Activitatea literara a anului 2006, planuri pentru 2007 ale autorilor de limba romana din Israel, material propus de Liviu Moscovici, de Bianca MARCOVICI
1. Cum puteti caracteriza viata literara a anului 2006?
2. Ce v-a adus dumneavoastra, anul literar/cultural 2006?
3. Proiecte/planuri literare/culturale pentru anul 2007?
Materialele primite in cadrul anchetei au fost organizate alfabetic, dupa numele autorului.
GINA SEBASTIAN ALCALAY:
1. Dupa parerea mea, anul literar 2006, a fost pentru literatura romano-israeliana un an foarte productiv, ca si cei care l-au precedar, dealtfel. Au aparut noi romane, printre care cel al doctoritei Mada Davidsohn, dar si, foarte recent, al dragului meu prieten Alexandru Sever, „Cronica unui sfirsit aminat”, inca putin cunoscut cititorilor nostri; apoi volume de eseuri (al meu mi-e… cel mai cunoscut!), de calatorii (G.Mosari si I.Stiru, intre altii) si la urma, dar nu cele din urma, cum se spune, volume ale unor autori prestigiosi de poezie precum Bianca Marcovici si Shaul Carmel.
Au avut loc si in acest an manifestari literare insemnate, multe la numar, desigur, cea mai recenta fiind gala premierilor de la Casa Scriitorilor din Tel Aviv cu patru laureati, in frunte cu dr. Bruno Landesberg, sponsorul Premiilor Sion, de ani de zile. Institutul cultural roman din Tel Aviv, admirabil condus de dr. Madeea Axenciuc, a polarizat multe din activitatile noastre culturale si literare. Dar in acest an a murit la Paris marele istoric literar evreu-roman, Lucian Raicu, fratele romancierului Virgil Duda.
…aici la noi,am avut, cum spuneam, un an fast.
2. In vara acestui an, a aparut la Editura Hasefer din Bucuresti, volumul meu de eseuri „Inainte de a fi prea tirziu”. Am fost incurajata – eu, care am vesnic indoieli in ce ma priveste, de ecoul lui pozitiv, de-a dreptul surprinzator prin unanimitatea lui… Prof. Iosef Eugen Campus, a citit in avanpremiera la cenaclul sotilor Juster din Rehovot o recenzie foarte calduroasa care va aparea in revista „Minimum”, urmindu-i celei, la fel de frumoasa, a lui Carol Isac. I. Stiru a semnat si el un articol in „Viata noastra”.
In Romania, oameni de litere de mare prestigiu precum Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Alex Stefanescu, Gabriel Dimisianu au vorbit sau au scris in termeni magulitori despre productiile mele literare. Gabriel Liiceanu, care conduce Editura Humanitas, si poeta Ana Blandiana mi-au incalzit sufletul cu prietenia lor/…/.
3. Intentionez sa scriu, asa cum m-a sfatuit regretatul meu prieten Iordan Chimet, un roman memorialistic, fara nici o transfigurare sau fictionare, axindu-l pe o anumita perioada cu totul speciala din viata familiei noastre, astazi dislocata prin morti si despartiri. Intilnirile cu Leonard Bernstein care mi-au marcat destinul, si in bine si in rau. Cu scrisori, fotografii etc, etc. Dar inca nu m-am apucat la aceasta treaba serioasa..
GETTA BERGHOFF:
1. Pentru noi, originarii din Romania, anul literar 2006 a cunoscut aspecte remarcabile. Au aparut mai multe carti bine scrise. Ziarele si revistele care apar in limba romana au insistat, cu mai multa putere, pentru promovarea literaturii israeliene de limba romana. Critica de intimpinare ca si recenziile aparute, reportajele despre manifestarile literare, au interesat, credem, prin tematica, un numar mai mare de cititori. La acestea trebuie sa adaugam si manifestsarile organizate de Institutul cultural roman din Tel Aviv care ne-a prilejuit intilniri cu prestigiosi oameni de cultura si arta, din Israel si Romania.
2. Mie personal, un volum de proza scurta aparut la Editura Minimum. Bucuria de a-l realiza si, cea mai mare, aceea ca volumul a cunoscut o circulatie mai mare in rindul abonatilor din biblioteci, din librarii.
3. Fiecare lucru la timpul sau. Sa-l ajungem. Fiecare cu planul si intentiile lui, cu aceeasi ardoare cu care ne-am implinit visul, ne-am regasit. Sa fie 2007 un an bun !
MARLENA BRAESTER:
1 In Israel se publica o carte pe zi, cel putin, asa ca s-ar putea vorbi de un dinamism literar deosebit. In plus, daca luam in considerare tinerele reviste care au aparut anul acesta – Maayan, Almanah, Mashiv Harvah, ne putem mindri cu noua generatie de poeti entuziasti si talentati. Sa nu uitam festivalurile literare de la Ierusalim (Mishkenot shaananim), de la Tel Aviv (organizat de editorul revistei Helicon, Amir Or), de la Sde Boker (Shira Ba!Midbar), de la Maghar, in Galileia, organizat de poetul druz Naim Araidi etc.
In ce priveste literatura israeliana de expresie franceza, semnalez prezenta revistelor noastre isareliene publicate in limba franceza la Paris, la Salonul International al Revistelor, in fiecare an. E vorba de Revista CONTINUUM, o publicatie a Asociatiei scriitorilor israelieni de limba franceza, revista POESIE ET ART, publicata de Centrul de Poezie al Universitatii din Haifa si CAHIERS BENJAMIN FONDANE, publicatie a Societatii B. Fondane, condusa de prof. Monique Jutrin – Tel Aviv.
2. Personal, am avut bucuria aparitiei volumului de versuri „La lumiere et ses ombres” publicat in Franta, a fost acceptat spre publicare in traducere ebraica de editura Even Hoshen din Tel Aviv. O parte din poezii au fost publicate de revistele israeliene SHVO si ITON 77. In ultimul numar al revistei CONTINUUM mi s-a consacrat un spatiu important. Esther Orner mi-a prezentat volumul de versuri la Salonul Revistelor de la Paris….
Am participat de asemenea la Festivalul de poezie de la Sde Boker ca si la cel de la Liege organizat de Maison de la Poesie din Namur, Belgia.
3. In 2007, volumul „Uitarea dinainte” (Oublier en avant) va aparea nu numai in traducere ebraica ci si in limba romana. Un alt volum, in santier, are titlul „Presque v!ile. Voi participa la Liege, la un festival de poezie.
MIREL BRATES:
1. Terna, invechita (daca aveti in vedere viata de pe „ulita noastra”)
2. Citeva reflectii. In fruntea unei serii disting deziluzionat/ dezumflat, invederat deja dupa 18 ani, lipsa de solidaritate a breslei noastre. Nu visez sa ne iubim in Asociatia scriitorilor, dar trebuie sa ne uneasca barem niste principii comune, o atitudine organica-adica ceea ce tine de structura si functiile unei asemenea asociatii. Or, la noi, e o situatie de criza.
Cauza? Vorbesc direct, nu cu subintelesuri, „obiceiul pamintului” (rinduieli, tipic, cutume) care funtioneaza (inca din cuaternar) s-a declasat. E nevoie, sub raport moral si social, de argumente literare si de continut-in afara speculatiilor, manipularilor mentale (!) care, de ani si ani se valorizeaza. Ma opresc aici…
3. Scriu un roman. Altcumva decit romanele publicate pina acum. Personaje de alt soi, alte tipologii, alta categorie de oameni…, nimic din experiente proprii. Dupa o documentare care a durat aproape doi ani, am prins-surprins o adevarata galerie de „caractere” (frustate sau obsedate, pitoresti s.a.) care au si inceput sa defileze prin paginile acestui roman. Pina una-alta, fara dezvaluiri in subsidiar…. Si-ar mai fi sa fie in 2007, cu ajutorul bunului Dumnezeu, si un al doilea eveniment editorial !
ANDREI FISCHOF:
1. Viata israeliana de limba romana in acest an cred ca s-a deosebit in mod vadit de cea din 2005: au aparut carti, mai bune si mai putin bune, uneori prea multe pe cap de autor, s-a intirziat cu tiparirea si difuzarea „Izvoarelor”, ca de obicei, iar „disputa”adesea caragialeasca dintre unii membri ai Asociatiei si Asociatia insasi, continua, fara nici o rezolvare rezonabila la orizont, in pofida incercarilor Comitetului Asociatiei. Chiar daca aceste miscari nu au nimic cu valoarea literara a operelor celor doua parti, faptul in sine arunca o lumina proasta asupra activitatii noastre, dind apa la moara unor comentatori cu o doza serioasa de reavointa si subiectivitate.
2. In aprilie 2006 mi-a aparut cea de a cincea carte de poezii in ebraica si inca nu m-am obisnuit cu gindul ca sint destul de cunoscut (deja…) ca poet ebraic. La solicitarea unor factori culturali, am fost intervievat (si interviurile s-au transmis) de statia de radio Alef, unde am avut placerea sa mi se acorde 55 de minute, adica tot timpul afectat emisiunii literare „Scriu si sertarele”. De asemenea mi s-a transmis un interviu foarte interesant la Radio Romania International.
Mi s-au publicat in ebraica proza si poeme, in citeva reviste literare (Moznaim, Apirion), in pagina literara a unor cotidiene de limba ebraica, in Antologia Uniunii Scriitorilor Ebraici, filiala Ierusalim etc. In Romania am fost publicat de reviste ca Steaua, Convorbiri literare, Tribuna, Poesis etc. alaturi de Almanahul 2006 al Filialei Clujene a Uniunii scriitorilor din Romania. De asemenea, am aparut in citeva reviste literare virtuale, ca Pasager, Litterra s.a.
3. Planuri nu am, proiecte asisderea, nu cred ca se pot planifica activitatile de creatie. As aminti, insa, reluarea unui proiect care a fost foarte apreciat citiva ani de-a rindul, dar s-a intrerupt din lipsa de fonduri la primaria Haifa si anume – participarea a cite unui poet de limba ebraica la orele de literatura la clasele mari ale liceelor din Haifa. Aceste prezente au fost foarte apreciate de profesorii de literatura, de elevi, si desigur de poeti. Sper, de asemenea, ca se va gasi in acest an vreo tema la Cercul cultural Haifa la care sa pot contribui.
Nota: La Casa scriitorilor din Tel Aviv s-a organizat o seara dedicata ultimei mele carti AVAK SUSEI HA-BAR. Cam asta e, cred ca mai e ceva, dar si asa sint acuzat de ingimfare, ceea ce ma distreaza, caci este exact ceea ce zicea nenea Marx: invidia clasei deposedate. A.F.
SOLO JUSTER:
Cele trei intrebari la care sint solicitat sa raspund m-au obligat sa ramin oleaca pe ginduri…
1. Cu citiva ani inaintea rupturii care s-a produs in Asociatia scriitorilor de limba romana, majoritatea scriitorilor grupati in Asociatie luau parte la cenaclul nostru. Deci eram la curent cu mai tot ce se scria in romaneste. Cu timpul s-au dus dintre noi Ludowic Brukstein, Leopold Bitman-Ruga, Dr.Roisman, Dr.Elias, Vladimir Esanu, cineastul Pavel Constantinescu, altii care sa nu zic demisionati-ci retrasi precum A. Strihan, carora le uram viata lunga. Altii mai vin la cenaclu in mod sporadic ca S. Fischof, Luiza Carol, actorul Feldman, altii au parasit tara – ca Tania Lovinescu – sau din motive noua necunoscute, cum ar fi E.Tacciu si altii. Recitind din cartile lor bag de seama ca prozatorii si poetii cenaclisti folosesc in scrierile lor o limba romaneasca curata prin vocatie denotativa, prin tensiunea ei semantica cu nimic deosebita de limba in care scriu scriitorii contemporani din Romania. Calitatea limbii romane utilizata de scriitorii din cenaclul nostru israelian este excelenta !..
2. Pe anul 2006 actualii cenaclisti, vegheati la modul critic de Dr.Campus si pina mai daunazi de prof. A. Strihan (certat cu presedintele Asociatiei) exprimind critica colegiala reflectata in PUNCT au confirmat in modul cel mai deplin prin proze, poezii etc. acelor expuse mai sus. Luati deavalma cenaclistii nostri imbogatesc spatiul literaturii romane cu o atmosfera specifica, si individual pot intra in rezonanta cu fiecare lector dupa acelasi tipar al sensibilitatii.
3. Cenaclul PUNCT condus de Mariana si Solo Juster nu propune teme (ce si cum) sa se scrie, ci lasa totala libertate de alegere a fiecarui creator. Deci, pentru anul 2007, ne dorim inspiratie creatoare si putere de munca.
PAUL LEIBOVICI:
2. Ancheta literara initiata de omul de litere Liviu Moscovici trebuie salutata cu mult respect. Are menirea de a improspata atmosfera literara, de a cladi o punte intre ziaristi, critici si scriitori.
Anul 2006 trebuie consemnat ca un an dramatic pentru poporul evreu, in general, si pentru cei din Sion in special. Ceea ce inseamna ca revine scriitorilor care scriu in limba romana teme din care sa rezulte atasamentul alialei romane in marele convoi al poporului israelian, armata si conflictul cu vecinii nostri. Ziaristii, cei care scriu zi de zi, au abordat deja astfel de teme.
Anul 2006 a adus pe masa cititorilor de limba romana citeva carti de versuri si proza, adesea de buna calitate.Am citit cu placere lucrarile lui Virgil Duda. Societatea israeliana pe care autorul ne-o prezinta e doar una din laturi, prezinta un vag aspect al civilizatiei israeliene.
Mirel Brates, ziaristul si scriitorul de care m-am apropiat sufleteste, reuseste sa prezinte „suferintele din timpul regimului comunist”. Astept sa citesc, poate pe aceeasi tema, un nou volum, un eseu.
Revista PUNCT pe care harnicii redactori si soti Mariana si Solo Juster, o editeaza de ani de zile, merita a fi consemnata, caci de acolo aflam despre condeiele talentate din aliaua noastra.
Despre alte realizari, am mai scris…, am subliniat in articolele publicate in „Viata noastra” valoroase lucrari ce au avut succes in rindul cititorilor.
3. Imi propun sa continui a publica saptaminal materiale care sa aduca cititorului bucuria de a fi la curent cu evenimentele cultural-artistice din tara si din lume. Sper, de asemenea, sa transform intr-un volum ciclul de povestiri, „Ranile supureaza”, ciclu pe care am inceput sa-l public in 2006. Periodic voi dedica cite o pagina de ziar „sarbatorilor noastre” ca si frumusetilor patriei.
BIANCA MARCOVICI:
1. Surprinzatoare, prin cresterea publicarii cartilor in limba romana si ebraica, eu fiind cea mai tinara scriitoare, bunica cu trei nepoti.
2. Premiul „Benjamine Fondane (B.Fundoianu) pentru intreaga activitate literara, premiu acordat de catre Asociatia scriitorilor israelieni de limba romana. As aminti si Premiul revistei „Convorbiri literare”, premiul Uniunii scriitorilor, filiala Iasi, ca o recunoastere si dincolo, pe plaiul „mioritic”, a poeziei mele.
3. Nu-mi fac planuri! Ultima carte „cirese amare sub katiuse” a dat si raspunsul si o va da intr-un nou tiraj!
Ce-mi doresc?
Pace intre cei care scriu! Razboiul care a fost ar trebui sa stearga cu buretele tot ce ne-a ranit pe plan literar! Ancheta asta o consider pur informativa pentru vechea si noua colaborare pornita din Iasul carunt !
G.MOSARI:
1. Anul 2006 nu s-a remarcat printr-o viata literara intensa in Israel. Ma refer la aceea in limba romana. Au aparut titluri noi de carti ale unor iubitori ai scrisului, dar mai curind ele si autorii lor s-au bucurat de aprecieri in Romania, nu in Israel.
2. Doua realizari: a. Aparitia cartii „Lumea pe dos” in ebraica, la Tel Aviv, despre care postul cel mai important de radio din Israel, „Reset bet”, a spus ca volumul este atractiv si a citat din el titluri si fragmente din povestirile satirice. b. La Bucuresti a aparut editia a 2-a a cartii „Almanahul calatoriilor mele”, carte recomandata de Ministerul Educatiei ca lectura pentru elevii de liceu, clasa a 12-a. Pentru „Almanah…”, Uniunea scriitorilor din Romania, Filiala Iasi, a acordat in septembrie 2006, Premiul pentru proza. De asemenea, Asociatia scriitorilor israelieni de limba romana mi-a acordat Premiul Mihail Sebastian pentru proza satirica, publicistica, povestiri de calatorie.
3. Planuri: Nu lucrez dupa planuri anuale sau cincinale, ca sa nu adopt planificarea socialista. In masura posibilitatilor intentionez sa continui a scrie ceea ce imi place – povestiri de buzunar, tablete, calatorii (totul in romaneste), cu mai multe implicari si in ebraica
I. STIRU:
1. Ma feresc sa fac caracterizari ceea ce ar putea imbraca, cumva, un caracter profesoralo-sententios.
Cred, totusi, ca anul care a trecut prin ulita literara romaneasca de la noi a marcat o anumita inviorare, in sensul ca romanul, poezia si eseul au devenit mai productive si mai evoluate. Am citit unele pagini fermecatoare.
Serile literare par organizate cu mai multa risipa de imaginatie, multa lume scrie, cu spor, in ritm alert, note de calatorie, dar in ansamblu se mai strecoara, citeodata, zic eu, platitudini stinjenitoare in proza si versuri; oameni sintem…
2. In Editura Cronica din Iasi (care ar putea fi ceva mai exigenta la capitolul corectura) mi-a aparut volumul „Cu haina rupta si pantaloni de aceasi culoare” cuprinzind…. amintiri despre ieseni si note de calatorie, volum care se bucura de un neobisnuit succes de public.
Imi face placere sa reamintesc faptul ca am debutat cu un premiu literar… in strainatate – la Salonul international de carte de la Iasi, octombrie 2006.
3. Daca bossul de deasupra boltii ceresti ma va avea in vedere voi continua sa raspund solicitarilor cititorilor si sa colaborez la ziarul „Viata noastra” si la hebdomadarul „Revista mea”. In paralel, pregatesc un volum alcatuit din incercari publicistice, dar si (se putea altfel!) insemnari de calatorie.
Imi voi ingadui, de asemenea, sa bat, in anul 2007, la portile pamfletului-mai cu seama ca aceasta specie publicistica stirneste controverse suculente.
despre Holocaust:
http://www.hermeneia.com/arte_vizuale/5076/
tema alintării
vântul meu nu a turbat încă
îi simt adierele, legănarea,
fluxul şi refluxul mării mele
îi dă şarm,
uneori simt că dragostea vine de undeva de Dincolo
de orizont,
păstrez mereu o bucăţică de hârtie împăturită în patru
cu un număr de telefon …
hârtia e din ce în ce mai boţită, mototolită şi ştearsă
mai de negăsit în portmoneul de piele diform
plin cu tot felul de vize şi cartele.
aşa ne pierdem şi noi
bântuiţi de vântul molipsitor
ce ne-aduce picăţele din galaxia
constrânsă să accepte şi (ne)simţirea
bianca marcovici
Haifa,
31.03.08
vară toridă , de Bianca MARCOVICI
aer
E o boare de aer venită dinspre tine
ma sperie însă orice legatură de inimi
mi se pare ca pot fi prinsă
într-o capcană a tăcerii cifrate
în vara asta atât de toridă.
Absurda-i virtualitatea,
Uneori te poate lovi cu acidul cuvântului
ceva tot mai puternic decât iubirea-
Păstreaza-mi o amintire frumoasă
în ceasul aprins.
Nici când n-am rănit lumina întunericul
Doar umbra-mi…
Ai invins.
nu mai poate să-şi închidă
cuvintele într-un seif…codul seifului e ştiut de toata lumea.
ţi s-a spus ca Vina nu poţi s-o împarţi cu Nimeni,
atît timp cât ştiai lucru ăsta elementar
de pe punţile vaporului meu circular,
cine atinge aripa îngerului meu şi al lui Gaudi
cu chibritul aprins
va plăti scump un afiş al iertării.
(oare de ce ai facut-o atât de nonşalant …
nici pâna acum nu poti să-mi ştergi trauma
dublului accident, infanta, defăimată, 13
tabla maşinii va fi refacută, o ştiu, doar ea)
Viclenia riscă să cadă cu bolovanul său
atârnat de gâtul lebedei
pe o apogiatură prelungă în flagioletul sublim,
într-un dans spaniol cifrat
Viclenia cu spatele gol
Şi funda lasată la încheitura
Dorsală, ca o frunză a tinereţii, arcuirea piciorului
pantoful cu toc dă de un vierme
bîrna
ochiul tău stâng!
tu de ambele părţi
ba ea ba tu.
toamna va da roadele superbului copac
ce-ţi străjuieşte casuţa câinelui.
iar pisica va prinde Viclenia în gheare
strafulgerată de păcate
ca pe un şoarece
într-un scenariu neregizat de masca scandaloasă
cu ochi de şerpi albi cu sâni extaziaţi de prunci
cautând lapte surrealistic.
cum ţi-am zis
gazul toxic e în tine
dar şansa ta nu o are Nimeni
|
A aparut numarul 33 al revistei virtuale de cultura Argos.
Invitat special: Marian Draghici, ale carui poeme le puteti lectura in cadrul rubricii Caligrafii.
Sumarul mai cuprinde:
-Cosmin Dragoste despre presa sportiva in general si despre Catalin Tolontan in special (rubrica Toba de tinichea)
– versuri de Bianca Marcovici, Adrian Graunfels, Andrei Fischof (in cadrul rubricii Caliope) si de Ion Maria (rubrica Dincolo de zid)
– In prezentul numar puteti lectura doua interviuri: cu Valentin Dergaciov, directorul Institutului Patrimoniului Cultural de la Academia de Stiinte a Moldovei (rubrica O vorba buna) si cu actrita Raluca Paun, de la Teatrul National Marin Sorescu din Craiova (rubrica La scena deschisa)
-Recenziile apartin lui Petre Fluerasu (despre volumul de versuri Vrajitoarea a lui Costin Tanasescu-rubrica Cititorul de serviciu si despre Stephen King in rubrica Portret de scriitor)
-Eseurile ii au ca autori pe Radu-Ilarion Munteanu (rubrica Cel ce gandeste singur)si pe Silviu Gongonea (rubrica Fragmentarium)
-Nicolae Mares ne aduce in prim-plan figura diplomatului Ion Porojan (rubrica Aspecte)
-Proza din acest numar este semnata de Adrian Ionita (rubrica Vitralii), Liviu Andrei (rubrica Andros), Francisc-Norbert Ormeny (rubrica Pelerin), Radu-Ilarion Munteanu (rubrica Impresii)
-Anca Munteanu discuta pe marginea termenului si conceptului de negru (rubrica Filigran)
-In rubrica Lanterna magica, Radu-Ilarion Munteanu prezinta pelicula Ultimul imparat, recompensata in cadrul Premiilor Oscar.
Fiecare rubrica a prezentului numar este ilustrata muzical cu hituri nemuritoare ale lui Dean Martin.
Materialele pentru numarul 34 al revistei Argos sunt asteptate pana pe data de 14 mai 2008, pe adresa:revista.argos@yahoo.de
Numarul 33 al revistei este disponibil la adresa:
www.revistaargos.tk (sau:www.freewebs.com/revistaargos)
Va doresc lectura placuta!
Cosmin Dragoste
la Calliope aici in nr 33 puteti citit:
Bianca Marcovici
Ziua mea incepe cu tine si pentru tine
citindu-ti in palma. te idealizez tocmai ca sa-mi controlez ilaritatea, pulsul care sare mereu de la trambulina direct in marea mediterana. mai tot timpul sentimentele devin otrava leganata in paharul cu apa si cuburi de gheata… tu peste cerceaful imaculat facut sul dupa o noapte atat de zbuciumata… seduci lumina zilei ca pe o femeie de strada!
clipirea standard o urasc, tarziul ambiguu poate din cauza ca iubesc acel fel de a spune da .da … ma coplesesti cu dedublarea vorbei retinute de filtrul implantat in craniu ca o palnaie.
pledoaria despre si cu miresmele neexplorate. starile flux. Neimitatia intonatiei chiar daca-i acelasi registru Permutari de viespii Neluate-n seama de scorpion. & scarile mele poetice care urca pe faianta peretelui mereu din fata mea ca din pamant
odata am sa ajung acolo unde zapada mi se va lipi de pleoape iar tu imi vei surâde-n somn!
& sunt femeie si pun intrebari naive 15.03.2008
|
BIANCA MARCOVICI, ביאנקה מרקוביץ de pe MUNTELE CARMEL,ISRAEL,SCRIITORI ISRAELIENI 