http://florenta.piczo.com/biancamarcovici?cr=1&linkvar=000044
ANIVERSAREA ISRAELULUI, 60 DE ANI SA VA ADUCA PACE PE TOATE MELEAGURILE!Bianca Marcovici
27 Lansari de carte la Institutul Cultural Roman din Tel Aviv
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Miercuri, 12 martie, ICR Tel Aviv, incepand cu orele 16:00, a gazduit lansarea celor mai recente aparitii editoriale ale scriitorilor israelieni originari din Romania , transmite Romanian Global News. Autorii care isi vor lansa cartile sunt: Marlena Braester, “Uitarea dinainte”, Madeleine Davidsohn, “Femeile noptii”, Gina Sebastian Alcalay, “Inainte de a fi prea tarziu” Bianca Marcovici , “Impactul virtualului”, Riri Sylvia Manor : “Save as …”, Yosef Govrin , “Relatiile israelo-romane la sfarsitul epocii Ceausescu – Din insemnarile ambasadorului Israelului in Romania”.
Cu aceasta ocazie, la Institutul Cultural Roman din Tel Aviv a fost amenajat un stand de prezentare a cartilor din domeniul studiilor iudaice, publicate la Editura EST din Bucuresti, prin amabilitatea domnului Samuel Tastet, director al Editurii EST, prezent la manifestare.
buletinul lui Uli Valureanu, nr. 451
poezie [ ]
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
de Bianca Marcovici [Levana ]
2007-07-27 | |
plictiseală, pătare a cuvintelor cu picăţele albe, noapte cu lună
plină, am dormit culcată la podea , să simt răceala ei, dupa ce ieri am
înotat, seara, la Bat Galim, o apă pufoasă, apus de soare rotund ca o
minge de foc
stâncile de sub picioare, mai apoi vidul, vidul
Halta Haifa
Care se îndepartează de gară.
Ne umanizam treptat
Şi ne pierdem în aerul pufăitor al locomotivei.
O nouă Anna Karenina
Pipăie şinele… spre Oraşul lui David
Rochia de dantelă atrage atenţia
conducătorului de tren,
Ultima încercare…
corzile harpei amplifică vibraţiile
Numai tu nu priveşti înapoi.
orasul lui david.jpg (4KB) |
sub ingrijirea academicianului Eugen Simion „Bianca Marcovici (Grimberg) s-a născut în oraşul Iaşi în ziua de 22 iunie… Este absolventă a „Universităţii populare” de 5 ani şi a Liceului de muzică „Octav Băncilă”, (de 8 ani), secţia vioară. Este absolventă a “Facultăţii de Construcţii Civile şi Industriale”, “Institutul Politehnic” Iaşi, 1976. S-a căsatorit la Iaşi cu ing. Delu Marcovici născut la Dorohoi. Se stabileşte în Israel la 13 septembrie 1991 cu toată familia ( „Zinette Marcovici” (Ezra), „Noemi Marcovici” (Raz), „Delu Marcovici” şi cele două mame, Roza şi Ana. Şaul si Nathan, taţii s-au stins din viaţă în România iar mamele, ceva mai târziu în Israel (z”l ). Activează în Orchestra Comunitaţilor din Bucureşti şi Iaşi efectuând turnee în Israel, Elveţia şi Statele Unite ale Americii în perioada 1984-1987. A lucrat, timp de un an la Editura “Omnia”la Iaşi, 1990-1991 ca redactor pentru carte tehnică ( red. şef, Virgil Cuţitaru). A fost vicepreşedinta asociaţiei de prietenie România-Israel-filiala Iaşi, 1990-1991 (preşedinte , violonistul Bujor Prelipceanu). Lucrează în prezent ca ingineră, adj. şef de sector la „Societatea de Electricitate” * „חברת החשמל” din Haifa, unde a primit statutul de permanent din anul 1993. În prezent este adj. sef de sector în domeniul STAŢIILOR DE ÎNALTĂ TENSIUNE DIN ISRAEL* תחה”כ ותחמ”ש primind de curând felicitări din partea conducerii , după 15 ani de activitate neântrerupă . A mai lucrat în România la T.C.IND IAŞI la „secţia de proiectare”, construcţie, perioada 1976-1991.
A colaborat şi colaborează la reviste literare din România, Israel, Germania şi revistele On line!
– Este aleasă în Conducerea Asociaţiei scriitorilor israelieni de limbă română, 2001, prin Vot Secret. (se retrage din motive personale după circa 8 luni)-Recent i s-a îmbogăţit familia cu doi gineri sabri, adică născuţi în Israel, o nepoata, „Adi Ezra” şi doi nepoţi „Dori Raz” , „Ofir Raz” 2.04.2006 , ADAR RAZ, 26.10.2007
A fost tradusă cu poeme în ebraică în antologii comune cu alţi autori de către Andrei Fischof, în plachetă de versuri, precum limba engleză, „18 poeme” Luiza Carol , în limba germana de către Radu Bărbulescu şi, în limba franceză de către Georges Astaloş şi Nicole Pottier.
Debut în poezie: la rubrica „Diligenţa Poştală” semnată de poetul Emil Brumaru, (pseudonimul literar Blanca), Revista “Cronica”, Iaşi, 1981 şi în acelaşi an în Revista “Convorbiri Literare, red. şef Corneliu Sturzu.”
Apariţii editoriale în România,Israel şi Germania:
1. „Marii Anonimi” 1985, (culegerea de poezie editată prin concurs: aparut în “Invocaţii”) Editura „Junimea” Iaşi.
2. “Ochiul Cuvântului”, 1987, Editura „Litera”, Bucureşti.
3. „Dincolo de Paradis”, 1989, „Editura Litera”, Bucureşti.
4. “Revolta Sângelui”, 1992, „Minimum”, Tel-Aviv.
5. “Revolta Sângelui”, 1993,Editura „Cronica”,Iaşi.
6. “Intermezzo”, 1992, „Menora”, Rehovot.
7. “Casa din Noi”, 1993, Haifa.
8. Dincoace de Paradis, 1994, Haifa.
9. Schiţe pe Portativ (proză scurtă) 1995, Haifa.
10. “Magia Pietrei”, 1995, Petah Tikva.
11. “18 Poems”, plachetă de versuri în engleză în traducera Luizei Carol, Petah Tikva, 1996.
12. „Ţara Extremelor / Land der Extreme”, ediţie bilingvă, împreună cu Radu Bărbulescu, München, 1997 (carte în care a fost premiat traducatorul cu premiul
„Haim Ianculovici”, la Haifa, 1998).
13. „Mămăligă şi Caviar”, Haifa.1998.
14. “Amprente”, Editura “Papyrus”, Tel-Aviv, 1999.
15. „Amprente” editură “Clusium”, Cluj-Napoca, 1999,
ediţia a-II adăuţită (cartea a fost expusă şi prezentată
de criticul şi poetul Valentin Taşcu la Tg. de Carte de la Ierusalim, iunie, 1999).
16. “Haifa zidurilor de sprijin“ editura “Cronica”, 2000, Iaşi.
17. “Puterea cuvintelor”, editura “Minimum”, Tel-Aviv, 2001.(Oscarul Românesc la Tel Aviv pentru cea mai bună carte, 2.2.2002)
18. “Întorcerea cuvintelor”, editura “Cronica”,
reeditare a plachetei „Puterea cuvintelor”- 2001-Iaşi (Lansarea de carte a fost televizată, şi a avut loc la Neptun şi a fost prezentată de poetul Valeriu Stancu).
19. “Cireşe amare”, ediţie care cuprinde şi poeme
în limba germană şi engleză,editor şi traducator
din germană Radu Bărbulescu, Munchen, 2002.
20. „aburi de femeie”, Editura „Haifa”, 2004
21.poezii alese, „puţin blond cu mult farmec”, editura HASEFER, BUCUREŞTI, 2004 (204 pagini, 20 de ani de poezie, ediţie de lux)
nou
22.”Lumini diafane”, Editura „Haifa”, 13 ianuarie,
ediţie bilingvă, traducere în limba franceză , Nicole Pottier,2006PREMIUL B.FUNDOIANU al A.S.I.L.R , Israel, 2006
“Scriitori Români din Afara Graniţelor Ţării”, “Fundaţia Lucefarul” -dicţionar de Laurenţiu Ulici, Bucureşti, 1996.
Dicţionarul “Scriitori şi Publicişti Ieşeni Contemporani”, Editura “Vasiliana” Iaşi, 2002, Autor Nicolae Busuioc “Scriitori israelieni de limba româna”, editura “Hasefer, ”Intocmită de Emanuel Aczel, 2003.
A mai apărut în antologii colective şi, deasemenea în:
– Culegerea „Menora”, Petah-Tikva, „Ramuri de măslin”;
– „Iarna Verde”, antologie în limba ebraică de Andrei Fischof, Israel, 1997;
– “Determination 2”, editată de Norman Simens, New Zealand, 1998;
– Antologia „Arborele memoriei” şi „Poezia pădurii” în îngrijirea poetului Radu Cârneci, ediţie bilingvă, România, 1998, 1999 Editura „Orion” Bucureşti;
– „Trei poeţi din Israel”, ediţie bilingvă, colecţia DL-Lyrikanthologien, în germană de poetul Radu Bărbulescu, München, 1999 (cartea a fost expusă la Târgul de Carte Leipzig, martie, 1999);
– „Metafore româneşti din Israel”, Editura” Cronica”, 1998 şi 2000, sub îngrijirea poetului Valeriu Stancu „Scriitori din ţara sfântă” antologie de critică de Ion Cristofor, editura „Cluj-Star”, 2000;
– „Spectre Lyrique” Anthologie de poezie Roumaine Contemporaine (volumul 1 şi 2) de Georges Astaloş, Editura «Europa», Craiova, 1999, “Editura Radio”, 2002 în limba franceză.
Prezentă în Antologia”Şalom Haverim”de Radu Bărbulescu, 2004, München-26 de pagini, poezie israeliană.
A apărut în antologia „ultimul val, prima generaţie ” site-ul poezie.ro editată de „Muzeul Literaturii Române2, 2005,Bucureşti
Activează la Cenaclul „Junimea”, Iaşi (1981-1991).
Debut la Cenaclul „În numele poetului” condus de poetul Cezar Ivănescu (grupaj apărut în revista „Luceafărul”)
Prezentă în Colecţia „Izvoare”, Tel-Aviv 1992-2005 Revista “Argo”, Bonn.
Revista „Archenoah” – limba germană
Publicistică la Revista “Minimum” (Al. Mirodan) perioada 2002, Apare recent în revistele “Galateea, Balada, Argos, Agora, Respiro, Poezia „(unele din ele online).
-Semnal, Canada
***
Premii şi diplome în România şi Israel:
Premiul “Tudor Arghezi” – Premiul II, Craiova, 1988;
Premiul III „Romulus Guga”, Tg. Mureş, pentru cartea “Ochiul Cuvântului”, 1988;
Premiul “Mihai Eminescu”; premiul III, Arad, 1989;
Premiul „Sara şi Haim Ianculovici”, Haifa, 1992,
Diploma de onoare „Arcadia”, Tel Aviv 1993 (Asociaţia scriitorilor) pentru cartea” Revolta sângelui”;
Premiul III, COLUMNA NEWS secţiunea poezie,1966 Heidelberg
Premiul „Irina Gorun”, Tel Aviv, 1997 (A.Culturală.Mondială.E.O.R);
Premiul „Sara şi Haim Ianculovici” pentru traducerea în limba germană a plachetei “Ţara extremelor / Land der Extreme de către traducătorul poet, Radu Bărbulescu;
Premiul „N. Palty-A.C.M.E.O.R., Tel Aviv, 1999 (pentru întreaga activitate literară şi volumul “Amprente” );
„Diploma of Honor ”
The 3 rd Word Congress of poets for Poetry Research and Recitation 2001 ,Iaşi ,Romani, July 21-24, 2001,
cetăţean de onoare a oraşului Iaşi,diplomă semnată de primarul oraşului.
Alte premii: Sâmbătă 2 februarie 2002 cu prilejul premierei de gală a revistei „Boema Boema” a avut loc festivitatea de înmânare a „Oscarului Românesc”:
scriitoarea Bianca Marcovici a primit diploma pentru cartea anului: „Puterea Cuvintelor”, editura „Minimum”, 2001, Tel Aviv.
Societatea Literară „Tibicus” din Iugoslavia-Uzidin a premiat-o pe poeta Bianca Marcovici cu premiul „1” pentru poezie, la Concursul “Internaţional de poezie” ce s-a desfăsurat cu ocazia Festivalului Internaţional de poezie,ediţia VIII-a, Uzidin, 2001 (premiul i-a fost oferit în urma unui concurs sub motto şi nu propunere prin asociaţii).
În urma unui concurs pentru poezie:
Poeta Bianca Marcovici a primit unul din premiile ce au fost acordate în cadrul” Festivalului internaţional de creaţie literară” organizat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş Alba . Distincţiile au fost oferite într-o sedinţă festivă la 14 Mai 2001. Poetei i s-a decernat premiul acordat de revista „Târnave”,revista Uniunii Scriitorilor din România, pentru ciclul de poezii „Puterea Cuvintelor”(din volumul cu acelaşi titlu)
Referiri critice ale scriitorilor: Nicolae Manolescu, Sebastian Costin (z”l) Titus Popescu, Virgil Cutitaru, Florin Costinescu, Georghe Tomozei, Romulus Munteanu,Cristian Livescu, Emil Brumaru, Bogdan Dumitrescu, Al.Raf.Minimum, dr.Elena Ester Tacciu, Ioana Vasilescu, Simion Bărbulescu ,Radu Bârbulescu, Sorin Anca, Codrin Liviu Cuţitaru, Geo Vasile, Grette Tartler, dr.Iosef Eugen Campus, Luiza Carol,Ion Cristofor, Georges Astaloş, Al. Lungu, Al. Cistelecan Al. Suhor, Carol Isac, Ioan Holban,Iony Tuvia, Grigore Ilisei ,I.Schechter, Rodica Grindea, Vasile Iancu, dr.I.Eugen Campus, Vasile Baghiu, dr. Sergiu Levin, Constanţa Buzea, Victor Bârladeanu , Biti Caragiale, I. Rudel, prof.Liviu Moscovici, Adam Simantov, Boris Marian Mehr, Cezar Ivănsescu, Al.Singer, Al.Mirodan, Mirel Brateş, E.Marcu, Luiza Carol, Victor Sterom, Paul Cernat, Marian Drăghici, Niculina Oprea, Silviu Gongonea, Adam Simantov, dr. Emanuela Ilie şi alţii.
Die Suche läuft… – Bitte haben Sie einen Augenblick Geduld.
Suchbegriff: Bianca Marcovici
Sortieren nach PopularitätPreis aufsteigendAlphabet
Ergebnisse 1-2 von insgesamt 2 Büchern:
von Luiza Carol, Bianca Marcovici, Ion Stiubea
Verlag: Barbulescu, Radu-Florian, Broschüre 44 Seiten
ISBN: 3930672456 ISBN-13: 9783930672455
Preise vergleichen
von Hedwig Brenner, Shaul Carmel, Luiza Carol, Andrei Fischof, Solo Har Herescu, Norma Harari T., Mioara Iarchi-Leon, Lila Julius, Tania Lovinescu, Bianca Marcovici, Noemi Pavel, Yehondav Perlman, Anita Rivin, Roy Runds, Deborah Sasson, Ion Stiubea
Verlag: Barbulescu, R F, Taschenbuch 268 Seiten
ISBN: 3930672871 ISBN-13: 9783930672875
Preise vergleichen
„puţin blond cu mult farmec”
ed.Hasefer, Bucureşti, noembrie, 2004
prefaţa , criticul Paul CERNAT
antologie de autor apărută în România-
se poate descărca din acest site (vezi rubrica „articole”)
Lunetistul ( poetul Marian Drăghici) în „Ziua Literară” a semnalat-o publicând şi un grupaj de poeme din carte.
Amalia Voicu si Ioana Coşereanu au recenzat antologia în revistele „Poezia” si respectiv, „Dacia Literară” din Iaşi.
Nou
Alte recenzii au apărut în Israel semnate de criticii AL.Mirodan, Carol Isac, Liviu Moscovici, Biti Caragiale, Lucian Zeev Herscovici, Rodica Grindea precum şi, Boris Marian Mehr la „Realitatea Evreiasca” Bucureşti.Recent a apărut şi o recenzie semnată de criticul dr. J. Eugen Campus pentru „Aburi de femeie”, oct.2005, şi cireşe amare sub katiuşe, martie, 2007 „Minimum’ Tel Aviv
se poate citi la adresa:
http://poezie.ro/index.php/article/101534/index.html
Colaborări:”România Literară, Cronica, Convorbiri Literare, Contemporanul, Poezia, Galateea-Germania, Observator- Munchen ( perioadă permanent , prezentă în caseta revistei, Radu Barbulescu), Luceafărul-Bucureşti, Argos, Ultima oră-Israel, Orient Expres-Israel, Viaţa Noastră-Israel, Minimum-Israel, Contrapunct, Vatra, Viaţa Românească, Respiro On line, Poezia-Iaşi, Plumb-Bacau, Revista mea, Tribuna -Cluj, Tribuna Magazin-Israel, Facla, Poezis-Satu-Mare, Feed Back-Iaşi, Amurgul sentimental-Bucureşti, Tribuna Kraiot” şi altele…reviste din Germania, România, Israel
colaborează la site-ul lui Ştefa N.Maier:
http://www.romanialibera.com, ACUM – Revista AgoraONline unde a colaboarat, luna de luna timp de 3 ani.Ultima apartie , luna august, 2006!( LITERNET)
Este invitată la „Zilele Convorbirilor Literare” , 22-24 aprilie unde citeşte din cărţi precum şi un grupaj inedit la Cenaclu U.S. Primeşte diploma şi premiu „Magna Cum Amiciţie”
(red.şef Cassian Maria Spiridon) după maratonul de poezie desfăşurat în prezenţa unui numeros public la Atheneul Tătăraşi, Iaşi, aprilie 2005! Participă la emisiunea „Viaţa Cetăţii”, TVR Iaşi.
http://www.literra.eu
-Este prezenta în dicţionarul Muzeului National România On line!
ultima recenzie:
– Cartea „lumini diafane” este prezentata la TVRI la emisiunea „scrieţi-ne, noi vă răspundem”, 26 august.
SEMNAL
„Cireşe amare sub Katiuşe”, editura Haifa este comentata de către criticul Carol Isac în cotidianul :Ultima oră, Tel aviv urmată de o semnalizare a volumului, citind din cotidian la TVRI la emisiunea „cuvântul care uneşte”, decembrie, 2006
*extrase şi în Realitatea Evreiasca, 30 aprilie, 2007 semnal semnat de poetul Boris Marian.
Lumini diafane : [versuri] / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – [Israel] : Editura „Haifa”, 2006. – 108 p. ; 17 cm
COTA: I158729
COTA: II315575
by Bianca Marcovici
ISBN 973-43-0022-9 / 9734300229
Title Dincolo De Paradis
Author Bianca Marcovici
Publisher Editura Litera
Country Romania
Edition Hardcover
Cireşe amare sub katiuşe : (poeme si proza, jurnale) / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – Haifa : Editura
Haifa, 2006. – 99 p. ; 21 cm. – Contine bibliografie
COTA: II317199
Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti
Zweisprachig
–-
Bianca MARCOVICI
Ţara extremeleor / Land der Extreme
Poeme
München 1997
ISBN 3-930672-17-0
***
Ultimul grupaj:
revista Vatra, nr 4-5, 2007
Pisma v domovino / Janko Lavrin ; uredil in pojasnil Dusan Moravec. – Lavrin, Janko. – Ljubljana : Slovenska Akademija Znanosti in Umetnosti, 2004. – 408 p. : il., facs. ; 24 cm. – Contine index. – 961-6242-55-5
COTA: III484798
COTA: II318905
COTA: 81/L92.S5
III484769(0 EX.)
COTA: 82/M15.S1
II318871(0 EX.)
Biblioteca Universitară, Bucureşti
Impactul virtual : [versuri] / Bianca Marcovici ; [pref. de Carol Isac]. – Marcovici, Bianca. – [Haifa : s. n.], 2007 . – [3] f., 82 p. : fotogr. ; 21 cm
COTA: II318896
*
cartea de poeme
IMPACTUL VIRTUALULUI
ISRAEL, NOEMBRIE, 2007
INVITAŢIE
LANSĂRI DE CARTE
Miercuri, 12 martie 2008, orele 16:00, la sediul Institutului Cultural Român din Tel Aviv, vor fi lansate cele mai recente cărţi aparţinând scriitorilor israelieni originari din România, după cum urmează:
Bianca Marcovici: Impactul virtualului, prezentată de d-na Gina Sebastian Alcalay, scriitoare;
-La Cercul SH.AGNON citeşte poezie în prezenţa Excelenţei sale, Ambasadorul României în Israel, Eduard Iosiper
26.03.08
-Dilemateca, recenzie semnată de prof. Codrin Liviu Cuţitaru, martie, 2008
-Viaţa Noastră,Tel Aviv, despre Lansare cărţii la I.C.Român anunţând 25 de ani de activitate literară, articol semnat de criticul Liviu Moscovici,14.martie, 2008
Minimum, pag.21 , aprilie, 2008:
recenzie semnată de prof. Sandu Singer.
-Şi-a construit singură site-ul de mai jos care cuprinde preferinţele literare şi „moştenirea lirică” a unor autori din Israel şi nu numai:
https://wxwx.wordpress.com
ultima recenzie:Revista Minimum -TEL AVIV semnată de dr. Jesef Eugen Campus, mai, 2008
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
dansând sirtaki
tu ţinând un trandafir în mână
atingând podeaua odată cu tine
tu în genunchi
eu sărutându-ţi fruntea
înainte de a fugi cu un altul.
Saloniki
25.04.2008
sursa:
Revista „MINIMUM” NR. 254-MAI 2008-PAGINA 54-55
TEL AVIV
Am crezut întotdeauna că adevărata poezie, poezia adâncă, se află la graniţa cuvântului. Frizează şi reverberează tăcerea. Constituie un paradox.
Şi să vorbească, dar nu o poate face integral decît tăcând, într-un anumir fel, al ei. Precum pauza prelungă în muzică, care transmite mai emoţionant adâncurile decât chiar sunetele cele mai măiastre.
Bianca Marcovici, poet autentic, a intuit şi ea acest adevăr. La un moment dat, în poezia „Manele”, ajunge să adreseze creatorului de poezie îndemnul solemn:”Aprinde-ţi rugul tăcerii!”
*
Ca şi în precedentele volume publicate, şi în volumul, frumos intitulat ” Lumini diafane” (Editura, Haifa, Israel), ea se luptă cu cuvântul, încearcă să destăinuie tăcerea, se străduie să realizeze irealizabilul, să înfăptuiească minunea realizabilă totuşi prin artă. Profunzimea scrisului ei se vădeşte, între altele, prin inevitabila revenire a unor teme şi tonuri care, venind din adîncuri, o obsedează.
De „zidurile de sprijin” nu se poate lipsi. Trăind în Israelul mereu ameninţat de atacurile teroriste, spaima nu o părăseşte nici o clipă: „înăuntrul unei supravieţuiri,/ am văzut spaima cu ochii mei/ avea ochii mari deschişi/ şi un surâs în colţul gurii./ autobuzul explodat,/ scheletul de sub cerul smoală topită…”. Doar „fetele mele au prins trenul- Speranţei.” Ea rămâne mai departe, cutremurată, acolo, la Haifa, rezemându-se totuşi cu încredere în Zidurile ei de Sprijin ” din oraşul cu Ziduri de Sprijin”,/ din rana dezrădăcininării,/ dincolo de mentalitatea asiatică,/ în două anotimpuri,/ strigăte-n deşert” ( „Pactul eşecului”).
Revin de asemenea, ca leit-motive, muzica şi ştiinţa, două elemente cardinale care i-au structurat personalitatea de muziciană şi ingineră:”îmi tremură mâinile de emoţie/ deasupra/clapelor virgine-n cuvânt” ( „Clapele negre”). Dar şi: „ţi-aş răspunde la o scrisoare, calculul infinitezimal,/ zerourile presupun/ absenţa fizică a lucrurilor şi laşitatea/. De bună seamă inventarul memoriei nu depăşeşte/ spaţiul echedistant, esenţial, al abcesului de dinţi./ victimizare ?” ( Mediterana). Sau, împletind, în aceeaşi strofă, muzica şi ştiinţa: „eu pot transpune/integrala minţii tale/ pe muzică” („Şlefuiesc viitorul”). Revin mereu, coordonatele esenţiale, România natală şi Israelul în care s-a înrădăcinat, valorile culturale rămâneşti şi cultura iudaică, limba română şi ebraică, în care caută o posibilă salvare: „acum mă rog, vineri de vineri, / în puţine cuvinte citite în arameică, în faţa lumînărilor/ mai am o singură dorinţă:/ salvează-mă, limbă ebraică, e timpul” ( „E o boare de aer venită dinspre tine”).
Feminitatea, cu întreg farmecul şi misterul ei („Aburi de femeie” –Editura Haifa, cum sună titlul unuia din volumele anterioare,) învăluie persistent poezia Biancăi Marcovici. Adulmecăm adesea mirosul intim al cafelei rituale, cafeaua de „azi e amară”. Alături de versuri generalizatoare, întâlnim nu mai puţin realizate tablouri de cotidian banal devenit poezie. Aşa, de pildă, când povesteşte cum, într-o bună zi, totul i-a mers pe dos, „în revers”, cum spune ea folosind un neologism tehnic:” tot ce am făcut ieri a fost în revers,/ începând de dimineaţă./ dacă aş putea să sar peste ziua de ieri/ din memoria hoaţă/ să şterg cu buretele/ migăloasele cuvinte muncite-n răstimpuri,/ a fost revers/ am dat înapoi cu maşina iubirii/ în maşina lipită, / vrând să trec bariera, neridicată, împotmolită/ în noroaiele vieţii ( „Revers”).
*
Talentul Biancăi Marcovici e de o mare bogăţie. Izvor viu, care ţâşneşte la tot pasul. Imaginile îi răsar, iar şi iar, Parcă de la sine. (După părerea mea, nu ar strica să le pună niţel frâu. Alunecă uneori în verbiaj.)
*
Imaginile sunt nu numai numeroase, ci şi neaşteptate, sugestive:
„să mă dezumflu ca un balon luat de la gura/ copilului”, „mâna/ să nu rămână suspendată, ca o consolă de balcon”, „aspiratorul- nu înghite numai praful de sub canapele, riscul/ celzui care- caută pe dedesubturi de vise- riscul de a te căuta în fostele Tale replieri de cuvânt”, „pulsul/ care sare mereu de la trambulină- direct în marea mediterană-, „trebuie să-ţi scriu cu degetele pierdute ale /cuvântului, „scrisori filigranate de flacăra chibritului, ” tot ce a fost ieri/ îmi aminteşte de pagina asta albă/ pictată de ploaie,/ de gardurile zăpăcitoare ce se înalţă mereu/ să nu ajungă pasărea visului peste coliseul dărâmat de trilul canarului!/” tot ce a fost ieri-căruţa virtuală- am răsturnat-o/ intenţionat./ poemul asfaltului cifrat/ s-a închis în mine cu iz de răcoare”.
Uneori, imaginea în forma unei definiţii poetice: „cuvântul e miere albastră”, „inspiraţia nu-i o scrisoare către un necunoscut/ e alba îngemănare/ cu cerul-apă,/ culoare pe care tu nu o descifrezi,/ e linia vieţii şi linia cunoaşterii”. Şi totuşi, dacă pare a reveni, la Bianca Marcovici, dintr-un prea plin, spontan, nu se poate spune că poeta dispreţuieşte importanţa „travaliului”, a muncii de şlefuire, conştientă şi perseverentă. Un singur exemplu: alegerea titlurilor. Frumos în sine, poetic, delicat, e titlul:” Poem cu picioarele desculţe”. Alteori, titlu completează textul poeziei. „Citindu-ţi în palmă” indică o situaţie pe care, din textul alăturat, cu greu îl putem imagina, „Clipa” aduce ceva cu totul inedit în text, îl comentează indirect, căci textul vorbea, cu durere, dintre neînţelegrea „lui”, de năzuinţa „ei” la Zidul Plângerii:”Cuvântul e în noi.- înfloreşte-l Doamne!”.
Dimpotrivă, titlul poeziei „Aş cuceri marea” face parte integrantă din text, trebuie neapărat citit primul vers al frazei ce continuă cu versul ce deschide poezia, şi fără de care acest vers nu ar avea sens: ” ca pe un bărbat”.
Dacă bogăţia imagistică te încântă la tot pasul, poezii care să te impresioneze prin ansamblul lor unitar sunt mai rare. Aş alege, ca exemplu, poemul care a fost socotit demn de a figura pe a patra copertă:”Apartenenţă”:Inimile deschise s-au copt la soare,/ au devenit precum rodiile,/ le-au crescut aripi/ şi au zburat în văzduh,/ uitându-şi trupurile,/ pierzându-se între stele./ Şi-au dat seama,/ cu mult mai târziu, că,/ purtându-şi trupurile bolnave,/ precum nişte haine vechi,/ inimile n-au nici o şansă/ comunicarea,/ dragostea,/ iarna cuvintelor nespuse încă”.
*
Volumul cuprinde două părţi distincte. Prima, intitulată „Ensemble –Pace”, este bilingvă, română şi franceză. A doua poartă titlul „Scrisori filigranate” şi conţine poezii numai în limba română. Traducerea franceză a făcut-o cu pricepere, NICOLE POTTIER. Textul francez sună-aşa cum se cuvine-franţuzeşte, deşi rămâne foarte aproape de originalul românesc:
„mon mur de soutien/ protège mes arrières”-„Zidul meu de sprijin/ îmi apără spatele” (Septembrie). Uneori îl precizează, îl explicitează, înlocuind un anumit cuvânt (ea-une autre şi silaba ta-la syllabe”toi”: voi vieţui alături de o ea- je vivrai à côté d’une autre; silaba ta mă doare- la syllabe „toi” me fait mal”.
Nu ştiu dacă e necesar.
*
Actuala plachetă, poeta şi-a intitulat-o, frumos şi semnificativ, „Lumini diafane”. Aşa cum spune şi ea în poemul ” Eo boare de vânt venită dinspre tine”, a tins să păstreze ceva din dragostea trecută, din „lumini diafane”Şi „statornicia mâinilor/ o mai caut!/ luminile mele diafane./ poate voi avea şi eu ceva al meu/ dragostea a rămas pe undeva/ în urma cuvintelor./ Tu, mă poţi privi./ Sunetul închipuit mi te adunce-n/apropierea/ turbionară,/ dar eu nu mai pot trezi ispite de o clipă/ statornicia mâinilor o mai caut!”.
A izbutit oare să prindă poetic, în luptă cu îndărătnicia cuvântului, la graniţa de vrajă a tăcerii, aceste „Lumini diafane”?
Da, de multe ori. Şi mai mult decât atât. În ciuda ispitei de a se lăsa furată de uşurinţa folosirii preaplinului, a izbutit- şi asta e esenţialul. Să fie ea, întreagă.