dramatică,suferinţele acelor deportaţi, nemaivorbind despre documentele referitoare la Pogromul de la Dorohoi !
La toate acestea, sumar prezentate, trebuie să adăugăm grija pentru formula tehnoredacţională şi alegerea materialului ilustrativ.Fotografiile, copiile după documente de arhivă, celelalte categorii de ilustraţii( diplome, etc) contribuie la ridicarea calităţii informaţionale a cărţii şi aduc un plus de valoare.
Să ne bucurăm aşadar ,şi să salutăm această operă istorică , monumentală, cu convingerea că va avea ecoul care şi l-a propus, ceea ce aşteptăm şi noi, mulţumindu-le tuturor acelora care cu dăruire , cu dragoste, au contribuit la apariţia unei lucrări care face cinste întregii comunităţi evreieşti originare din România !
P.S. Pe cînd o asemenea operă dedicată , unor comunităţi mai mari, ca de exemplu- Iaşul !
primit de la autor