redus la tăcere

bombă

La televiziunea română, indiferent pe ce post încerci să te relaxezi dai peste anunţuri care te sperie…însă fără acoperire. Mai ales folosirea cuvântului „bombă”!Mai ales în presă. Nu mă refer la atentatele teroriste, transmisii directe din ţările afectate…care ne confirmă că Europa devine un Israel mai mare… Vrei să fii la curent cu ştirile actuale eşti anunţat că la nu ştiu ce oră „12 trecute fix” … se vor face dezvăluiri ” bombă cu neutroni,  nucleară „etc.  Vor fi nişte căderi de capete, răfuieli personale, denunţuri de ultimă oră. Specialiştii stau la taifas, unul mai inteligent decât celălalt.  Stau ca nişte momâi pe pătrăţica lor, în chenar pe ecran, consultă tablete, telefoane, laptop-uri. Ocupă spaţiul emisiunii şi la propiu şi la figurat cu discuţii inutile. Lipsa emisiunilor reale care să atragă publicul larg e evidentă. „Starea  naţiei” e pur şi simplu o  fostă emisiune pe care îi duc dorul… dar a fost redusă la tăcere. Cel puţin umorul românesc era de bună calitate!

*

Urmăresc şi dosarele reconstituite pe postul ID referitor la crime de familie, gelozie, dispăruţi sau probleme educaţionale care aduc copiii în situaţia de a folosi droguri, accidente, otrăviri şi mai ales cauze obişnuite ce coboară omul la nivel de animale, crime pentru bani. E incredibil ce se poate întâmpla în lume şi cum nu-i sperie pe criminali pedeapsa… cu moartea sau… pe viaţă! Chiar negociază pentru o zi în plus… sau în minus! Reconstituirile cu actori  care ne  aduc  -în prin plan-  lucruri de neînchipuit din viaţa americană şi nu numai, de pe întregul glob mă fac să mă simt într-o lume paralelă. Mai ales, prinderea infractorilor , chiar după ani de zile, pe baza noilor descoperiri tehnologice, ADN, materiale, chimie, mobiluri, zone geografice, ascultare telefoane, urmări palpitante,  care fac lumină în cazurile închise de poliţie, de procuratură, chiar şi dosare actuale  din zilele noastre. O altă lume ni  se dezvăluie copy/paste după filme violente făcute pe calculator, ( nici pe departe după Jules Verne) sau copiind jocuri internetice, însă crime aproape perfecte, de neimaginat!  Şi, cu toate astea pe un post de mare audienţă, tot  românesc,  am urmărit  şi o emisiune despre  jocul de şah.

Bianca Marcovici

(c)

Carmen

Un spectacol fantastic cu opera Carmen.

Theodor Toivi

În acest iulie torid, Orchestra Simfonică Haifa, sub bagheta dirijorului Xu Zhong, sosit la pupitrul Auditoriumului Rappaport de pe Carmel din îndepărtatul Shanghai, a realizat, unul din cele mai fantastice spectacole pe care le-am vizionat până în prezent…

Aprecierea , poate subiectivă, profesional neavând contigente cu critica muzicală, are la baza comparaţia cu multiple spectacole ale genului admirate în trecut la Moscova (cu trupa de la Balshoi), Poznan, Bucureşti şi în ultimii ani la Haifa şi  NIS Tel Aviv…Adaug la comparaţie şi spectacolele, mai puţin clasice, vizionate pe canalele TV 95 şi 595…

Muzica lui Bizet, ariile nemuritoare, duetele dramatice şi melodiile Coridei plac oricui. Voci excepţionale au fost. Tenorul american Hugh Smitd în rolul militarului Don Jose a stârnit ovaţiile publicului.  Deasemenea şi ceilalţi interpreţi au fost îndelung apladati: Iudit Zamir în Carmen, Olga Senderskaya în Mihaela, Anastasia Kievan în Frasquita s.a.m.d.

Spectacolul respectiv a fost însă categoric de excepţie, datorită a patru elemente esenţiale: regia lui Dani Ehrich asistat de Netta Huebscher, costumele Shirei Weiss, corul Bat-Shir condus de Tali Waisman şi nu în ultimul rând arta coreografei şi dansatoarei Michal Bratt inclusiv formaţia femenina de dans Pasito Ensemble.

Regia a modificat corul Bat-Shir dintr-o grupa statică îmbrăcată uniform in galben, într-o alomeratie de tinere fete (17 +/-) şi fetiţe (10+/-) , îmbrăcate în fustiţe mini şi bluze multicolore, fardate expresiv, care se deplasau permanent pe toată scena dansând şi mimând cu talent situaţiile dramatice sau comice ale scenariului…

Succesiv, costumele de clovn ale unor interpreţi ca Jose, coafurile extravagante ale divelor, formaţia Pasito cu pălării populare andaluze şi diverşi acrobaţi completau diversitatea spectacoluluil de opera (definit de tragismul libretului lui  Ludovic Halévy după Prosper Merimee), cu elemente de musical şi balet, într-o beţie ametitoare de mişcări şi culori…

Subtitlurire în “ivrit cala”  ale lui Israel Ouvral au completat franceza uneori  mai puţin inteligibilă a interpreţilor…

În rezumat, alaturi de spectatorii din sala arhiplină a Auditoriului Haifa, am avut privilejul sa vizionez un spectacol, cu totul ieşit din comun…

 

 

PARALELE

Odata m-am întors din Elvetia, prin anul1984. Un turneu muzical al orchestrei Comunitatilor reunite şi corul. A doua zi după o absenţă de cel puţin două săptămâni, ca un făcut am fost trimisă în delegaţie la Vaslui. Îmi câştigam pâinea ca inginer constructor. Asta presupunea să pleci des în delegaţii pe tot cuprinsul ţării.   Nu luasem mâncare cu mine…Pe şantier un  muncitor  bun la suflet mi-a improvizat ceva de mâncare, un ou într-o oală adâncă pusă pe un reşou…Am mâncat cu degetele…La wc-ul gării am intrat si am călcat în tot ce înseamnă mizerie…  wc turcesc, hîrtie igenică din poşetă, etc, etc . Dorul de locurile parfumate din Elveţia contoanelor era aproape evident, trăgeam aer în piept , ritmic să-mi revin, dar nu era nicio şansă cât de mică! Până şi la o staţie oarecare de autobuz, unde am oprit, toaletele erau şamponate şi curăţate perfect, încât şi o coajă de banană am păstrat-o s-o arunc   la coş, mult mai târziu. Dar, la Vaslui   toate lucrurile frumoase s-au estompat ca prin farmec. Am coborât repede cu picioarele pe pământ.

Ieri, la Haifa după sărbătoarea Ramadan-ului, plajele şi magazinele au fost invadate de musulmani.   După ce am privit ce au lăsat în urmă, ca după potop, parcă ţara asta nu le aparţine, m-am gândit că  autorităţie noastre sunt prea îngăduitoare.

 insula mea e mărginită de nepoţi

ei sunt vârfurile hărtii mele

insula mea e pândită de război

si gândurile mele sunt la supravietuire

cărti noi nu mai scot…

urmaşii nu vorbesc româneşte

si nici nu mai încerc să schimb ceva

e ca şi cum sciatica mea  revine şi iar revine

mă mişc din ce în ce greu.

BIANCA MARCOVICI, SURSA  GAZETA ROMÂNEASCĂ, ISRAEL, JOI 21-07-15

Carmen la Haifa

SFÂRŞIT DE STAGIUNE

O desfăşurare de forţe muzicale, bine pusă la punct am întâlnit-o la Auditorium  Haifa, opera „Carmen” de Bizet! Cel mai mult m-a impresionat corul de copii, dansatori şi cântăreţi care au primit aplauze la scenă deschisă!

Nu vreau să intru în amănute legat de interpretarea soliştilor cheie, bine pregătiţi şi fireşte „voci de aur”   ci, o să încerc să explic modernismul punerii în scenă. Cum am mai scris , într-o sală necorespunzătoare pentru operă,  s-a reuşit construcţia unei scene în spatele orchetrei, micşorând mult spaţiul pe care activa orchestra. Dirijorul orchestei haifaiene  Xu Zhong a dirijat impecabil punând în lumină scenariul deosebit de modern -adaptat la zilele noastre- a operei Carmen.

Costumele de design au schimbat însă ce eu am sperat să văd în această dramă. Îmbrăcaţi în clowni sau santimbanci mai toţi cântăreţii, corul şi copiii doar pentru ca în lumina reflectoarelor să dea impresia de opulenţă! Solista îmbrăcată ca o ţigancă   cu o coafură bizară supraetajată etalând-şi mereu picioarele grăsuţe,  desfăcute… pe scaune, către public,    uneori exagerându-şi rolul. Am ajuns la concluzia că nu e suficient să ai voce- ca solistă- dacă aşa vrea regizorul să te expui!!!   (Carmen, Idit Zamir -mezzo soprană)

Şi, de asemenea Don Jose, tenor  (Hugh Smith) îmbrăcat în clown…în loc de haine de soldat, toate m-au făcut să mă simt uneori într-o operă comică! Audiţia sălii, neîncăpătoare pentru amatorii de operă, poate a convins -în felul acesta- Primăria Haifei să investească pentru iubitorii muzicii  de operă şi balet.

Titrată în ivrit -sus pe ecran-, opera a avut un plus de înţelegere pentru cei care nu cunosc limba franceză, şi de asemenea prezentând în spate imagini de calculator  adecvate spectacolului.

BIANCA

(C)

o zi de iulie cu mine

Bianca Marcovici (născută Grimberg, n. 22 iunie 1952, Iași) este o poetă israeliană de limbă română, originară din România, de asemenea violonistă și de profesie ingineră.

Cuprins

 [ascunde] 

• 1 Date biografice
• 2 Opere
• 3 Premii și diplome în România și Israel
• 4 Antologii
• 5 Colaborări
• 6 Bibliografie

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Vezi și http://usriasi.ro/marcovici-bianca/

Bianca Grimberg Marcovici a absolvit „Universitatea populară” de 5 ani și Liceul de muzică „Octav Băncilă” (de 8 ani), din Iași, secția vioară. De asemenea ea este absolventă a “Facultății de Construcții Civile și Industriale” a Institutului Politehnic din Iași (1976).

S-a căsătorit la Iași cu ing. Delu Marcovici, originar din Dorohoi. Fiind evreică, în anul 1991 a emigrat în Israel împreună cu toată familia.

În perioada 1984-1987 a fost membră a Orchestrei Comunităților evreiești din București și Iași, efectuând turnee în Israel, Elveția și Statele Unite ale Americii .

In 1990 – 1991 a lucrat timp de un an ca redactor pentru cărți tehnice la Editura “Omnia” din Iași. A fost vicepreședinta „Asociației de prietenie România-Israel”-Fliala Iași, alături de violonistul Bujor Prelipceanu, care îndeplinea funcția de președinte.

A lucrat ca ingineră la „Societatea de Electricitate” din Haifa, în Israel.

Locuiește în Haifa și este cetățean israelian la fel și român. Are 7 nepoți.

Pensionară ca inginer constructor de la 1/07/2014

Pensionară al U.S. FILIALA-IAȘI din România ca scriitoare, 2013!

Vicepreședinte în Conducerea A.S.I.L.R. din Israel, 2016

Bianca Marcovici a debutat în poezie în anul 1981, sub pseudonimul Blanca, la rubrica „Diligența Poștală” a poetului Emil Brumaru, în Revista Cronica, Iași, 1981 și în același an în Revista „Convorbiri literare”,debutată de scriitorul Corneliu Sturzu

. Ea a fost activă în Cenaclul „Junimea” din Iași între anii 1981-1991, de asemenea a participat la începutul activitatii ei literare la Cenaclul „În numele poetului” condus de poetul Cezar Ivănescu (un grupaj de poezii i-a apărut atunci în revista „Luceafărul”)

Bianca Marcovici este din 1990 membră a Uniunii Scriitorilor din România – Fliala Iași, precum și membră a „Asociațiilor Scriitorilor Israelieni de Limbă Română” din anul 1991; Din anul 1991 a devenit și membră a Societății “Junimea” din orașul natal Iași. A făcut parte din delegația scriitorilor israelieni de limbă română la “Întâlnirile scriitorilor de pretutindeni” de la

Neptun, Constanța, de două ori, în anii 1996 și 1999. ( cu care ocazie a participat la emisiuni la televiziune și lansări de carte în cadrul colocviului).

Poeta a colaborat la reviste literare din România, Israel, Germania și reviste on line pe internet.

In anul 2001 a fost aleasă în Conducerea Asociației scriitorilor israelieni de limbă română, dar a fost nevoită să se retragă dupa 8 luni din motive personale. Poeme ale ei au fost traduse în limba ebraică în antologii comune cu alți autori, de către Andrei Fischof, de asemenea i-a apărut o plachetă de versuri în limba engleză, „18 poeme”, în traducerea Luizei Carol , în limba germană în traducerea lui Radu Bărbulescu, iar în limba franceză în cea a lui Georges Astaloș și Nicole Pottier.

Prezentă la TG. INTERNAȚIONAL DE CARTE DE LA IERUSALIM, 10FEBRUARIE 2015 CU LANSAREA DE CARTE REBELA DIN HAIFA , VEZI SURSA:

http://reteaualiterara.ning.com/forum/topics/comunicat-de-pres-tg-interna-ional-de-la-ierusalim

Opere[modificare | modificare sursă]

Apariții editoriale în România, Israel și Germania: debut:Message flagged Sunday, 25 March 2012, 13:52INVOCAȚII : Versuri Tipul înregistrării: Text tipărit: monografic Colaborator: Iacob, Ioan Colaborator: Leonte, Cornelia Colaborator: Marcovici, Bianca Colaborator: Simion, Gheorghe Colaborator: Stamatin, Horațiu Responsabilitate: Ioan Iacob, Cornelia Leonte, Bianca Marcovici, Gheorghe Simion, Horațiu Stamatin Serie: Debut. 5 poeți Titlu: INVOCAȚII/ Ioan Iacob, Cornelia Leonte, Bianca Marcovici, Gheorghe Simion, Horațiu Stamatin Informație la titlu: Versuri Editură: Junimea Locul publicării: Iași Anul Ediției: 1985 Descriere: 86 p. Note: Cuprinde : Netrecătoare patria / Ioan Iacob ; Lumina întunericului / Cornelia Leonte ; Marii anonimi / Bianca Marcovici ; Fulgere captive / Gheorghe Simion ; Echinocțiul necesar / Horațiu Stamatin Limba: rum Serie: Debut. 5 poeți Clasificare: 821.135.1-82 Clasificare: 821.135.1-1(082) Clasificare: 082.1 Debut. 5 poeți EDITURA JUNIMEA

• 1. „Marii Anonimi” 1985, (culegerea de poezie editată prin concurs: apărut în “Invocații”) Editura „Junimea” Iași.
• 2. “Ochiul Cuvântului”, 1987, Editura „Litera”, București.
• 3. „Dincolo de Paradis”, 1989, „Editura Litera”, București.
• 4. “Revolta Sângelui”, 1992, „Minimum”, Tel-Aviv.
• 5. “Revolta Sângelui”, 1993, Editura „Cronica”, Iași.
• 6. “Intermezzo”, 1992, „Menora”, Rehovot.(caiet)
• 7. “Casa din Noi”, 1993, Haifa.(caiet)
• 8. Dincoace de Paradis, 1994, Haifa.
• 9. Schițe pe Portativ (proză scurtă) 1995, Haifa.(caiet)
• 10. “Magia Pietrei”, 1995, Petah Tikva.(caiet)
• 11. “18 Poems”, plachetă de versuri în engleză în traducera Luizei Carol, Petah Tikva, 1996. (caiet)
• 12. „Țara Extremelor / Land der Extreme”, ediție bilingvă, împreună cu Radu Bărbulescu, München, 1997 (carte în care a fost premiat traducătorul cu premiul „Haim Ianculovici”, la Haifa, 1998).http://www.amazon.com/Tara-Extremelor-Extreme-Bianca-Marcovici/dp/3930672170
• 13. „Mămăligă și Caviar”, Haifa, 1998.
• 14. “Amprente”, Editura “Papyrus”, Tel-Aviv, 1999.
• 15. „Amprente” editură “Clusium”, Cluj-Napoca, 1999, ediția a-II adăugită (cartea a fost expusă și prezentată de criticul și poetul Valentin Tașcu la Tg. de Carte de la Ierusalim, iunie, 1999).
• 16. “Haifa zidurilor de sprijin“ editura “Cronica”, 2000, Iași.
• 17. “Puterea cuvintelor”, editura “Minimum”, Tel-Aviv, 2001. (Oscarul Românesc la Tel Aviv pentru cea mai bună carte, 2.2.2002)
• 18. “Întorcerea cuvintelor”, editura “Cronica”, reeditare a plachetei „Puterea cuvintelor”- 2001-Iași (Lansarea de carte a fost televizată, și a avut loc la Neptun și a fost prezentată de poetul Valeriu Stancu).
• 19. “Cireșe amare”, ediție care cuprinde și poeme în limba germană și engleză, editor și traducător din germană Radu Bărbulescu, München, 2002.
• 20. „Aburi de femeie”, Editura „Haifa”, 2004
• 21. Poezii alese, „puțin blond cu mult farmec”, editura HASEFER, BUCUREȘTI, 2004 (204 pagini, 20 de ani de poezie, ediție de lux)
• 22.”Lumini diafane”, Editura „Haifa”, 13 ianuarie, ediție bilingvă, traducere în limba franceză, Nicole Pottier, 2006 PREMIUL B. FUNDOIANU al A.S.I.L.R, Israel, 2006
• 23.”Impactul virtual”, Israel, Editura” Haifa”, 2007
• 24.”Espresso dublu la Ierusalim”, Editura” Haifa”, 2008, ediție bilingvă. traducere în ebracă, Tomy Sigler
• 25.” Muntele meu, Carmel”, Colecția „Revista Familiei”, Israel, 1 ianuarie, 2011 (http://reteaualiterara.ning.com/profile/levana)
• 26. „Poeme de pe cele două maluri ale sufletului”, Opera Omnia, Editura TypoMOLDOVA, 2011, proiect susținut de UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” din Iași, 235 pagini:

http://www.tipomoldova.ro/carti/Poeme%20de%20pe%20cele%20doua%20maluri%20ale%20sufletului.pdf

• 27.Arta nudului poetic, Editura FAMILIEI, ISRAEL, IUNIE, 2013
• 28.Rebela din Haifa, Editura G.A. ISRAEL.( Proză) Carte lansată la Tg. de carte Ierusalim, 2015
• http://reteaualiterara.ning.com/photo/rebela-din-haifa/
• 29.Peste șapte coline (Iași-Haifa), Editura Junimea, mai 2015, A fost lansată la Bookfest, 2015
• 30. Espresso dublu la Haifa, ediție bilingvă, traducere în ebraică Tomy Sigler, sursa::http://reteaualiterara.ning.com/photo/expresso-dublu-la-haifa-rev-familiei-israel
• A primit Titlul de Ambasador al poeziei, Iași 31 iunie, 2015

A mai apărut în antologii colective și, deasemenea în:

• – Culegerea „Menora”, Petah-Tikva, „Ramuri de măslin”;
• – „Iarna Verde”, antologie în limba ebraică de Andrei Fischof, Israel, 1997;
• – “Determination 2”, editată de Norman Simens, New Zealand, 1998;
• – Antologia „Arborele memoriei” și „Poezia pădurii” în îngrijirea poetului Radu Cârneci, ediție bilingvă, România, 1998, 1999 Editura „Orion” București;
• – „Trei poeți din Israel”, ediție bilingvă, colecția DL-Lyrikanthologien, în germană de poetul Radu Bărbulescu, München, 1999 (cartea a fost expusă la Târgul de Carte Leipzig, martie, 1999);
• – „Metafore românești din Israel”, Editura” Cronica”, 1998 și 2000, sub îngrijirea poetului Valeriu Stancu „Scriitori din țara sfântă” antologie de critică de Ion Cristofor, editura „Cluj-Star”, 2000;
• – „Spectre Lyrique” Anthologie de poezie Roumaine Contemporaine (volumul 1 și 2) de Georges Astaloș, Editura «Europa», Craiova, 1999, “Editura Radio”, 2002 în limba franceză.

Prezentă în Antologia „Șalom Haverim” de Radu Bărbulescu, 2004, München-26 de pagini, poezie israeliană.

A apărut în antologia „ultimul val, prima generație ” site-ul poezie.ro editată de „Muzeul Literaturii Române2, 2005, București.

A apărut în antologia de poezie, „55 de poeți contemporani”, editura ARHIP ART, Sibiu, 2010 coordonată Valentina Becart.

Prezenă în” Marea Enciclopedie Română”, editura „Geneze”- litera M, Fundația Realitatea Românească, I.V.Poenaru, 2009

Prezentă în Colecția „Izvoare”, Tel-Aviv 1992-2015, Revista “Argo”, Bonn. Revista „Archenoah” – limba germană

Publicistică la Revista “Minimum” (Al. Mirodan) perioada 2002, apare recent în revistele “Galateea, Balada, Argos, Agora, Respiro, Poezia „(unele din ele online). -Semnal, , Confluențe literare( fondator George Roca, Australia) Gândacul de colorado USA, Miorița USACanada

Premii și diplome în România și Israel[modificare | modificare sursă]

• Premiul “Tudor Arghezi” – Premiul II, Craiova, 1988;
• Premiul III „Romulus Guga”, Tg. Mureș, pentru cartea “Ochiul Cuvântului”, 1988;
• Premiul “Mihai Eminescu”; premiul III, Arad, 1989;
• Premiul „Sara și Haim Ianculovici”, Haifa, 1992,
• Diploma de onoare „Arcadia”, Tel Aviv 1993 (Asociația scriitorilor) pentru cartea” Revolta sângelui”;
• Premiul III, COLUMNA NEWS secțiunea poezie,1966 Heidelberg
• Premiul „Irina Gorun”, Tel Aviv, 1997 (A.Culturală.Mondială.E.O.R);
• Premiul „Sara și Haim Ianculovici” pentru traducerea în limba germană a plachetei “Țara extremelor / Land der Extreme” de către traducătorul poet Radu Bărbulescu;
• Premiul „N. Palty-A.C.M.E.O.R., Tel Aviv, 1999 (pentru întreaga activitate literară și volumul “Amprente” );
• „Diploma of Honor „
• The 3 rd Word Congress of poets for Poetry Research and Recitation 2001 ,Iași ,România, July 21-24, 2001,
• cetățean de onoare a orașului Iași, diplomă semnată de primarul orașului.
• Premiul „Benjamen Fondane” (B. Fundoianu), 2006 decernat de A.S.I.L.R. Israel, decernat pentru întreaga activitate literară.
• Premiul Revistei „Maximum, Israel, Ilarie Voronca” pentru cartea „Arta nudului poetic”, 2014

-Alte premii: Sâmbătă 2 februarie 2002 cu prilejul premierei de gală a revistei „Boema Boema” a avut loc festivitatea de înmânare a „Oscarului Românesc”: scriitoarea Bianca Marcovici a primit diploma pentru cartea anului: „Puterea Cuvintelor”, editura „Minimum”, 2001, Tel Aviv.

-Premiul pentru cartea anului „Muntele meu Carmel” oferit de Asociația culturală de prietenie, Israel- România, Tel Aviv, 2011

Societatea Literară „Tibicus” din Iugoslavia-Uzidin a premiat-o pe poeta Bianca Marcovici cu premiul „1” pentru poezie, la Concursul “Internațional de poezie” ce s-a desfășurat cu ocazia Festivalului Internațional de poezie, ediția VIII-a, Uzidin, 2001 (premiul i-a fost oferit în urma unui concurs sub motto și nu propunere prin asociații).

-În urma unui concurs pentru poezie: Poeta Bianca Marcovici a primit unul din premiile ce au fost acordate în cadrul „Festivalului internațional de creație literară” organizat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș Alba . Distincțiile au fost oferite într-o sedință festivă la 14 Mai 2001. Poetei i s-a decernat premiul acordat de revista „Târnave”, revista Uniunii Scriitorilor din România, pentru ciclul de poezii „Puterea Cuvintelor” (din volumul cu același titlu). Am apărut în antologiile de proză și poezie al Revistei „Singur”, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010 și în Antologia de poezie alcătuită de Valentina Becart, Sibiu, 2010

–Premiul pentru cartea” Muntele meu, Carmel” al „Centrului Cultural Israel-România” premiul Revistei „Maximum”-Tel Aviv

–Premiul pentru poezie „Șhaul Carmel” al Editurii Familia, Israel, martie, 2016

–

• A primit Titlul de „Ambasador al poeziei, „Iași 31 iunie, 2015

.Premiul pentru poezie al Asociației scriitorilor israelieni de expresie română pentru carte” Expresso dublu la Haifa”, 16.06.2016, sursa:http://reteaualiterara.ning.com/photo/tel-aviv-premiul-a-s-i-l-r

Antologii[modificare | modificare sursă]

-Antologiile Revistei SINGUR, poezie și proză, Editura Grnita, 2010 Cluj-Napoca, coordonator de lucrare, Ștefan Doru Dănuș

Trei poeți din Israel /Drei Dichter aus Israel (2000) de Luiza Carol, Bianca Marcovici, Ion Stiubea editura Bărbulescu, Radu-Florian, broșură 44 pagini ISBN 3930672456 ISBN 9783930672455

„Shalom haverim!.” din ivrit Pace prieteni! Poezie contemporană din Israel /Friede, meine Freunde! Gegenwärtige Dichtung aus Israel (03. Dezember 2004) de Hedwig Brenner, Shaul Carmel, Luiza Carol, Andrei Fischof, Solo Har Herescu, Norma Harari T., Mioara Iarchi-Leon, Lila Julius, Tania Lovinescu, Biancaamilia, martie Marcovici, Noemi Pavel, Yehondav Perlman, Anita Rivin, Roy Runds, Deborah Sasson, Ion Stiubea Editura Bărbulescu, R F, carte de buzunar 268 pagini

ISBN 3930672871 ISBN 9783930672875

„poeme alese”, ediție de lux:

„Puțin blond cu mult farmec” Editura. Hasefer, București, noembrie, 2004 prefațătă de criticul Paul Cernat

antologie de autor apărută în România. Pezentarea cărții la TVI preluată de la TVR Cultural, semnal făcut de scriitorul I. Bogdan Lefter.

Lunetistul (poetul Marian Drăghici) în „Ziua Literară” a semnalat-o publicând și un grupaj de poeme din carte.

Emanuela Ilie și Ioana Coșereanu au recenzat antologia în revistele „Poezia” și respectiv, „Dacia Literară” din Iași.

Alte recenzii au apărut în Israel semnate de criticii AL. Mirodan, Carol Isac, Liviu Moscovici, Biti Caragiale, Lucian Zeev Herscovici, Rodica Grindea precum și, Boris Marian Mehr la „Realitatea Evreiască” București. Recenzie semnată de criticul dr. J. Eugen Campus pentru „Aburi de femeie”, oct.2005, și Creșe amare sub katiușe, martie, 2007 în revista israeliană „Minimum’ Tel -Aviv

Colaborări[modificare | modificare sursă]

„România Literară, Cronica, Convorbiri Literare, Contemporanul, Poezia, Galateea-Germania, Observator- Munchen (perioadă permanent, prezentă în caseta revistei, Radu Bărbulescu), Luceafărul-București, Argos, Ultima oră-Israel, Orient Expres-Israel, Viața Noastră-Israel, Minimum-Israel, Contrapunct, Vatra, Viața Românească, Respiro On line, Poezia-Iași, Plumb-Bacau, Revista mea, Tribuna -Cluj, Tribuna Magazin-Israel, Facla, Poezis-Satu-Mare, Feed Back-Iași, Amurgul sentimental-București, Tribuna Kraiot” , Revista Familiei-Israel, Gazeta Românească-Israel, Cronica Veche, Dacia Literară, și altele…reviste din Germania, România, Israel

Colaborează la situl lui Ștefa N. Maier: http://www.romanialibera.com ACUM – Revista AgoraONline unde a colaboarat, lună de lună timp de 3 ani. Ultima apariție, luna august, 2006!(LITERNET)

Este invitată la „Zilele Convorbirilor Literare”, 22-24 aprilie unde citește din cărți precum și un grupaj inedit la Cenaclu U.S. Primește diploma și premiu „Magna Cum Amiciție” (red. șef Cassian Maria Spiridon) după maratonul de poezie desfășurat în prezența unui numeros public la Atheneul Tătărași, Iași, aprilie 2005. Participă la emisiunea „Viața Cetății”, TVR Iași.

Apare în revistele On line în traducere în limba franceză, la adresa: http://www.literra.eu

Este prezentă în dicționarul Muzeului Național România On line! ultima recenzie: Paul Scheveger, cronică de lectură, „lumini diafane”, Editura Haifa, Israel, pag. 20, Viața noastră, Tel Aviv, nr. 16 802, 23 iunie, 2006

Cartea „lumini diafane” este prezentată la TVRI la emisiunea „scrieți-ne, noi vă răspundem”, 26 august.

Poeta primește premiul „B. Fundoianu” (Benjamin Fondane) pentru întreaga activitate poetică, premiul Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, Tel Aviv, 4 decembrie 2006

„Cireșe amare sub Katiușe”, editura Haifa este comentată de către criticul Carol Isac în cotidianul: Ultima oră, Tel Aviv urmată de o semnalizare a volumului, citind din cotidian la TVRI la emisiunea „cuvântul care unește”, decembrie, 2006

• extrase și în Realitatea Evreiască, 30 aprilie, 2007 semnal semnat de poetul Boris Marian.

Lumini diafane : [versuri] / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – [Israel] : Editura „Haifa”, 2006. – 108 p. ; 17 cm COTA: I158729

Cireșe amare : poeme / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – München : Editura Radu Bărbulescu, 2002. – 119 p. ; 20 cm. – 3-930672-79-0 COTA: II315575

Puțin blond cu mult farmec : poeme alese / Bianca Marcovici ; pref. de Paul Cernat. – Marcovici, Bianca. – București : Hasefer, 2004. – 204 p. ; 21 cm. – 973-630-055-2 COTA: II315576

-Dincolo De Paradis de Bianca Marcovici, ISBN 973-43-0022-9 / 9734300229, Editura Literară, România

Cireșe amare sub katiușe : (poeme și proză, jurnale) / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – Haifa : Editura Haifa, 2006. – 99 p. ; 21 cm. – Conține bibliografie COTA: II317199

la Biblioteca Centrală Universitară București: Bianca MARCOVICI, Țara extremeleor / Land der Extreme, Poeme, München 1997, ISBN 3-930672-17-0

revista Vatra, nr 4-5, 2007

– blog construit de poetă care cuprinde scriitori israelieni: https://wxwx.wordpress.com

A fost redactor principal la: http://www.animanews.com ,Israel

-Colaboratoare la Revista „Cronica veche” din Iași și Revista Familia, Israel. Deține rubrica de jurnalistică „Paralele”din „Gazeta Românească” din Israel, 2015-2016

-Climate literare

-Germania:http://www.revista-alternante.de/html/bianca_marcovici.html

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin au editat, la Porțile Orientului din Iași, volumul „Dicționarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America)”, 2011, unde sunt incluși, în mod judicios și echilibrat, circa două mii de scriitori români din zilele noastre. Bianca Marcovici este inclusă.

• „Dicționarul General al Literaturii Române” (L/0) editat de ACADEMIA ROMÂNĂ, VOLUMUL IV, 2005

sub îngrijirea academicianului Eugen Simion ”

• “Scriitori Români din Afara Granițelor Țării”, “Fundația Lucefărul” -dicționar de Laurențiu Ulici, București, 1996.
• Dicționarul “Scriitori și Publiciști Ieșeni Contemporani”, Editura “Vasiliana” Iași, 2002, Autor Nicolae Busuioc
• “Scriitori israelieni de limba română”, editura “Hasefer, ”Întocmită de Emanuel Aczel, 2003.
• Ioan Holban : Literatura română de azi. Poezia. Proza, Editura TipoMoldova, 2013

_.”Istoria Literaturii Române” de criticul Ioan Holban-pagini despre ” Muntele meu, Carmel”, Editura „Familiei” Israel

_ Referiri critice ale scriitorilor: Nicolae Manolescu, Sebastian Costin, Titus Popescu, Virgil Cutitaru, Florin Costinescu, Georghe Tomozei, Romulus Munteanu, Cristian Livescu, Emil Brumaru, Bogdan Dumitrescu, Al.Raf.Minimum, dr.Elena Ester Tacciu, Ioana Vasilescu, Simion Bărbulescu, Radu Bărbulescu, Sorin Anca, Codrin Liviu Cuțitaru, Geo Vasile, Grette Tartler, dr. Iosef Eugen Campus, Luiza Carol, Ion Cristofor, Georges Astaloș, Al. Lungu, Al. Cistelecan Al. Suhor, Carol Isac, Ioan Holban, Grigore Ilisei, I.Schechter, Rodica Grindea, Vasile Iancu, dr. I. Eugen Campus, Vasile Baghiu,Sergiu Levin, Constanța Buzea, Victor Bârladeanu, Biti Caragiale, I. Rudel, prof. Liviu Moscovici, Adam Simantov, Cezar Ivănescu, Al. Singer, Al.Mirodan, Mirel Brateș, Luiza Carol, Victor Sterom, Paul Cernat, Marian Drăghici, Niculina Oprea, Silviu Gongonea, Adam Simantov, Zoltan Terner, Teșu Solomovici, Paul Leibovici, dr. Emanuela Ilie, Răzvan Voncu, I. Cristofor, G.Mosari,Paul Leibovici, Iulia Deleanu, Marha Eșeanu, Adi Cristi , Mihai Batog- Bojeniță, Adrian Graunfels , Magdalena Brătescu, Boris Mehr- Marian, Paul Cernat , Simona Drăgan-prezentare la I.C.R. Israel, Iony Tuvia de la Kol Israel – prezentare de carte la Tg. de carte internațional, Ierusalim, Hedy Simon și alții.

LUCRURI FIRESTI

Am  fost la o seara literara la Haifa. Lume buna si prezente multiple a elitei haifaiene. M-am vazut cu prieteni vecxhi invitati la serata, veniti din tota colturile Israelului. Cartea editata si prezentata de autoare: @inghetata cu gust amar @, 2016 de Mada Davishon  mi-a amintit de cartea mea @ cirese amare sub katiuse@ 2006. Probabil gustul amar il avem cu totii…Pentru ca imbatrinim, pentru ca nu am ajus  sa ne bucuram la vremea tineretii de clipe sublime. Razboiul a adus nu numai pierderi omenesti ci si dezamagiri personale, despartiri inevitabile a familiei , alegerea unui drum care ne duce pe toti in Tara Fagaduintei, Israel si intilniri dupa ani, cu cei care au trecut de Holocaust si au ajuns sa se bucure de nepoti  .In esenta nu tratam literatura ci dorinta de a fi impreuna in ocaziile rare in care ne intilnim.

BIANCA

invitat, Dorel Schor, Israel

ZODIA LEULUI

Sunt unii care cred în horoscop şi În toate prostiile astea… Eu nu dau un ban pe previziuni, dar de citit le citesc, mai ales în autobuz, in drum spre casă, că doar nu am ce face altceva. Aşa că mă uit, ia să vedem ce scrie la zodia leului. Profesional – o săptămână de succes, şefii vă apreciază. Nu vă lansaţi în cheltuieli inutile. Sentimental-romantic – un telefon şi o vizită din străinătate vă vor face fericitul beneficiar al unui influx planetar excepţional.  Asta chiar e o tâmpenie…

  Ajung acasă, pun sacoşele cu legume şi fructe în terasă, abia apuc să-mi spăl mâinile şi nevasta imi spune:

–  Ai avut un telefon… Te-a căutat unul Prisăcaru, de la aeroport.

–  Prisăcaru..?! fac eu. Nici nu am auzit de unul Prisăcaru…

–  Omul spunea că aţi fost colegi, cei mai buni prieteni… Lasă că ai să-l recunoşti când o să-l vezi.

   Aici este cazul să mă mir:

– Cum adică o să-l văd? Cu ce ocazie?

– Cu ocazia că peste circa o oră i-am invitat la masă, pe el şi pe soţia lui. Oamenii au venit din străinătate, special ca să te vadă pe tine…

  Aici este cazul să mă mir încă o dată. Ce o fi cu soţia mea că învită la masă nişte necunoscuţi pe bază de telefon, fără să fi auzit de ei? O fi înfluenţa astrelor? Jupiter o face credulă şi naivă? Dar nu vreau să mă enervez, la urma urmei sunt şi eu curios, cine o fi individul?

   După circa o oră fix, se sună la uşă. Deschid. Pe culoar, fericiţi, îmi zâmbesc un el şi o ea, cu mâinile ocupate de valize. Poftiţi, poftiţi, intraţi în casă, luaţi loc, bine aţi venit în ţara noastră.

   Prisăcaru e un domn înalt, solid, cu părul tuns scurt. Româneasca lui e de moldovean, ar putea să fie botoşănean, ca mine…

  – Am fost colegi de liceu, mă îmbrăţişează el generos. În clase paralele. O dată am jucat şi fotbal în echipa şcolii. Îţi aminteşti?

   – Eu n-am jucat, spun timid.

   – Nu tu, râde el, eu am jucat.

   Adevărul e că nu ştiu de unde să-l iau. Încerc să schimb o vorbă, două, de politeţe şi cu doamna lui, în timp ce doamna mea se agită prin bucătărie.

    – Ah, precizează Prisăcaru, soţia mea nu ştie deloc româneşte. E finlandeză. Noi locuim acum in Finlanda, de fapt eu am ajuns acolo, m-

am refugiat la ea. O cheamă Astrid.

    Astrid e o femeie la care merită să te refugiezi. Blondă, înaltă, puţin căloasă, dar pare caldă, felină, expertă… Şi în timp ce Prisăcaru îşi toarnă un păhărel, ea îmi face cu ochiul. Ce o fi asta? Mi s-a părut mie sau chiar!? El se uită la televizor, ea priveşte peste umărul lui, dar din când în când mă priveşte şi îmi face cu ochiul. Mi se uită drept în faţă şi-mi face semne vizibile, foarte romantic.

   Hm… Eu, mă înţelegeţi, nu sunt genul care…dar dacă îţi apare aşa, deodată, o zeiţă scandinavă…Cum pot să interpretez? Probabil că există totuşi ceva în astrologia asta. Cum scria acolo? „Fericitul beneficiar”. Să vedem. Că telefon şi vizită sunt exact ca în previziune.

   Dar Prisăcaru? Înţeleg că mănâncă omul, că bea, că vrea să ştie totul despre foştii colegi, dar să nu te uiţi la femeia ta, să vezi ce face timp de două ore? Păi, e posibil? E drept că şi ea a gustat, a chicotit din când în când, dar de cum îmi prindea privirea, îmi făcea complice cu ochiul şi imediat după aia zâmbea nu ştiu cum, părea puţin fâstâcită dar dacă trecea un minut şi mă uitam la ea, iar îmi făcea cu ochiul.

   Prisăcaru ăsta, naiba să-l ia, avea vreo doi metri şi cu toată mentalitatea lor scandinavo-liberală, putea să-mi scape o labă, deşi eu nu aveam nici o intenţie. Mai ales că uite cum bea, e la al nu ştiu al câtelea pahar de votcă şi nici nu se cunoaşte.

   Ba, parcă da… Omul s-a incălzit, se simte în largul lui şi-mi spune:

   – Stii de ce am venit în Israel? Din cauza specialiştilor voştri mondiali. Noi căutăm un neurolog sau un oftalmolog, sau ce o fi, pentru Astrid. Că de vreo doi ani de zile face tot timpul cu ochiul!

    Ştiţi ceva? De cum am auzit cuvintele astea am simţit un influx planetar excepţional. O uşurare dumnezeiască. Deşi, pe undeva, mă rog, mă încearcă şi o uşoară dezamăgire.

dada da!

pasiunile îmbătrânesc

la fel şi inspiraţia

mai toate sunt combinări de aceleaşi note

din octava sufletului din cer

diapazon din oţel care vibrează.

dar sunt mulţi afoni care se pricep

la ce şi cum

chiar să scrie despre o carte…

necreind niciodată una.

sau despre cum se joacă fotbal…

nejucând decât pe marginea stadionului,

chiar  se pricep şi la pictură…

scriind din fotoliu de acasă,

până  am zărit opera  sa picturală

de pe cartoane de ambalaj…

cică e dada să pictezi ca nepoţii mei!

bucăţele de ziare adunate

dar cu un scop anume,

să sugerezi revoluţia suntelui prin cuvinte,

ştergerea memoriei islamiştilor şi folosirea lor

ca armă,

ura împotriva poporului evreu şi tot ce nu e legat

de religia lor:

pajiştea din faţa casei  e murdărită de crime

glonţul care ucide taţi cu 10 copii…

bestialitatea teroriştilor care sug la sânul mamei lor

cum să omoare bucuria unei ţări

construită

pentru a exista unde suntem!

bianca marcovici