recital de pian la HAIFA (C)

„Pianistul Eduard Stan, unul dintre cei mai mari experţi ai partiturii enesciene, transpunerea muzicii marilor compozitori. Se stie ca impreună cu violonistul R. Azoiţei, Eduard Stan a înregistrat, în anul 2007, în premieră mondială, integrala pieselor enesciene pentru pian şi vioară.
Încă de la debutul pianistic, artistul a beneficiat de îndrumarea profesoarei de pian Stela Drăgulin. Talentul său a fost remarcat şi cultivat ulterior de renumitul pedagog german Karl-Heinz Kämmerling, maturizarea artistică fiind desăvârşită după întâlnirea cu maestrul Arie Vardi (Israel), mentorul său. A colaborat cu personalităţi importante ale vieţii muzicale şi culturale internaţionale . De mulţi ani, concertează cu regularitate în duo, împreună cu violonistul Remus Azoiţei, cu violoncelista Laura Buruiană, precum şi alături de cvartetele „Voces” (unde violonistul principal i-a fost prof. sorei mele, violonista Ruti Bron) şi „Ad Libitum”. Eduard Stan a fost profesor la Conservatorul Superior din Lübeck în perioada 2000 – 2007. În calitate de iniţiator şi director artistic al Festivalului Enescu din Heidelberg / Mannheim 2005, i s-a conferit din partea Institutului Cultural Român, Medalia Enescu” pentru contribuţia la promovarea muzicii enesciene. Mai multe detalii la http://www.eduardstan.com.

Programul „Concertelor Enescu” este o iniţiativă comună a Institutului Cultural Roman şi a Societăţii Enescu. Programul a atras până acum o serie întreagă de muzicieni excepţionali şi de ansambluri renumite, care au reuşit să ofere publicului interpretări de cea mai înaltă ţinută ale pieselor enesciene asta, probabil in cadrul Festivalului de la Bucuresti) ”
La sala Rappaport la Haifa, 25 septembrie, ora 20:00 am fost primiti cu caldura de o delegatie condusa de Doamna dr. Georgeta Pana care au organizat o intilnire bilaterala invitind Primaria din Haifa. Discursurile lor de inceput au marcat tocmai acest eveniment cultural de importantza vitala pentru relatiile si schimburile culturale dintre tari. Au fost prezenti oameni de cultura din Haifa, multi de origina romana, receptiile oferite adaugind si mai mult dorintza romanilor de a se intilni cit mai des in astfel de ocazii sarbatoresti.
Impecabil,
pianisul Eduard Stan a dat un recital …plus biss de aproape aprope doua ore intr-un maraton firesc, pianist cu calitati solistice deosebite.Sala a avut acustica buna .Un public numeros l-a aplaudat la scena deschisa chiar si-n pauzele dintre parti ale pieselor interpretate in mod original, adaugind-si mult echilibratele accente din: Liszt, Chopin, Schubert si bineînteles Enescu.

Muzica nu se poate scrie doar se poate asculta, spun unii!
Eu am încercat doar să scriu aplauzele…şi chiar să aud pe ici pe colo bravo!
consemnat
bianca marcovici

BENIAMIN NETANIAHU LA TRIBUNA -ONU- DESPRE PACE , SHANA TOVA!

Mahmoud Abbas in discursul sau a zis „ma spic” ADICA AJUNGE! SI NOI SPUNEM LA FEL. AJUNGE CU MINCIUNILE. NOI FOLOSIM” CIINII” DE CARE POMENITI DE LA TRIBUNA IMPOTRIVA CELOR CARE VOR SA SE STRECOARE IN TZARA NOASTRA CA NISTE HOTI, SA NE UCIDA CETATENII, IMPOTRIVA TERORISTILOR, DOMNULE MAHMOUD ABAS. MAI MULT, APARAM LOCURILE SFINTE DE ISLAMUL EXTREMIST.NOROC DE NOI CA VA APARAM IERSUALIMUL DE INVADATORII TERORISTI SI VA APARAM LOCURILE SFINTE. CE S-AR INTIMPLA DACA AR FI IN MIINILE TERORISTILOR? ATIT TIMP CIT NU VA OPUNETI CUIBURILOR DE TERORISTI PE CARE II HRANITI IN PROPRIA DUMNEAVOASTRA CASA, CUM SA VA CREDEM CA VRETI PACE? CE NE CERETI NOUA, SA NE INTOARCEM INAINTE DE ’48? SA VISAM LA CUVINTELE SI LA ANU* LA IERUSALIM ALTI 5772 DE ANI?
SA CONTINUAM SI SA-L ASCULTAM CIND A DECLARAT CA „NICI UN EVREU NU VA CALCA IN STATUL PALESTINIAN?”, DISCRIMARE CLARA, CA PE VREMEA „SOLUTIEI FINALE”? NOI AVEM IN TZARA PESTE 1 MILION DE ARABI CU CARE CONVETUIM, ASTA-I DISCURS DE OM DE STAT? NE INTOARCEM LA NAZISM, HOLOCAUST?
Ce-ar fi daca ungurii din Transilvania are cere autonomie cu capitala la Budapest?
RESTUL CITITI ALTE ARGUMENTE:
LEV
Beniamin Netaniahu la tribuna ONU: „Întâi pace şi pe urmă un stat”
(FRAGMENTE)

După discursul plin de acuzaţii al lui Mahmoud Abbas la Adunarea Generală, primul ministru israelian a declarat în discursul său: „După încheierea acordului, vom fi primii care vom recunoaşte Palestina”. Adresându-se preşedintelui palestinian, Netaniahu i-a spus: „Amândoi ne aflăm deja aici – haide sa stăm şi să vorbim sincer”.

Prim-ministrul israelian Beniamin Netaniahu a luat cuvântul (vineri), de la tribuna Adunării Generale a ONU şi a prezentat argumentele sale împotriva recunoaşterii cererii înaintate de palestinieni către ONU, prezentând totodată versiunea sa cu privire la evenimentele din anul trecut, petrecute în cadrul negocierilor. Referitor la cererea palestinienilor de a le fi recunoscut statul, el a spus: „Palestinienii trebuie să facă pace – şi apoi să obţină o ţară. După ce vor semna un astfel de acord de pace, Israelul nu va fi ultima ţară care va recunoaşte statul palestinian, ci prima”.
În deschiderea discursului său, Netaniahu a spus că salută evenimentele „primăverii arabe” şi că el „întinde mâna păcii” palestinienilor, precum şi tuturor popoarelor din ţările arabe, şi Turciei. „În Israel, speranţa noastră pentru pace nu va dispare”, a spus el. Adresându-se preşedintelui AP, Mahmud Abbas, el a spus: „Cu toate rezervele pe care le-am avut, am fost gata să merg înainte pe baza deciziilor americane şi să vorbesc despre pace. Mahmoud Abbas, cine ne împiedică? Hai să vorbim despre pace şi să pună capăt conflictului. Amândoi am zburat la New York, ne aflăm în acelaşi oraş şi în aceeaşi clădire, haide să ne întâlnim astăzi aici şi să vorbim. Hai să vorbim sincer, aşa cum se spune în Orientul Mijlociu”. Cei prezenţi au apaudat îndelung afirmaţiile lui Netaniahu.
În discursul său, premierul israelian a atacat părtinirea ONU împotriva Israelului: „Aici, la ONU, majoritatea automată poate decide cu privire la tot. Se poate decide că soarele răsare de la apus. Se poate decide – şi s-a decis deja – că Zidul Plângerii, care este cel mai sacru loc pentru evrei, este un teritoriu ocupat ce aparţine palestinienilor”. Afirmaţia sa: „Eu nu sunt aici pentru a fi aplaudat – ci pentru a spune adevărul”, a fost răsplătită cu aplauzele asistenţei.
„Adevărul este că Israelul vrea pace”, a clarificat Netaniahu. „Eu vreau pace. În Orientul Mijlociu – în orice moment, şi cu siguranţă în aceste zile – trebuie să apărăm pacea prin securitate. Nu se poate face acest lucru prin intermediul ONU, ci prin negocieri – şi palestinienii au refuzat să facă acest lucru. Ei doresc o ţară fără pace”.

„Primăvara arabă să nu devină o iarnă iraniană”

Netaniahu şi-a exprimat admiraţia pentru revoluţiile din lumea arabă, dar a adăugat că „există bolnavi care ameninţă pacea tuturor – islamul radical, care ucide, fără a ţine cont, musulmani, evrei şi creştini. Am depus o coroană de flori în memoria victimelor atentatelor de la 11 septembrie şi a fost un moment foarte impresionant. Şi în memorie mi-au răsunat afirmaţiile scandaloase ale preşedintelui iranian Ahmadinejad, sugerând că 11.9. a fost o conspiraţie americană. Unii dintre voi aţi părăsit atunci sala. Cu toţii ar fi trebuit să procedaţi astfel”.
El a adăugat că ameninţarea cea mai mare din partea islamului radical, „este fanatismul, care se înarmează cu arme nucleare, aşa cum face Iranul. Vi-l puteţi imagina înarmat cu o armă nucleară? Trebuie să-l oprim, fiindcă altfel vom fi ameninţaţi de pericolul nuclear. Şi primăvară arabă va deveni iarnă iraniană”.

„Am ieşit din Gaza – şi în loc de pace, am primit rachete”

Netaniahu a enumerate diferitele eforturi întreprinse de Israel pentru pace, acordurile semnate şi retragerile din Liban şi Gaza, dar „aceasta nu a calmat furtuna musulmană. Doar a adus furtuna mai aproape şi mai puternică. Hamas a tras mii de rachete asupra oraşelor noastre, din teritoriile pe care le-am evacuat. Am evacuat coloniile la graniţele din ’67. Am încercat această teorie, dar nu a funcţionat. Întreaga lume s-a bucurat de această retragere, considerându-o un act de politică curajoasă pentru pace. Dar nu am primit nimic în schimb, ci, dimpotrivă, un război. Am primit Iranul, a cărei protejată, gruparea Hamas, a lansat rachete asupra teritoriului nostru. Mahmoud Abbas a declarat că palestinienii sunt înarmaţi doar cu vise şi speranţe – în timp ce 10.000 de obuze şi rachete furnizate de Iran se revarsă către Gaza prin peninsula Sinai. Mii de rachete au fost trase deja asupra oraşelor noastre, drept pentru care, în astfel de circumstanţe – israelienii se întreabă: ce ar preveni ca acest lucru să nu se repete dacă evacuăm Cisiordania?”.
Netaniahu a continuat să precizeze nevoile de securitate ale Israelului, explicând că „prezint acum aceste probleme pentru că sunt reale şi nu teoretice. Acestea sunt probleme de viaţă şi de moarte pentru israelieni. Toate fisurile potenţiale în domeniul securităţii trebuie acoperite. Dacă amânăm pentru mai târziu, ne vor exploda în faţă, în faţa păcii”. El l-a menţionat pe militarul răpit, Gilad Shalit şi a declarat că „Hamas încalcă dreptul internaţional de cinci ani”.

„Litigiul principal este refuzul palestinienilor de a recunoaşte statul evreu”

Referindu-se la acuzaţiile lansate în discursul său de Mahmud Abbas referitor la coloniile evreieşti din Cisiordania, Netaniahu a declarat: „Este ciudat Conflictul dintre noi are loc de aproape o jumătate de secol, înainte de a fi existat o colonie în Cisiordania. Deci, dacă e adevărat, cred că acele colonii menţionate de el sunt oraşele israeliene Tel Aviv, Haifa, Jaffa şi Beer Sheva. Poate că la aceste localităţi s-a referit atunci când a afirmat că de 63 de ani, adică din 1948, Israelul cucereşte şi stăpâneşte pământul palestinian. Acest lucru demonstrează un adevăr simplu – baza conflictului nu o reprezintă coloniile – ele sunt doar rezultatul conflictului. Coloniile reprezintă un subiect ce trebuie discutat în cadrul negocierilor. Dar conflictul principal este refuzul palestinienilor de a recunoaşte statul evreu. A venit timpul ca şi comunitatea palestiniană să recunoască ceea ce orice lider ştie – Israelul este un stat evreu „.
Beniamin Netaniahu şi-a încheiat discursul într-o
notă optimistă: „Cu ajutorul lui Dumnezeu vom găsi tabăra comună a păcii. Noi împărţim aceaşi ţară, şi destinele noastre se împletesc. Oamenii care au mers în întuneric vor vedea o lumină puternică şi această lumina trebuie să fie o lumina păcii”. (AnimaNews)

SURSA ANIMANEWS
ps. BIBI A FOST LA INALTIME,
SHANA TOVA, 5772 TUTUROR EVREILOR DIN LUME IN PACE SI LINISTE SUFLETEASCA!

FALEZE DE PIATRA, LUNA SEPTEMBRIE

http://falezedepiatra.net/?p=14480

FALEZE DE PIATRĂ nr. 20-21

http://falezedepiatra.net/

Și în acest număr, echipa proiectului ”Cititor de proză” are plăcerea să vă ofere în paginile revistei sale un număr vast de texte semnate de autori români contemporani, după cum urmează:

La secţiunile PROZĂ şi PROZĂ SCURTĂ semnează autorii:

Dobrica Mariana, Mihu Iancu, Mihai Victus, Ioan Alexandru Despina, Suzana Deac, Ioana B. Carp, Nicolae Cornescian, Maria Postu, Vasilica Ilie, Andreea Vîlceanu, Stănică Budeanu, Nick Sava, Călin Iuliu, Nedelcu Pavel, Dan Iordache, Anton Vasile, Constantin P. Popescu, Mihai Traistă, Floarea Cărbune

La POEZIE:

Eugen Evu, Yigru Zeltil, Gina Zaharia, Marcel Vișa, Iulică Țenea, Elena Toma, Alina-Dora Toma, Petruța Șerban, Vasile Popovici, Ștefan Popa, Viorel Ploeșteanu, Dorina Șișu-Ploeșteanu, Luminița Cristina Petcu, Adrian Paparuz, Dorina Ciocan-Neculce, Bianca Marcovici, Roxana Lixandru, Dan Iordache, Cristi Iordache, Ion Ionescu, Doru Emanuel Iconar, Carmen Huzum, Adrian Grauenfels, Rodian Drăgoi, Bianca Dobrescu, Daniel Dăian, Bianca Dan, Ioan Gelu Crișan, Ionel Mony Constantin, Mihai Carabet, Tudor Gheorghe Calotescu, Eugen Iulian Bot, Mioara Băluță, Claudia A., Elisabeta Iosif, Ioana Cătălina Roșculeț, Gheorghe Suchovershi, Andrei A. Radu, Anișora Iordache, Vasilica Ilie, Maia Martin, Gaby Schuster, Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu), Any Dragoianu, Valentina Becart, Ioan Dragoș

La secţiunea TINERI semnează Agatha Cristina Georgescu.

Totodată, vă invităm să citiţi rubricile:

Studii, Traduceri, Teatru, Literatură pentru copii, Jurnalism, Articole, Arte

Administraţia proiectului „Cititor de Proză”

Mihai Victus, administrator promovare proiect

Invitatie , I.C.R. TEL AV

Draga Doamna Bianca Marcovici,

Institutul Cultural Roman de la Tel Aviv are placerea sa va invite la un recital extraordinar al unuia dintre cei mai renumiti pianisti romani: Eduard Stan.
Evenimentul va avea loc in data de 25 septembrie, orele 20:00, la sala de concerte Rappaport din Haifa.
Repertoriul va cuprinde lucrări ale compozitorilor George Enescu, Franz Liszt, Frédéric Chopin, Franz Schubert.
Va rugam sa confirmati participarea Mai multe informatii despre artist si turneul lui in Israel: http://www.icr.ro/eduard_stan_israel_ro

„Dicționarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina

Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin au editat, la Porțile Orientului din Iași, volumul „Dicționarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America)”, 2011, unde sunt incluși, în mod judicios și echilibrat, circa două mii de scriitori români din zilele noastre.

“Ideea de a specifica răspândirea în lume a autorilor de literatură românească este foarte bună, uneori românii din diaspora contribuind hotărâtor la cunoașterea culturii și civilizației noastre pe tot globul, iar gândirea și libertatea lor de exprimare influențând modul de a scrie pentru cei rămași în țară. Vintilă Horia, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Goma, Marian Popa sunt nume de români cunoscuți în Europa, în America și pe alte continente. Poate ar fi trebuit incluși, contactați, scriitorii români din Australia și Noua Zeelandă, care publică atât cărți, cât și reviste românești ( de exemplu Ioan Miclău, George Roca).

Întocmirea fișelor de scriitori nu este un lucru ușor, iar de răspunsul autorilor la apelurile de a trimite date, imagini și fotografia personală depinde realizarea unei lucrări complete. Astfel, apreciem că meritul editorilor este cu atât mai mare.

Pe coperta 1 și pe coperta 4 sunt chipurile familiare ale unor mari scriitori și critici, cum sunt Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Dabija, Mircea Cărtărescu, Herta Muller,Augustin Buzura, Mircea Dinescu, Adam Puslojic, iar ici și colo apar fotografii din viața scriitorilor.

În prefață, intitulată „Galeria scriitorilor români din anii 2010”, editorul Boris Crăciun, el însuși scriitor basarabean cu o bogată și frumoasă activitate literară, spune că aceasta este o primă variantă a unui dicționar cuprinzător, realizată cu puțini oameni, în numai doi ani.Lucrările anterioare au fost „Istoria ilustrată a literaturii române” și „1500 de scriitori clasici și contemporani”.

Ediția de față înregistrează scriitorii aflați în activitate creatoare în zilele noastre, unele nume dispărând dintre cei vii în ultimul timp, de exemplu Marin Mincu, Fănuș Băileșteanu, ,Adrian Păunescu, Mircea Horia Simionescu, Fănuș Neagu,Gheorghe Ene. Redactorii au selectat din materialele trimise de autori ceea ce au considerat a fi semnificativ sau important, căutând să prezinte în mod judicios și echibrat activitatea literară a fiecăruia, nu numai dupa opinia autorului, dar și după ecourile critice sau numărul și calitatea operelor literare publicate. La un număr atât de mare de autori care scriu în prezent, numai prin economisirea spațiului tipografic puteau să apară toți, astfel că sunt autori care apar cu câteva rânduri, mai puțini cu zeci de rânduri.Vrând-nevrând, un dicționar este subiectiv (a se vedea alte dicționare, unde preferințele redactorilor pentru anumiți scriitori, cunoscuți sau prieteni au fost remarcate în presă). Acest dicționar înregistrează autorii, de regulă cu consemnarea unor date biografice sumare, școlaritate, opere, activitate științifică sau civică, premii, prezentarea unei opere de către critica literară.

Prefața se referă la un dicționar anterior, editat de Academia Română, unde nu au fost cuprinși toți autorii cu minimum două cărți notabile, dar apar note despre publicații nesemnificative, și la un dicționar cu autori clujeni, care au declarat că aspiră spre redactarea unui dicționar-tezaur cu toate operele și autorii de literatură, indiferent de ierarhii, însă – în opinia noastră – au înregistrat sau ignorat unele nume preferențial, subiectiv.

Editorul Boris Crăciun observă faptul că scriitorii din România care trăiesc în afara Capitalei și a orașelor mari sunt marginalizați de autorii de dicționare, deși scriu și bine, și mult. La fel cei din Bucovina de Nord și din Banatul sârbesc.

O constatare interesantă pe care o face editorul este existența unor familii de scriitori, în care îi amintește pe Ana Blandiana și Romulus Rusan, Magda și Petru Ursachi, Irina Petraș și Petru Poantă, Rodica, Mircea și Corin Braga, Radu și Magda Cârneci, Nicolae Dabija și fiica sa, Doina ș.a. Mai amintim aici familia Florea și Carmen Firan.

Dintre scriitorii români din diaspora, care editează publicații, scot cărți în limba română și activează pentru răspândirea culturii românești în lume, sunt cuprinși, între alții,George Astaloș, Ioana Crăciunescu, Ilie Constantin, Dan Culcer, Roxana Eminescu, Dinu Flămând, Paul Goma, Miron Kiropol, Bujor Nedelcovici, Dumitru Țepeneag, Matei Vișniec (Franța), Sorin Alexandrescu, Monica Săvulescu-Vouduris (Olanda), Marian Popa, William Totok, Vasile Folea (Germania), Marcel Pop Corniș, Theodor Damian,Norman Manea, Alexandru și Virgil Nemoianu, Dumitru Radu Popa, Florentin Smarandache (USA), Flavia Cosma, Constantin Stoiciu, Maia Cristea-Vieru (Canada),Vasile Tărâțeanu (Bucovina de Nord), Slavco Almăjan, Adam Puslojic (Voivodina, Valea Timocului),Virgil Duda, Bianca Marcovici (Israel), Florica Marin Madritsch (Austria).

La sfârșitul dicționarului, se află liste cu membrii Uniunii Scriitorilor din România și ai asociației similare din Republica Moldova, ilustrații (de această dată color) din viața scriitorilor și portrete ale acestora.

Articolele despre cei două mii de scriitori activi din acest dicționar oferă o imagine actuală a literaturii scrise de români, în țară și în lume, intenția autorilor fiind de a publica noi ediții, pe baza datelor furnizate de scriitori, de asociațiile lor și de muzeele literaturii române.” (Corneliu Vasile)

Corneliu Vasile este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, secţia Poezie (2003), doctor în filologie,cu teza « Geo Dumitrescu, monografie critică (2005).

Colaborări la România literară, Luceafărul de dimineață, Viaţa românească, Jurnalul literar, Familia, Ramuri,Mozaicul, Poesis, Axioma, 13 Plus, Cronica, Porto-Franco, Metafora, Tribuna, Nord literar, Oglinda literară, Sud,Observatorul (Toronto), Caiete de sud-est (Franța), Revista Agero (Stuttgart), Universul românesc (Bruxelles), New York Magazin (USA).

Cărți: Epigrame si alte versuri umoristice(1996), Aproapele departe (versuri, 1997), Un colţ de suflet (antologie poetică , 1998), Primul tren spre Craiova (roman) şi O lume minunată (proză scurtă, 1999), Privire din interior (eseuri, 2000), Efemere (versuri) şi De acasă până-n clasă (cărticică pentru copii, 2006), Scriitorul vremii, vremea scriitorului (monografie critică,2010). Prezent în dicționare și antologii publicate în România, la București, Ploiești, Craiova, Buzău, Focșani, Cluj-Napoca, Slatina, Târgu Jiu, Câmpina și în China (Dicționar internațional al poeților contemporani, 2008).
(preluare din prezentarea autorilor pe internet)

Comunicat de presa, I.C.R. TEL AVIV

În perspectiva Anului Caragiale, 2012 (1852 – 1912), Teatrul Karov şi Institutul Cultural Român de la Tel Aviv vă invită în data de 19 septembrie, orele 20:30, la primul spectacol cu public al comediei reprezentative a teatrului românesc: D’ale Carnavalului.
Nouă actori israelieni vor da viaţă textului clasic, într-o adaptare modernă în limba ebraică, cu o privire spre moravurile societăţii actuale. Din distribuţie face parte Moran Rosenblat, care de curând a fost distinsă cu Premiul de interpretare pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Ierusalim.
Spectacolul este un demers unic şi marchează montarea în limba ebraică, după aproape 50 de ani, a unui spectacol semnat de ilustrul dramaturg: o comedie în care personaje pitoreşti si originale se complică în intrigi tragi-comice pline de savoare. Spectacolul Teatrului Karov se desfăşoară într-un Bucureşti de altădată, de la începutul secolului 20, comedia căpătând o perspectivă ironică în Parisul cel Mic de la mahala. Oameni mici în deghizamente uriaşe, oameni cu vise la fel de colosale ca şi costumele lor de carnaval.

Traducererea şi adaptarea – Nicu Nitay; direcţia artistică – Dorit-Nitay Neeman; scenografia – Tzvi Fedelman, muzica – Maxim Svetlov.
Teatrul Karov, str. Levinski 116, parter, Intrarea 41.
Rezervări la telefon: 03 – 88 5004 (Bilete cu reducere pentru abonaţii ICR, 40 NIS)
I.C.R.
SEF PROIECT, GABRIELA STEFAN