Poezia urmată de tăcere. משוררת ביאנקה מרקוביץ -מהנדסת בנין

 

 http://florenta.piczo.com/biancamarcovici?cr=1&linkvar=000044

 

 

Re: ANIVERSARE
To: „Bianca Marcovici” <bianca_marcovici@yahoo. >

  

La multi ani si multe secole!
Ana Blandiana

 

 
ANIVERSAREA ISRAELULUI,  60 DE ANI  SA VA ADUCA PACE  PE TOATE MELEAGURILE!
Bianca Marcovici

27 Lansari de carte la Institutul Cultural Roman din Tel Aviv
 
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

     Miercuri, 12 martie, ICR Tel Aviv, incepand cu orele 16:00,   a gazduit lansarea celor mai recente aparitii editoriale ale scriitorilor israelieni originari din Romania , transmite Romanian Global News. Autorii care isi vor lansa cartile sunt: Marlena Braester, “Uitarea dinainte”, Madeleine Davidsohn, “Femeile noptii”, Gina Sebastian Alcalay, “Inainte de a fi prea tarziu” Bianca Marcovici ,  “Impactul virtualului”, Riri Sylvia Manor : “Save as …”, Yosef Govrin , “Relatiile israelo-romane la sfarsitul epocii Ceausescu – Din insemnarile ambasadorului Israelului in Romania”.

     Cu aceasta ocazie, la Institutul Cultural Roman din Tel Aviv  a fost amenajat un stand de prezentare a cartilor din domeniul studiilor iudaice, publicate la Editura EST din Bucuresti, prin amabilitatea domnului Samuel Tastet, director al Editurii EST, prezent la manifestare.

buletinul lui Uli Valureanu, nr. 451 

 caniculă
poezie [ ]

– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
de Bianca Marcovici [Levana ]

2007-07-27  |     | 

caderea în inerţie, falsificare, laşitate, letargie, ură,
plictiseală, pătare a cuvintelor cu picăţele albe, noapte cu lună
plină, am dormit culcată la podea , să simt răceala ei, dupa ce ieri am
înotat, seara, la Bat Galim, o apă pufoasă, apus de soare rotund ca o
minge de foc
stâncile de sub picioare, mai apoi vidul, vidul

 Halta Haifa

A murit poemul meu încet încetprecum zgomotul unui tren

Care se îndepartează de gară.

Ne umanizam treptat

Şi ne pierdem în aerul pufăitor al locomotivei.

O nouă Anna Karenina

Pipăie şinele… spre Oraşul lui David

Rochia de dantelă atrage atenţia

conducătorului de tren,

Ultima încercare…

corzile harpei amplifică vibraţiile

Numai tu nu priveşti înapoi.

Bianca Marcovici
 
 


 


 

 

 

  orasul lui david.jpg
(4KB)
   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Bianca Marcovici
Prezentă în „Dicţionarul General al Literaturii Române” (L/0) editat de ACADEMIA ROMÂNĂ,VOLUMUL IV, 2005
sub ingrijirea academicianului Eugen Simion „Bianca Marcovici (Grimberg) s-a născut în oraşul Iaşi în ziua de 22 iunie… Este absolventă a „Universităţii populare” de 5 ani şi a Liceului de muzică „Octav Băncilă”, (de 8 ani), secţia vioară. Este absolventă a “Facultăţii de Construcţii Civile şi Industriale”, “Institutul Politehnic” Iaşi, 1976. S-a căsatorit la Iaşi cu ing. Delu Marcovici născut la Dorohoi. Se stabileşte în Israel la 13 septembrie 1991 cu toată familia ( „Zinette Marcovici” (Ezra), „Noemi Marcovici” (Raz), „Delu Marcovici” şi cele două mame, Roza şi Ana. Şaul si Nathan, taţii s-au stins din viaţă în România iar mamele, ceva mai târziu în Israel (z”l ). Activează în Orchestra Comunitaţilor din Bucureşti şi Iaşi efectuând turnee în Israel, Elveţia şi Statele Unite ale Americii în perioada 1984-1987. A lucrat, timp de un an la Editura “Omnia”la Iaşi, 1990-1991 ca redactor pentru carte tehnică ( red. şef, Virgil Cuţitaru). A fost vicepreşedinta asociaţiei de prietenie România-Israel-filiala Iaşi, 1990-1991 (preşedinte , violonistul Bujor Prelipceanu). Lucrează în prezent ca ingineră, adj. şef de sector la „Societatea de Electricitate” * „חברת החשמל” din Haifa, unde a primit statutul de permanent din anul 1993.  În prezent este adj. sef de sector în domeniul STAŢIILOR DE ÎNALTĂ TENSIUNE DIN ISRAEL* תחה”כ ותחמ”ש  primind  de curând felicitări din partea conducerii , după 15 ani de activitate neântrerupă . A mai lucrat în România la T.C.IND IAŞI  la „secţia de proiectare”, construcţie, perioada 1976-1991.
  Membră a U.S. România şi Filiala Iaşi unde figurează cu carnetul nr. 280, 1990 şi membră a „Asociaţiilor Scriitorilor Israelieni de Limbă Română” din anul 1991; Devine membra a Societăţii “Junimea” (1991) Iaşi, carnet semnat de scriitorul Val Condurache. A făcut parte din delegaţia scriitorilor israelieni de Limbă Română la Neptun la “Întâlnirea scriitorilor de pretutindeni”,de două ori,1996, 1999. (emisiuni la televiziune şi lansare de carte în cadrul colocviului).
A colaborat şi colaborează la reviste literare din România, Israel, Germania şi revistele On line!
– Este aleasă în Conducerea Asociaţiei scriitorilor israelieni de limbă română, 2001, prin Vot Secret. (se retrage din motive personale după circa 8 luni)-Recent i s-a îmbogăţit familia cu doi gineri sabri, adică născuţi în Israel, o nepoata, „Adi Ezra” şi doi nepoţi „Dori Raz” , „Ofir Raz” 2.04.2006 , ADAR RAZ, 26.10.2007
A fost tradusă cu poeme în ebraică în antologii comune cu alţi autori de către Andrei Fischof, în plachetă de versuri, precum limba engleză, „18 poeme” Luiza Carol , în limba germana de către Radu Bărbulescu şi, în limba franceză de către Georges Astaloş şi Nicole Pottier.
Debut în poezie: la rubrica „Diligenţa Poştală” semnată de poetul Emil Brumaru, (pseudonimul literar Blanca), Revista “Cronica”, Iaşi, 1981 şi în acelaşi an în Revista “Convorbiri Literare, red. şef Corneliu Sturzu.”
Apariţii editoriale în România,Israel şi Germania:
1. „Marii Anonimi” 1985, (culegerea de poezie editată prin concurs: aparut în “Invocaţii”) Editura „Junimea” Iaşi.
2. “Ochiul Cuvântului”, 1987, Editura „Litera”, Bucureşti.
3. „Dincolo de Paradis”, 1989, „Editura Litera”, Bucureşti.
4. “Revolta Sângelui”, 1992, „Minimum”, Tel-Aviv.
5. “Revolta Sângelui”, 1993,Editura „Cronica”,Iaşi.
6. “Intermezzo”, 1992, „Menora”, Rehovot.
7. “Casa din Noi”, 1993, Haifa.
8. Dincoace de Paradis, 1994, Haifa.
9. Schiţe pe Portativ (proză scurtă) 1995, Haifa.
10. “Magia Pietrei”, 1995, Petah Tikva.
11. “18 Poems”, plachetă de versuri în engleză în traducera Luizei Carol, Petah Tikva, 1996.
12. „Ţara Extremelor / Land der Extreme”, ediţie bilingvă, împreună cu Radu Bărbulescu, München, 1997 (carte în care a fost premiat traducatorul cu premiul
„Haim Ianculovici”, la Haifa, 1998).
13. „Mămăligă şi Caviar”, Haifa.1998.
14. “Amprente”, Editura “Papyrus”, Tel-Aviv, 1999.
15. „Amprente” editură “Clusium”, Cluj-Napoca, 1999,
ediţia a-II adăuţită (cartea a fost expusă şi prezentată
de criticul şi poetul Valentin Taşcu la Tg. de Carte de la Ierusalim, iunie, 1999).
16. “Haifa zidurilor de sprijin“ editura “Cronica”, 2000, Iaşi.
17. “Puterea cuvintelor”, editura “Minimum”, Tel-Aviv, 2001.(Oscarul Românesc la Tel Aviv pentru cea mai bună carte, 2.2.2002)
18. “Întorcerea cuvintelor”, editura “Cronica”,
reeditare a plachetei „Puterea cuvintelor”- 2001-Iaşi (Lansarea de carte a fost televizată, şi a avut loc la Neptun şi a fost prezentată de poetul Valeriu Stancu).
19. “Cireşe amare”, ediţie care cuprinde şi poeme
în limba germană şi engleză,editor şi traducator
din germană Radu Bărbulescu, Munchen, 2002.
20. „aburi de femeie”, Editura „Haifa”, 2004
21.poezii alese, „puţin blond cu mult farmec”, editura HASEFER, BUCUREŞTI, 2004 (204 pagini, 20 de ani de poezie, ediţie de lux)
nou
22.”Lumini diafane”, Editura „Haifa”, 13 ianuarie,
ediţie bilingvă, traducere în limba franceză , Nicole Pottier,2006PREMIUL B.FUNDOIANU al A.S.I.L.R , Israel, 2006
“Scriitori Români din Afara Graniţelor Ţării”, “Fundaţia Lucefarul” -dicţionar de Laurenţiu Ulici, Bucureşti, 1996.
Dicţionarul “Scriitori şi Publicişti Ieşeni Contemporani”, Editura “Vasiliana” Iaşi, 2002, Autor Nicolae Busuioc “Scriitori israelieni de limba româna”, editura “Hasefer, ”Intocmită de Emanuel Aczel, 2003.
A mai apărut în antologii colective şi, deasemenea în:
– Culegerea „Menora”, Petah-Tikva, „Ramuri de măslin”;
– „Iarna Verde”, antologie în limba ebraică de Andrei Fischof, Israel, 1997;
– “Determination 2”, editată de Norman Simens, New Zealand, 1998;
– Antologia „Arborele memoriei” şi „Poezia pădurii” în îngrijirea poetului Radu Cârneci, ediţie bilingvă, România, 1998, 1999 Editura „Orion” Bucureşti;
– „Trei poeţi din Israel”, ediţie bilingvă, colecţia DL-Lyrikanthologien, în germană de poetul Radu Bărbulescu, München, 1999 (cartea a fost expusă la Târgul de Carte Leipzig, martie, 1999);
– „Metafore româneşti din Israel”, Editura” Cronica”, 1998 şi 2000, sub îngrijirea poetului Valeriu Stancu „Scriitori din ţara sfântă” antologie de critică de Ion Cristofor, editura „Cluj-Star”, 2000;
– „Spectre Lyrique” Anthologie de poezie Roumaine Contemporaine (volumul 1 şi 2) de Georges Astaloş, Editura «Europa», Craiova, 1999, “Editura Radio”, 2002 în limba franceză.
Prezentă în Antologia”Şalom Haverim”de Radu Bărbulescu, 2004, München-26 de pagini, poezie israeliană.
A apărut în antologia „ultimul val, prima generaţie ” site-ul poezie.ro editată de „Muzeul Literaturii Române2, 2005,Bucureşti
Activează la Cenaclul „Junimea”, Iaşi (1981-1991).
Debut la Cenaclul „În numele poetului” condus de poetul Cezar Ivănescu (grupaj apărut în revista „Luceafărul”)
Prezentă în Colecţia „Izvoare”, Tel-Aviv 1992-2005 Revista “Argo”, Bonn.
Revista „Archenoah” – limba germană
Publicistică la Revista “Minimum” (Al. Mirodan) perioada 2002, Apare recent în revistele “Galateea, Balada, Argos, Agora, Respiro, Poezia „(unele din ele online).
-Semnal, Canada
***
Premii şi diplome în România şi Israel:
Premiul “Tudor Arghezi” – Premiul II, Craiova, 1988;
Premiul III „Romulus Guga”, Tg. Mureş, pentru cartea “Ochiul Cuvântului”, 1988;
Premiul “Mihai Eminescu”; premiul III, Arad, 1989;
Premiul „Sara şi Haim Ianculovici”, Haifa, 1992,
Diploma de onoare „Arcadia”, Tel Aviv 1993 (Asociaţia scriitorilor) pentru cartea” Revolta sângelui”;
Premiul III, COLUMNA NEWS secţiunea poezie,1966 Heidelberg
Premiul „Irina Gorun”, Tel Aviv, 1997 (A.Culturală.Mondială.E.O.R);
Premiul „Sara şi Haim Ianculovici” pentru traducerea în limba germană a plachetei “Ţara extremelor / Land der Extreme de către traducătorul poet, Radu Bărbulescu;
Premiul „N. Palty-A.C.M.E.O.R., Tel Aviv, 1999 (pentru întreaga activitate literară şi volumul “Amprente” );
„Diploma of Honor ”
The 3 rd Word Congress of poets for Poetry Research and Recitation 2001 ,Iaşi ,Romani, July 21-24, 2001,
cetăţean de onoare a oraşului Iaşi,diplomă semnată de primarul oraşului.
Alte premii: Sâmbătă 2 februarie 2002 cu prilejul premierei de gală a revistei „Boema Boema” a avut loc festivitatea de înmânare a „Oscarului Românesc”:
scriitoarea Bianca Marcovici a primit diploma pentru cartea anului: „Puterea Cuvintelor”, editura „Minimum”, 2001, Tel Aviv.
Societatea Literară „Tibicus” din Iugoslavia-Uzidin a premiat-o pe poeta Bianca Marcovici cu premiul „1” pentru poezie, la Concursul “Internaţional de poezie” ce s-a desfăsurat cu ocazia Festivalului Internaţional de poezie,ediţia VIII-a, Uzidin, 2001 (premiul i-a fost oferit în urma unui concurs sub motto şi nu propunere prin asociaţii).
În urma unui concurs pentru poezie:
Poeta Bianca Marcovici a primit unul din premiile ce au fost acordate în cadrul” Festivalului internaţional de creaţie literară” organizat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş Alba . Distincţiile au fost oferite într-o sedinţă festivă la 14 Mai 2001. Poetei i s-a decernat premiul acordat de revista „Târnave”,revista Uniunii Scriitorilor din România, pentru ciclul de poezii „Puterea Cuvintelor”(din volumul cu acelaşi titlu)
Referiri critice ale scriitorilor: Nicolae Manolescu, Sebastian Costin (z”l) Titus Popescu, Virgil Cutitaru, Florin Costinescu, Georghe Tomozei, Romulus Munteanu,Cristian Livescu, Emil Brumaru, Bogdan Dumitrescu, Al.Raf.Minimum, dr.Elena Ester Tacciu, Ioana Vasilescu, Simion Bărbulescu ,Radu Bârbulescu, Sorin Anca, Codrin Liviu Cuţitaru, Geo Vasile, Grette Tartler, dr.Iosef Eugen Campus, Luiza Carol,Ion Cristofor, Georges Astaloş, Al. Lungu, Al. Cistelecan Al. Suhor, Carol Isac, Ioan Holban,Iony Tuvia, Grigore Ilisei ,I.Schechter, Rodica Grindea, Vasile Iancu, dr.I.Eugen Campus, Vasile Baghiu, dr. Sergiu Levin, Constanţa Buzea, Victor Bârladeanu , Biti Caragiale, I. Rudel, prof.Liviu Moscovici, Adam Simantov, Boris Marian Mehr, Cezar Ivănsescu, Al.Singer, Al.Mirodan, Mirel Brateş, E.Marcu, Luiza Carol, Victor Sterom, Paul Cernat, Marian Drăghici, Niculina Oprea, Silviu Gongonea, Adam Simantov, dr. Emanuela Ilie şi alţii.
antologii:
Die Suche läuft… – Bitte haben Sie einen Augenblick Geduld.
Suchbegriff: Bianca Marcovici
Sortieren nach PopularitätPreis aufsteigendAlphabet
Ergebnisse 1-2 von insgesamt 2 Büchern:
Nach fremdsprachigen Büchern von Bianca Marcovici suchen
Trei poeti din Israel /Drei Dichter aus Israel (2000)
von Luiza Carol, Bianca Marcovici, Ion Stiubea
Verlag: Barbulescu, Radu-Florian, Broschüre 44 Seiten
ISBN: 3930672456 ISBN-13: 9783930672455
Preise vergleichen
Shalom haverim!. Pace prieteni! Poezie contemporana din Israel /Friede, meine Freunde! Gegenwärtige Dichtung aus Israel (03. Dezember 2004)
von Hedwig Brenner, Shaul Carmel, Luiza Carol, Andrei Fischof, Solo Har Herescu, Norma Harari T., Mioara Iarchi-Leon, Lila Julius, Tania Lovinescu, Bianca Marcovici, Noemi Pavel, Yehondav Perlman, Anita Rivin, Roy Runds, Deborah Sasson, Ion Stiubea
Verlag: Barbulescu, R F, Taschenbuch 268 Seiten
ISBN: 3930672871 ISBN-13: 9783930672875
Preise vergleichen
„poeme alese”, ediţie de lux,
„puţin blond cu mult farmec”
ed.Hasefer, Bucureşti, noembrie, 2004
prefaţa , criticul Paul CERNAT
antologie de autor apărută în România-
se poate descărca din acest site (vezi rubrica „articole”)
Despre carte au apărut deja recenzii sau semnale de carte ,cum ar fi prezentarea cărţii la TVI preluat de la TV Cultural, semnal făcut de scriitorul I.Bogdan Lefter.
Lunetistul ( poetul Marian Drăghici) în „Ziua Literară” a semnalat-o publicând şi un grupaj de poeme din carte.
Amalia Voicu si Ioana Coşereanu au recenzat antologia în revistele „Poezia” si respectiv, „Dacia Literară” din Iaşi.
Nou
Alte recenzii au apărut în Israel semnate de criticii AL.Mirodan, Carol Isac, Liviu Moscovici, Biti Caragiale, Lucian Zeev Herscovici, Rodica Grindea precum şi, Boris Marian Mehr la „Realitatea Evreiasca” Bucureşti.Recent a apărut şi o recenzie semnată de criticul dr. J. Eugen Campus pentru „Aburi de femeie”, oct.2005, şi cireşe amare sub katiuşe, martie, 2007 „Minimum’ Tel Aviv
http://www.romanialibera.com şi”Argos”-Craiova, selecţia scriitorul Cosmin Dragoste.
se poate citi la adresa:
http://poezie.ro/index.php/article/101534/index.html
Colaborări:”România Literară, Cronica, Convorbiri Literare, Contemporanul, Poezia, Galateea-Germania, Observator- Munchen ( perioadă permanent , prezentă în caseta revistei, Radu Barbulescu), Luceafărul-Bucureşti, Argos, Ultima oră-Israel, Orient Expres-Israel, Viaţa Noastră-Israel, Minimum-Israel, Contrapunct, Vatra, Viaţa Românească, Respiro On line, Poezia-Iaşi, Plumb-Bacau, Revista mea, Tribuna -Cluj, Tribuna Magazin-Israel, Facla, Poezis-Satu-Mare, Feed Back-Iaşi, Amurgul sentimental-Bucureşti, Tribuna Kraiot” şi altele…reviste din Germania, România, Israel
colaborează la site-ul lui Ştefa N.Maier:
http://www.romanialibera.com, ACUM – Revista AgoraONline unde a colaboarat, luna de luna timp de 3 ani.Ultima apartie , luna august, 2006!( LITERNET)
Este invitată la „Zilele Convorbirilor Literare” , 22-24 aprilie unde citeşte din cărţi precum şi un grupaj inedit la Cenaclu U.S. Primeşte diploma şi premiu „Magna Cum Amiciţie”
(red.şef Cassian Maria Spiridon) după maratonul de poezie desfăşurat în prezenţa unui numeros public la Atheneul Tătăraşi, Iaşi, aprilie 2005! Participă la emisiunea „Viaţa Cetăţii”, TVR Iaşi.
– Apare în revistele On line în traducere în limba franceză, la adresa:
http://www.literra.eu
-Este prezenta în dicţionarul Muzeului National România On line!
ultima recenzie:
– Cartea „lumini diafane” este prezentata la TVRI la emisiunea „scrieţi-ne, noi vă răspundem”, 26 august.
Poeta primeşte premiul” B.Fundoianu ” (Benjamin Fondane) pentru întreaga activitate poetică, premiul Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, Tel Aviv, 4.decembrie 2006
SEMNAL
„Cireşe amare sub Katiuşe”, editura Haifa este comentata de către criticul Carol Isac în cotidianul :Ultima oră, Tel aviv urmată de o semnalizare a volumului, citind din cotidian la TVRI la emisiunea „cuvântul care uneşte”, decembrie, 2006
*extrase şi în Realitatea Evreiasca, 30 aprilie, 2007 semnal semnat de poetul Boris Marian.
Lumini diafane : [versuri] / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – [Israel] : Editura „Haifa”, 2006. – 108 p. ; 17 cm
COTA: I158729
Cirese amare : poeme / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – Munchen : Editura Radu Barbulescu, 2002. – 119 p. ; 20 cm. – 3-930672-79-0
COTA: II315575
Putin blond cu mult farmec : poeme alese / Bianca Marcovici ; pref. de Paul Cernat. – Marcovici, Bianca. – Bucuresti : Hasefer, 2004. – 204 p. ; 21 cm. – 973-630-055-2
COTA: II315576 Dincolo De Paradis
by Bianca Marcovici
ISBN 973-43-0022-9 / 9734300229
Title Dincolo De Paradis
Author Bianca Marcovici
Publisher Editura Litera
Country Romania
Edition Hardcover
Nou:
Cireşe amare sub katiuşe : (poeme si proza, jurnale) / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – Haifa : Editura
Haifa, 2006. – 99 p. ; 21 cm. – Contine bibliografie
COTA: II317199
site-ul:
Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti
Zweisprachig
–-
Bianca MARCOVICI
Ţara extremeleor / Land der Extreme
Poeme
München 1997
ISBN 3-930672-17-0
***
Ultimul grupaj:
revista Vatra, nr 4-5, 2007
NOU
Pisma v domovino / Janko Lavrin ; uredil in pojasnil Dusan Moravec. – Lavrin, Janko. – Ljubljana : Slovenska Akademija Znanosti in Umetnosti, 2004. – 408 p. : il., facs. ; 24 cm. – Contine index. – 961-6242-55-5
COTA: III484798
Smiley’s people / John le Carré. – Le Carré, John. – New York : Alfred A. Knopf, 1980. – 374 p. ; 22 cm. – 0-394-50843-2
COTA: II318905
Scurta istorie a traducerii : repere traductologice / Georgiana Lungu Badea. – Lungu Badea, Georgiana. – Timisoara : Editura Universitatii de Vest, 2007. – 193 p. ; 23 cm. – 978-973-125-098-4
COTA: 81/L92.S5
III484769(0 EX.)
Mediale Bedingungen des Erzählens im digitalen Raum : Untersuchung narrativer Dartellungstechniken der Hyperfiktion im Vergleich zum Roman / Nicole Mahne. – Mahne, Nicole. – Frankfurt am Main; Berlin; Bern [etc.] : Peter Lang, 2006. – 156 p. : fig. ; 21 cm. – 3-631-55656-X
COTA: 82/M15.S1
II318871(0 EX.)

Biblioteca Universitară, Bucureşti
Impactul virtual : [versuri] / Bianca Marcovici ; [pref. de Carol Isac]. – Marcovici, Bianca. – [Haifa : s. n.], 2007 . – [3] f., 82 p. : fotogr. ; 21 cm
COTA: II318896

*

cartea de poeme
IMPACTUL VIRTUALULUI
ISRAEL, NOEMBRIE, 2007

INVITAŢIE

LANSĂRI DE CARTE

Miercuri, 12 martie 2008, orele 16:00, la sediul Institutului Cultural Român din Tel Aviv, vor fi lansate cele mai recente cărţi aparţinând scriitorilor israelieni originari din România, după cum urmează:

Bianca Marcovici: Impactul virtualului, prezentată de d-na Gina Sebastian Alcalay, scriitoare;

-La Cercul SH.AGNON citeşte poezie în prezenţa Excelenţei sale, Ambasadorul României în Israel, Eduard Iosiper
26.03.08
-Dilemateca, recenzie semnată de prof. Codrin Liviu Cuţitaru, martie, 2008
-Viaţa Noastră,Tel Aviv, despre Lansare cărţii la I.C.Român anunţând 25 de ani de activitate literară, articol semnat de criticul Liviu Moscovici,14.martie, 2008
Minimum, pag.21 , aprilie, 2008:
recenzie semnată de prof. Sandu Singer.
-Şi-a construit singură site-ul de mai jos care cuprinde preferinţele literare şi „moştenirea lirică” a unor autori din Israel şi nu numai:
https://wxwx.wordpress.com
ultima recenzie:Revista Minimum -TEL AVIV   semnată de dr. Jesef Eugen Campus, mai,  2008
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

dansând sirtaki 

 

 

dansând sirtaki
tu ţinând un trandafir în mână
chipul tău ingenuu şi ochii limpezi
atingând podeaua odată cu tine
tu în genunchi
eu sărutându-ţi fruntea

înainte de a fugi cu un altul.

 

Saloniki

25.04.2008
 

 

POEZIA ŞI TĂCEREA 
DR.IOSEF EUGEN CAMPUS

 

sursa:
Revista „MINIMUM” NR. 254-MAI 2008-PAGINA 54-55

TEL AVIV

Am crezut întotdeauna că adevărata poezie, poezia adâncă, se află la graniţa cuvântului. Frizează şi reverberează tăcerea. Constituie un paradox.
Şi să vorbească, dar nu o poate face integral decît tăcând, într-un anumir fel, al ei. Precum pauza prelungă în muzică, care transmite mai emoţionant adâncurile decât chiar sunetele cele mai măiastre.

Bianca Marcovici, poet autentic, a intuit şi ea acest adevăr. La un moment dat, în poezia „Manele”, ajunge să adreseze creatorului de poezie îndemnul solemn:”Aprinde-ţi rugul tăcerii!”

*

Ca şi în precedentele volume publicate, şi în volumul, frumos intitulat ” Lumini diafane” (Editura, Haifa, Israel), ea se luptă cu cuvântul, încearcă să destăinuie tăcerea, se străduie să realizeze irealizabilul, să înfăptuiească minunea realizabilă totuşi prin artă. Profunzimea scrisului ei se vădeşte, între altele, prin inevitabila revenire a unor teme şi tonuri care, venind din adîncuri, o obsedează.

De „zidurile de sprijin” nu se poate lipsi. Trăind în Israelul mereu ameninţat de atacurile teroriste, spaima nu o părăseşte nici o clipă: „înăuntrul unei supravieţuiri,/ am văzut spaima cu ochii mei/ avea ochii mari deschişi/ şi un surâs în colţul gurii./ autobuzul explodat,/ scheletul de sub cerul smoală topită…”. Doar „fetele mele au prins trenul- Speranţei.” Ea rămâne mai departe, cutremurată, acolo, la Haifa, rezemându-se totuşi cu încredere în Zidurile ei de Sprijin ” din oraşul cu Ziduri de Sprijin”,/ din rana dezrădăcininării,/ dincolo de mentalitatea asiatică,/ în două anotimpuri,/ strigăte-n deşert” ( „Pactul eşecului”).

Revin de asemenea, ca leit-motive, muzica şi ştiinţa, două elemente cardinale care i-au structurat personalitatea de muziciană şi ingineră:”îmi tremură mâinile de emoţie/ deasupra/clapelor virgine-n cuvânt” ( „Clapele negre”). Dar şi: „ţi-aş răspunde la o scrisoare, calculul infinitezimal,/ zerourile presupun/ absenţa fizică a lucrurilor şi laşitatea/. De bună seamă inventarul memoriei nu depăşeşte/ spaţiul echedistant, esenţial, al abcesului de dinţi./ victimizare ?” ( Mediterana). Sau, împletind, în aceeaşi strofă, muzica şi ştiinţa: „eu pot transpune/integrala minţii tale/ pe muzică” („Şlefuiesc viitorul”). Revin mereu, coordonatele esenţiale, România natală şi Israelul în care s-a înrădăcinat, valorile culturale rămâneşti şi cultura iudaică, limba română şi ebraică, în care caută o posibilă salvare: „acum mă rog, vineri de vineri, / în puţine cuvinte citite în arameică, în faţa lumînărilor/ mai am o singură dorinţă:/ salvează-mă, limbă ebraică, e timpul” ( „E o boare de aer venită dinspre tine”).

Feminitatea, cu întreg farmecul şi misterul ei („Aburi de femeie” –Editura Haifa, cum sună titlul unuia din volumele anterioare,) învăluie persistent poezia Biancăi Marcovici. Adulmecăm adesea mirosul intim al cafelei rituale, cafeaua de „azi e amară”. Alături de versuri generalizatoare, întâlnim nu mai puţin realizate tablouri de cotidian banal devenit poezie. Aşa, de pildă, când povesteşte cum, într-o bună zi, totul i-a mers pe dos, „în revers”, cum spune ea folosind un neologism tehnic:” tot ce am făcut ieri a fost în revers,/ începând de dimineaţă./ dacă aş putea să sar peste ziua de ieri/ din memoria hoaţă/ să şterg cu buretele/ migăloasele cuvinte muncite-n răstimpuri,/ a fost revers/ am dat înapoi cu maşina iubirii/ în maşina lipită, / vrând să trec bariera, neridicată, împotmolită/ în noroaiele vieţii ( „Revers”).

*

Talentul Biancăi Marcovici e de o mare bogăţie. Izvor viu, care ţâşneşte la tot pasul. Imaginile îi răsar, iar şi iar, Parcă de la sine. (După părerea mea, nu ar strica să le pună niţel frâu. Alunecă uneori în verbiaj.)

*

Imaginile sunt nu numai numeroase, ci şi neaşteptate, sugestive:

„să mă dezumflu ca un balon luat de la gura/ copilului”, „mâna/ să nu rămână suspendată, ca o consolă de balcon”, „aspiratorul- nu înghite numai praful de sub canapele, riscul/ celzui care- caută pe dedesubturi de vise- riscul de a te căuta în fostele Tale replieri de cuvânt”, „pulsul/ care sare mereu de la trambulină- direct în marea mediterană-, „trebuie să-ţi scriu cu degetele pierdute ale /cuvântului, „scrisori filigranate de flacăra chibritului, ” tot ce a fost ieri/ îmi aminteşte de pagina asta albă/ pictată de ploaie,/ de gardurile zăpăcitoare ce se înalţă mereu/ să nu ajungă pasărea visului peste coliseul dărâmat de trilul canarului!/” tot ce a fost ieri-căruţa virtuală- am răsturnat-o/ intenţionat./ poemul asfaltului cifrat/ s-a închis în mine cu iz de răcoare”.

Uneori, imaginea în forma unei definiţii poetice: „cuvântul e miere albastră”, „inspiraţia nu-i o scrisoare către un necunoscut/ e alba îngemănare/ cu cerul-apă,/ culoare pe care tu nu o descifrezi,/ e linia vieţii şi linia cunoaşterii”. Şi totuşi, dacă pare a reveni, la Bianca Marcovici, dintr-un prea plin, spontan, nu se poate spune că poeta dispreţuieşte importanţa „travaliului”, a muncii de şlefuire, conştientă şi perseverentă. Un singur exemplu: alegerea titlurilor. Frumos în sine, poetic, delicat, e titlul:” Poem cu picioarele desculţe”. Alteori, titlu completează textul poeziei. „Citindu-ţi în palmă” indică o situaţie pe care, din textul alăturat, cu greu îl putem imagina, „Clipa” aduce ceva cu totul inedit în text, îl comentează indirect, căci textul vorbea, cu durere, dintre neînţelegrea „lui”, de năzuinţa „ei” la Zidul Plângerii:”Cuvântul e în noi.- înfloreşte-l Doamne!”.

Dimpotrivă, titlul poeziei „Aş cuceri marea” face parte integrantă din text, trebuie neapărat citit primul vers al frazei ce continuă cu versul ce deschide poezia, şi fără de care acest vers nu ar avea sens: ” ca pe un bărbat”.

Dacă bogăţia imagistică te încântă la tot pasul, poezii care să te impresioneze prin ansamblul lor unitar sunt mai rare. Aş alege, ca exemplu, poemul care a fost socotit demn de a figura pe a patra copertă:”Apartenenţă”:Inimile deschise s-au copt la soare,/ au devenit precum rodiile,/ le-au crescut aripi/ şi au zburat în văzduh,/ uitându-şi trupurile,/ pierzându-se între stele./ Şi-au dat seama,/ cu mult mai târziu, că,/ purtându-şi trupurile bolnave,/ precum nişte haine vechi,/ inimile n-au nici o şansă/ comunicarea,/ dragostea,/ iarna cuvintelor nespuse încă”.

*

Volumul cuprinde două părţi distincte. Prima, intitulată „Ensemble –Pace”, este bilingvă, română şi franceză. A doua poartă titlul „Scrisori filigranate” şi conţine poezii numai în limba română. Traducerea franceză a făcut-o cu pricepere, NICOLE POTTIER. Textul francez sună-aşa cum se cuvine-franţuzeşte, deşi rămâne foarte aproape de originalul românesc:

„mon mur de soutien/ protège mes arrières”-„Zidul meu de sprijin/ îmi apără spatele” (Septembrie). Uneori îl precizează, îl explicitează, înlocuind un anumit cuvânt (ea-une autre şi silaba ta-la syllabe”toi”: voi vieţui alături de o ea- je vivrai à côté d’une autre; silaba ta mă doare- la syllabe „toi” me fait mal”.

Nu ştiu dacă e necesar.

*

Actuala plachetă, poeta şi-a intitulat-o, frumos şi semnificativ, „Lumini diafane”. Aşa cum spune şi ea în poemul ” Eo boare de vânt venită dinspre tine”, a tins să păstreze ceva din dragostea trecută, din „lumini diafane”Şi „statornicia mâinilor/ o mai caut!/ luminile mele diafane./ poate voi avea şi eu ceva al meu/ dragostea a rămas pe undeva/ în urma cuvintelor./ Tu, mă poţi privi./ Sunetul închipuit mi te adunce-n/apropierea/ turbionară,/ dar eu nu mai pot trezi ispite de o clipă/ statornicia mâinilor o mai caut!”.

A izbutit oare să prindă poetic, în luptă cu îndărătnicia cuvântului, la graniţa de vrajă a tăcerii, aceste „Lumini diafane”?

Da, de multe ori. Şi mai mult decât atât. În ciuda ispitei de a se lăsa furată de uşurinţa folosirii preaplinului, a izbutit- şi asta e esenţialul. Să fie ea, întreagă.

 

 

 

 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Invitat, Berthold Aberman-Tellu

Stimata si draga doamna Bianca Marcovici
Doresc sa va adresez si prin aceste sarace cuvinte mii de multumiri pentru sprijinul moral acordat prin incurajarile trimise de a continua pe drumul greu, nu pavat decat cu bunele intentii dar minunat pe care l-am ales al scrisului
Am fost incurajat de critica dar cel mai mult a reprezentat aprecierile cititorilor al carui numar a inceput sa devina din ce in ce mai mare.Nu doresc sa scriu despre imensul efort ,material dar si moral al luptei cu mine in prim plan.
In lumea minunata a scrisului dumneavoastra am intrat cu mult timp inainte,am si baut o cupa de sampanie la a 50 aniversare participand la C.C AGNON, PARTICIPANT INCA DE LA INCEPUTURI DAR CEEA CE AZI AM INCEPUT SA CUNOSC INTRAND CU AJUTOR BINEINTELES PE INTERNET M-A UIMIT SI M-A TRANSFORMAT INTR-UN ADORATOR PENTRU TOT RESTUL VIETII AL SCRISULUI DUMNEAVOASTRA DAR SI A OMULUI PE CARE-L REPREZENTATI CU ONOARE INTR-O LUME CIUDATA SI DIFERITA DE CEI CARE I-AM CUNOSCUT, cel putin in ultima vreme.
Daca bunul Dumnezeu imi va ingadui, eu voi continua in ciuda tuturor obstacolelor.
La sfarsitul lunii mai, plec in romania unde prima intalnire va fi cu George Astalos,prietenul de-o viata .II voi duce salutul dumneavoastra.
Va trimit un scurt material cu succinte date despre mine intr-o forma pe care am gandit-o ca ar fi bine.
Astept cu drag orice sfat pe care promit a-l urma,
Tanara speranta ,cu respect si deosebita stima Aberman Berthold Tellu

INTERVIU CU MINE ÎNSUMI…..

BERTHOLD ABERMAN –TELLU
Nazareth Illit
Am ştiut din totdeauna că a ajunge să ţi se ia un interviu ar trebui să fi o personalitate, un talent ieşit din comun, sau să ai cel puţin doi prieteni în funcţii înalte:Unul să te propună şi altul care să te susţină.
Un bun amic mi-a spus :
-Dacă nu ai ceva din toate cele citate ,nu reuşeşti nimic! Nedumerit i-am răspuns :
-Va trebui să treacă o viaţă spre a ajunge mare? Şi dacă nu va fi suficientă?
Cine eşti dumneata domnule BERTHOLD ABERMAN ?
Spre a mă face cunoscut mai bine celor din imediata apropiere, nu vorbesc de prietenii [cum se intitulează unii] am trecut la “Suprema hotărâre” de a-mi lua un interviu spre a putea constata cel puţin dacă eu mă cunosc. Am scris despre unii dintre cei pe care i-am citit cu aceleaşi sentimente de preţuire cu care m-am privit pe mine şi întotdeauna m-am bucurat sufleteşte de orice reuşită a unui om. Nu toţi oamenii sunt altruişti!
Lipsă totală de modestie vor spune unii….era şi timpul, vor spune alţii. Nu este deloc necesar a publica opt cărţi, [trei într-o recentă apariţie,] multe în stadii diferite la care lucrez, participarea activă prin articole ce se întind pe o mare arie de probleme la diferite publicaţii reviste apreciate de cronici, cititori, prin numeroase scrisori.
Cine te crezi ? Pe timpul meu… ar fi fost suficient să scrii o singură carte – dar bună ! Am dorit şi eu la fel cu mulţi dintre cei care au păşit pe acest drum minunat, al scrisului atât de anevoios , a scrie , a publica dar şi de a fi citit. Urci pe un munte şi nu scrie nicăieri că de o faci, este posibil să şi ajungi pe vîrful cel mai înalt al munţilor Himalaia-Posibil…dar ,ia timp. In cariera mea militară lucrând în domeniul măsurătorilor terestre, având tangenţă cu lucrările astronomice dar şi fotogrammetrice, întotdeauna am ştiut că lume privită de sus e diferită de cea terestră. Nu vreau să pătrund în alte sfere decât cele pământene.
Ce-i drept, năstruşnică idee. Să-ţi iei singur un interviu ? Ai mai auzir vreodată că a avut loc un asemenea sacrilegiu ? . Ce te-a determinat să iei această “modestă” hotărâre ? Chiar nu te gândeşti ce va spune lumea ? Nu trăim cu ea şi totuşi……
-Gândind că ajuns la a opta carte, editate distribuite şi apreciate, ţinând cont de sfatul dat nu numai de prietenul-cunoscutul scriitor -GEORGE ASTALOŞ care m-a citit nu numai între rânduri ci şi printre rânduri ,a putut descoperi că există în ele ceva specific minunatei meserii de topograf, măsurător al terenului, printre puţinii modest spunând, din lume care scrie cu atâta naturaleţe şi sinceritate despre topografi, situaţii, oameni, locuri, obiceiuri, proverbe,întâmplări, într-o limbă şi un stil propriu, lipsit de falsa pudoare afişată de mulţi alţii, descrieri autentice, uneori dureroase, alteori hazlii, la fel cum şi-au cules alţi scriitori, subiectele din domeniul lor de activitate. Planuri ? Numeroase, totul depinzând de “Foaia de drum” dată de bunul Dumnezeu.
Cine sunt şi de unde vin ?
Intrucât nimeni, cel puţin până acum nu mi-a acordat cinstea sau încrederea de a mă întreba în ciuda faptului că sunt un om mare azi, înregistrat în acte figurez cu 1,80 [ a se citi nu numai în buletinul pe care l-am aruncat ,figurând preferabil drept “Născut mai devreme”, şi cel mai mare scriitor din Nazareth Illit –de limbă română [la această oră neexistând altul ].
Originar din minunatul oraş Galaţi- născut la 27 ianuarie 1932, însoţind părinţii având chemare spre muncă găsită cu multă trudă, peregrinând [parcă predestinat viitorei meserii] prin diferite locuri, în frumosul oraş Bacău pe tot timpul războiului, unde am avut norocul de a învăţa la “Liceul Regele Ferdinand” – şcoală renumită şi pentru minunaţii profesori care m-au îndrumat, ca să mă găsesc stabil în Bucureşti la terminarea războiului continuând studiile la “Liceul Profesorii Asociaţi “ şi ulterior la “Liceul Ciocanul”.

De unde şi până unde militar?

In albumele de familie figurează tatăl meu ca Maistru Militar reangajat, în ţinută militară de
care eram foarte mândru . Nesuportând a fi subordonat , cariera lui a avut o viaţă scurtă.
Absolvent al Şcolii Militare din cadrul fostului Institut Geografic Militar din Bucureşti [promoţia 1952.]
Indrumat şi educat am îndrăgit viitoarea meserie de topograf, geodez şi fotogrametrist, cartograf datorând enorm renumiţilor Profesor doctor Nicolau Bârlad, General în retragere Virgil Ion, Profesor Ovidiu, Mălăcescu şi mulţi alţii . Apreciind mult libertatea,iubind natura, oamenii , cutreerând meleagurile frumoasei ţări natale, visând, înfăptuind, recompensat, avansat, decorat dar şi deziluzionat. Am avut o frumoasă carieră militară de peste treizeci de ani. La cerere,după mai mult de 30 de ani de carieră militară, aniversând 50 de ani, am aniversat şi pensionarea. Cât de repede trec anii pe hârtie! La banchetul de despărţire, am fost întrebat de un mare comandant; Cum se face ca un evreu să îmbrăţişeze o asemenea meserie care cere eforturi deosebite de muncă şi a doua întrebare ; dacă la noi la evrei se arde trupul după moarte. Am răspuns având suficiente dovezi : Am iubit munca la fel ca toţi evreii care în marea lor majoritate nu au muncit decât atunci când şi munca le-a fost interzisă. Cât priveşte arderea….nu e oare suficient cât am fost ars în viaţă ?
Nu sunt singurele întrebări la care nu am găsit răspunsul nici azi….Sunt căsătorit, am două fete –plecate în drumul vieţii lor, mi-au adus noul titlu pe care-l port cu drag-BUNIC- am cinci nepoţei pe care-i iubesc nespus de mult şi care mă iubesc la rândul lor, cu atât mai mult cînd le aduc cadouri [ Şi când nu le aduc ?]
Cum am ajuns în Israel ?
Numeroase au fost încercările de plecare cu părinţii,toate respinse. Imediat ,ceea ce a înseamnat după cinci ani de la pensionare, prima experienţă având-o prin plecarea primei fete şi apoi, familia. Acum că au trecut un număr însemnat de ani poate aş putea reda ce a însemnat plecarea ei, aşteptarea noastră şi ce sacrificii a cerut îndeplinirea acestui deziderat. Asta în legătură cu viaţa.
Şi în legătură cu scrisul ?
Vreau să cred că am fost şi voi rămâne tot restul vieţii un optimist chiar şi atunci când nimic din preajmă nu-mi justifică încrederea în bine.Toată viaţa am fost prieten devotat, sincer mergând până la sacrificii, chiar dacă am greşit de multe ori luându-mă drept etalon, suportând consecinţele. Am moştenit-o pe mama pe care o văd în amintire aplecată asupra unei cărţi imediat ce avea o clipă de răgaz. In şcoală am îndrăznit să adresez colegelor cîteva acrostihuri, am participat la numeroase “Procese Literare”, concursuri, am scris diferite articole cu caracter tehnic la ziarul armatei, dar activitatea mea s-a desfăşurat pe toate coclaurile ţării, timpul fiindu-mi limitat ,asta neînsemnând că” în lada de campanie”să nu-şi găsească întotdeauna locul cărţile pe care le-am iubit nespus de mult. Am trimis câteva însemnări la ziarul local din Nazareth Illit apoi încurajat ,la ziarele noastre de limbă română şi spre mulţumirea mea sufletească, de atunci mi-au apărut aproape cu regularitate articole abordând cele mai diferite tematici ,primind confirmarea prin aprecierile cititorilor. Mi-am materializat dorinţa de a scrie încurajat de marele nostru scriitor, Maestrul Marius Mircu,cel care de la prima apariţie de carte mi-a scris că scriu cu sufletul şi nu cu tocul, şi prietenul-scriitorul, dramaturgul, eseistul şi poetul George Astaloş cu care m-am întâlnit după mulţi ani la Bucureşti, venit de la Paris. Recomandat cu multă căldură încă de la debut de scriitorul, Astaloş George prin prefaţarea primului roman de proză scurtă “ TRĂIRI”, remarcat atunci dar şi după apariţia romanelor apărute ulterior de apreciatul Critic Carol Isac, Ion Cristofor Filipaş care mă menţionează în cartea sa, [Scriitori din ţara sfântă vol. 3] apreciat de cronici, numeroase scrisori , M. Mircu, G.Mosari, Horia Aramă, Maria Pal ,Simona Kiselevscki, Solo Har-Herescu, Felix Caroly, G.Iosub, numeroşi cititori, care m-au îndrăgit şi încurajat să continui chiar de la prima apariţie… Sunt un participant permanent al activităţilor Cercului Cultural Haifa, Ş.Agnon şi M.Sebastian-Naharia . Iubirea de oameni, a naturii în mijlocul căreia mi-am desfăşurat întreaga carieră militară, o foarte bună cunoaştere a oamenilor, locurilor, obiceiurilor mi-au dat posibilitatea de a mă numi “Bogat sufleteşte”. Adevărata viaţă este ceea ce scriu şi nu numai un pretext pentru mine. Mă implic dar şi implic cititorul. „.Incet dar sigur ajuns relativ într-un timp relativ scurt deja opt romane: „TRĂIRI”, „ULTIMA CLIPĂ”, „TRECUTUL DOARE”, „PREŞEDINTELE VĂDUVELOR” şi „NIMIC NU MAI E CUM ERA”, într-o recentă apariţie în România:”VIAŢĂ, VIAŢĂ CUM TRECI”, „SCRISORI NEVINOVATE” „DESCOPERIREA” ,multe altele în proiect… Presa şi cititorii mei preferaţi autentificând calitatea, atractivitatea pentru subiectele abordate, stilul şi chiar condimentarea scrierilor lipsite de acea pudicitate falsă, abordată de aşa zişii „PUDIBONZI”- Ce carte aparţinând unui recunoscut scriitor este scutită de pagini mai puţin interesante, cine a fost oprit a trece peste pagina sau paginile neinteresante. Nu laudele ci cărţile rămân sau dispar în timp ! Intr-un articol al cunoscutului şi apreciatului poet mă refer la Andrei Fischop,acesta citează poetul şi criticul A.MUŞINA în revista Vatra din românia [Tg. Mureş]: Există „Cărţi-neveste” şi „Cărţi-amante”.Primele sunt recunoscute în public ca o lectură obligatorie şi de la sine înţeleasă pentru intrarea în societatea neprimitoare, enciclopedică a intelectualilor cultivaţi adică, în vreme ce în categoria doua intră lecturile „nepermise”, făptuite pe sub masa oficială, conţinând, chipurile, atentate la pudoare intelectuală,dar pline de adevăruri şi emoţii nefalsificate. Ca în viaţa de toate zilele, prima categorie devine plictisitoare după o vreme, neschimbându-se de decenii, în vreme ce a doua, mereu nouă şi îmbogăţită în sensuri, rămâne plăcere ascunsă. Am optat pentru a doua variantă.
Scriitorii Ionuţ Chiva şi Claudia Golea într-o convorbire cu Dan C. Mihăilescu, apreciatul critic şi Cristian Tabără, au spus :Sexul nu e esenţa vieţii dar face parte din ea; cine vrea citeşte, cine nu întoarce pagina.Romanul nu mai este azi acelaş cu cel de pe timpul bunicii,nu sexul în sine dar la orice vârstă există în felul lui. Nu se trăieşte livresc ci autentic…în rest, cititorul în funcţie de preferinţe. -„Un roman n-o să schimbe niciodată lumea „
Stilul personal şi subiectele abordate nu deranjează ?
Aici cred că ar fi foarte mult de spus. Mă declar un nonconformist. Am curajul de a mă considera lipsit de prejudecăţi tradiţionale. Cândva problemele sexuale şi descrierea lor erau considerate un exces al literaturii,al impudorii. Era atunci considerat un act al îndrăznelii şi nu-l consider o decădere în subliteratură. Azi îi privim altfel pe LAUTREAMONT, SACHER, MASOCH, SALVADOR DALI, I.CREANGĂ, A.GIDE, GEO BOGZA, ARAGON, procesele intentate lui Baudelaire sau Flaubert pentru călcarea legilor moralităţii prin operele lor. Erosul a jucat întotdeauna un rol puternic.
Cât priveşte prietenia, sunt adeptul ei până la sacrificiu, sincer şi tandru, aiurit uneori, am un ascuţit spirit ironic dar şi autoironic, uneori mă expun dar sunt ocrotit de sinceritatea ce se desprinde din scrisul meu. Ce-i drept cer puţină reciprocitate. Muncesc mult dar cu satisfacţii deosebite şi fac din orele de noapte zi, o fericire, o părticică din dorinţa de a trăi. In scrisul meu am învestit nu numai uriaşe eforturi financiare ci şi mult suflet având bucuria de a primi de la cititori că scrisul meu a plăcut, a ajuns la “ casa sufletului”. Ceea ce mă mulţumeşte este armonia existentă cu mine dar şi cu semenii-cititorii cărora le sunt şi le voi rămâne totdeauna recunoscător pentru încurajări.
De ce atâta grabă ? De ce atât de mult ?
Intr-una din convorbirile literare ce aveau loc la Cafeneaua Literară, întrebat de poetul Vasile Voiculescu : Cum stăm cu exigenţa, cu factorul calitate,Liviu Rebreanu a zămbit larg şi a replicat imperturbabil : Cantitatea, indiferent de valoare, dovedeşte totuşi bogăţia râvnei creatoare. Inainte de a alege, trebuie să ai din ce anume să alegi. Cantitatea devine astfel premiza calităţii.Bogăţia cantităţii permite o mai îngrijită selecţie calitativă…[Desigur păstrez proporţiile]. Am citat din: CAFENEAUA LITERARĂ ŞI BOEMA DIN ROMÂNIA] Antologie de Florentin Popescu[
Am avut o viaţă foarte agitată, grea în meseria de teren dar dăruindu-mă în totalitate frumuseţii ei . Ofiţer Superior,TOPOGRAF” IN ARMATA ROMÂNĂ PESTE TREIZECI DE ANI ,primind numeroase Ordine şi Medalii . Am fost singurul în această grea dar minunată meserie, niciodată considerând că ar exista vre-o deosebire între mine şi cei din jur. Ceilalţi evrei, nu mulţi la număr în aceeaşi armă au prestat alte meserii din arma de elită : geodezie, fotogrametrie, cartografie…..Fiecare a lăsat o urmă în activitatea sa.
Am încercat şi aş fi fericit să fi reuşit, în câteva idei să mă prezint cum sunt , şi nu cum aş fi vrut să fiu. Nu am dorit ridicarea unei statui, fie chiar bust aşa cum am auzit în urmă cu zeci de ani, despre Victor Eftimiu care ar fi spus: de ce să aştept ca după moarte să mi se ridice o statuie drept recunoaştere a scrisului meu ? Şi dacă nu mi-o ridică ? Mi-am comandat-o singur să fiu mai sigur. Eu nu am această posibilitate. Mi-am comandat din timp un timbru ! Bineînţeles cu chipul meu dar nu de azi. Nu rentează a rămâne pentru posteritate semănând cu altcineva. Şi totuşi ? Ceva tot va rămâne ! Cărţile mele…Fericit, împlinit,cât mai multe şi sperând, din ce în ce mai bune. Voi continua să scriu. Şi la urma urmei, este mult mai uşor să ţin cont de sfatul marelui Anatole France : “Fereşte-te să scri bine. Este maniera cea mai rea din câte există. Limba este o creaţie spontană !
Cine nu este azi scriitor? Nu se mai respectă nici măcar ordinea alfabetică. Atunci ?
-Cum ? Chiar aşa? Nici aici nu te lasă să creşti?
Nu toţi ajung mari deodată! Nu ţi-e frică să o spui?
Ar trebui să-mi fie??? Am spus-o în condiţii şi împrejurări mult diferite de azi.
Adaptarea la noua viaţă şi nu la o vârstă când totul pare uşor a trebuit să fie rapidă , între fraţii ce uneori sunt vitregi, într-o lume complet necunoscută, neavând la dispoziţie decât foarte puţin timp, ajutaţi a învăţa o limbă nouă spre a putea să ne încadăm în noua viaţă, a găsi noi prieteni fără a-i uita măcar o clipă pe cei de-o viaţă şi de a beneficia într-adevăr după o muncă de ani şi ani de adevărata viaţă şi asta în situaţia de a te putea bucura de ea în linişte şi pace. Cel puţin ca dorinţă…ceea ce nu va dispare niciodată cerând de mii de ani noi şi numeroase sacrificii.
E lumea plină de oameni, de câini, unii protejaţi, iubiţi, răsfâţaţi iar alţii vagabonzi….Am cunoscut şi “oameni cu inimă de câine”. Am primit şi sfaturi din experienţa unora , de când cunosc câinii îi iubesc mai mult decât pe unii “oameni”……..
Am crezut mult şi continui să cred în prietenie, dar…şi deziluziile intră în componenţa vieţii. În ceea ce mă priveşte, am făcut pe cât posibil să nu-i decepţionez.
Eu iubesc oamenii ! Dar oameni …….
-Şi câinii ?
Da! Chiar dacă…nu sunt neapărat de rasă…….
Berthold Aberman –Tellu
Nazareth Illit

Invitată, Marina Nicolaev, Franţa

 
Posted by Marina Nicolaev on 2008/3/5  author

Photobucket

la liberté ne s’arrête pas

la liberté ne s’arrête pas
c’est le train des fleurs
qui habille l’horizon
mon arbre du bonheur reflète
toujours le départ

regarde l’aquarelle oubliée
d’un dimanche inachevé
plutôt que la peur et l’avoir

la liberté commence avec l’autre
prends pour moi des trains qui partent

Marina Nicolaev

 

 

Crez artistic:
« Toutes les choses composées sont impermanentes
Et soumises à la naissance et à la mort,
Mettez fin à la naissance et à la mort,
Et vous parviendrez à une tranquillité bien heureuse. »

Daisetz Teitaro Suzuki

studii: Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti, Romania;
Master „Ville, Patrimoine et Architecture” Universitatea Paris VII, Franta;
Doctorand Universitatea Paris VII, Franta.

Membra: Uniunea Artiştilor Plastici din România
Ordinul Arhitecţilor din România
L’Association culturelle française „Ligne&Couleur” Paris
L’Association française „Architectes de l’Urgence” Paris
Organizaţia Internaţională a Jurnaliştilor

Expoziţii colective în România:
2005 – Ploieşti Palatul Culturii Salonul Bienalei Internaţionale de Gravură „Iosif Iser”
2004 – Tulcea Salonul Naţional de Acuarelă şi Gravură „Constantin Gavenea”
2002 – Galeria „Podul” Bucureşti
2001 – Galeria Bibliotecii Centrale Universitare GalaTeCa Bucureşti
2001 – Salonul Naţional de Artă, Bucureşti
2001 – Galeria Dalles, Salonul Municipal de Artă Bucureşti
2001 – Galeria „Podul” Bucureşti
2000 – Galeria Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului
1999 – Galeria „Podul” Bucureşti
1999 – Galeria Apollo Salonul Municipal Bucureşti
1999 – Ploieşti Palatul Culturii & Bucureşti Cercul Militar, Salonul Bienalei Internaţionale de Gravură „Iosif Iser”
1998 – Tulcea, Salonul Naţional de Gravură
1999 – Salonul Naţional de Gravură
1998 – Galeria World Trade Center Summer Art Festival, Bucureşti
1997 – Galeria Simeza „Partizanii ‘96”, Bucureşti
1997 – Galeria „Podul” Bucureşti
1997 – Galeria Teatrului Naţional Salonul Naţional de Grafică, Bucureşti
1997 – Ploieşti Palatul Culturii & Bucureşti Cercul Militar, Salonul Bienalei Internaţionale de Gravură „Iosif Iser ”
1996 – Galeria Rokura Business Center Dorobanţi, Bucureşti
1996 – Iaşi, Bacău, Cluj, Salonul „Grafit 1996”
1996 – Societatea Română de Francofonie, Bucureşti
1996 – Salonul Municipal Bucureşti
1995 – Bucureşti & Tulcea, Salonul Naţional de Arte Grafice
1995 – Ploiesti Palatul Culturii & Bucureşti Muzeul Colecţiilor de Artă, Salonul Bienalei Internaţionale de Gravură „Iosif Iser”
1991 – Zilele cenaclului science fiction Helion, Timişoara (Premiul I)
1990 – Convenţia Naţională de Science Fiction Bucureşti (Premiul I)
1989 – Convenţia Naţională de Science Fiction Timişoara (Premiul I)
1988 – Zilele cenaclului science fiction Henri Coandă, Craiova (Premiul II)
1986 – Convenţia Naţională de Science Fiction Iasi
1985 – Convenţia Naţională de Science Fiction Lugoj
1983 – Convenţia Naţională de Science Fiction Sibiu
1981 – Convenţia Naţională de Science Fiction Iaşi (Premiul III)
1980 – Convenţia Naţională de Science Fiction Timisoara
1979 – Convenţia Naţională de Science Fiction Oradea (Premiul III)

Expoziţii colective in strainatate:
2008 – Al 73-lea Salon „Ligne et couleur”, Paris, Franta
2007 – Al 72-lea Salon „Ligne et couleur”, Paris, Franta
2006 – Galeria „Alexis&Barbara Nabokov” Paris, Franta
2006 – Galeria „Delta”, Paris, Franta
1998 – Zilele României, Val David, Canada
1997 – A 19a Expoziţie Internaţională de Gravură, Kanagawa, Japonia
1995 – A 18a Expoziţie Internaţională de Gravură, Kanagawa, Japonia
1994 – Galeria First, Timişoara, Convenţia Europeană de Science Fiction
1993 – Jersey, Marea Britanie, Convenţia Europeană de Science Fiction
1992 – Freudenstadt, Germania, Convenţia Europeană de Science Fiction
1990 – Fayence, Franta Convenţia Europeană de Science Fiction

Expoziţii personale:
2006 – Universitatea Paris VII, Paris, Franţa
2002 – Comisia Naţională UNESCO România, Bucureşti
1999 – Căminul Artei, Bucureşti
1996 – Galeriile de Artă ale Municipiului Bucureşti
1996 – Casa Americii Latine, Bucureşti
1991 – Institutul Francez, Bucureşti
1991 – Muzeul Literaturii Române, Bucureşti
1978 – Galeria Ministerului Educatiei Naţionale, Bucureşti
1978 – Ateneul Tineretului, Bucureşti
1976, 1977, 1978,1979 – Biblioteca Mihail Sadoveanu, Secţia Tineret, Bucureşti
Lucrări în colecţii particulare: România, Canada, Franţa, Israel, Grecia, Italia, Germania, Japonia, SUA.

Publicaţii (desene, gravuri, articole, proză, poezie) în reviste, jurnale, almanahuri, antologii Romania, Italia, Canada.
Volum de poezii „Ingeri particulari” editura Inedit, 2002, Bucureşti