nimic nou sub soare

Bianca Grimberg Marcovici (מרקוביץ ביאנקה) a absolvit „Universitatea populară” de 5 ani și Liceul de muzică „Octav Băncilă” (de 8 ani), din Iași, secția vioară. De asemenea Liceul Dimitrie Cantemir, Iași, 1971. De asemenea ea este absolventă a “Facultății de Construcții Civile și Industriale” a Institutului Politehnic din Iași (1976).
S-a căsătorit la Iași cu ing. Delu Marcovici, (דלו מרקוביץ( originar din Dorohoi. Fiind evreică, în anul 1991 a emigrat în Israel împreună cu toată familia. Se poate aminti că în prezent Noemi Raz , fiica cea mică are 5 copii, DORI, OFIR, ADAR,OREN, MRIAM, iar Zinette Ezra, fiica cea mare are 3 copii: ADI, ȘAI-LI, RON.
În perioada 1984-1987 a fost membră a Orchestrei Comunităților evreiești din București și Iași, efectuând turnee în Israel, Elveția și Statele Unite ale Americii . În perioada 1990 – 1991 a lucrat timp de un an ca redactor pentru cărți tehnice la Editura “Omnia” din Iași. A fost vicepreședinta „Asociației de prietenie România-Israel”-Filiala Iași, alături de violonistul Bujor Prelipceanu, care îndeplinea funcția de președinte.
A lucrat ca ingineră proiectant constructor în cadrul „Societatea de Electricitate” din Haifa și de asemenea înainte de 1991 la Trustul de Construcții Industriale-Iași în perioada 1976-1991.
Locuiește în Haifa (חיפה ) și este cetățean israelian la fel și român. Are 2 fete căsătorite și 8 nepoți ( Zinette Ezra,זינט עזרה din Kfar Saba și Noemi Raz,נעמי רז din Rosh Hanikra.
În prezent este pensionară de la data de 1/07/2014, ca ingineră la fel și soțul ei, ing. Delu Marcovici .
Este și pensionară al U.S. Filiala-Iași din România ca scriitoare și poetă din anul 2013.
A devenit vicepreședinte ca scriitoare, aleasă prin vot secret în cadrul A.S.I.L.R. din Israel , 2016. A demisionat pe data de 25/10/2016. Președinte poetul Șaul Carmel
Bianca Marcovici a debutat în poezie cu numele real în anul 1981, după ocolaborare sub pseudonimul Blanca, la rubrica „Diligența Poștală” a poetului Emil Brumaru, în Cronica, Iași, redactor șef N. Țăranu și, în același an în Revista Convorbiri literare, debutată de scriitorul, redactor șef Corneliu Sturzu.
Ea a fost activă la Cenaclul „Junimea” din Iași între anii 1981-1991, ( sub conducerea scriitorilor Daniel Dumitriu, Lucian Vasiliu). De asemenea a participat la începutul activitații ei literare la Cenaclul „În numele poetului” condus de poetul Cezar Ivănescu (un grupaj de poezii i-a apărut atunci în revista „Luceafărul”).
Bianca Marcovici este membră din anul 1990 a Uniunii Scriitorilor din România – Fliala Iași, (recomandările sunt scrise de criticii Ioan Holban, Virgil Cuțitaru) precum și membră a „Asociațiilor Scriitorilor Israelieni de Limbă Română” din anul 1991. (președinte Șhaul Carmel, Sebastian Costin, Dan David) Din anul 1991 a devenit și membră a Societății “Junimea” din orașul natal, Iași. A făcut parte din delegația Scriitorilor israelieni de limbă română la “Întâlnirile scriitorilor de pretutindeni” de la Neptun, Constanța, invitată de două ori , în anii 1995 și 1999. A participat la emisiuni de televiziune și lansări de carte în cadrul colocviului.
Poeta a colaborat la reviste literare din România, Israel, Germania, precum și Euphorion-Sibiu, Bucovina Literară, Poezia-Iași, Destine literare-Canada, Jurnal israelian, Radio Metafora, Canada, Express cultural-Iași, Contact internațional și reviste on line pe internet.
În anul 2001 a fost aleasă în Conducerea Asociației scriitorilor israelieni de limbă română, dar a fost nevoită să se retragă dupa 8 luni din motive de navete la Tel-Aviv.
Poeme ale ei au fost traduse în limba ebraică în antologii comune cu alți autori, de către Andrei Fischof, Tomi Sigler de asemenea i-a apărut o plachetă de versuri în limba engleză, „18 poeme”, în traducerea Luizei Carol, în limba germană în traducerea lui Radu Bărbulescu, iar în limba franceză în cea a lui George Astaloș și Nicole Pottier. Pentru traducerea în limba franceză se pot reține versurile următoare: „[…] les paroles justes/ de chacune des langues/ qui les comprendra/ et nous les rendra sur terre”.[1]
Prezentă la Tg. de Carte internațional, Ierusalim, 10 februarie 2015 cu lansarea de carte „Rebela din Haifa”, Editura G. A. Israel (Saga) redactor Adrian Grauenfels
Invitată la I.C.R. TEL-AVIV de către director adj. Cleopatra Lorințiu pentru lansările de carte „Romanul vieții mele”, editura Saga, Israel și „Curcubeu peste Haifa” editura Junimea (prezentate de Yoni Tuvia și Lucian Vasiliu), 21/12/21
Opere
Debut. 5 poeți EDITURA JUNIMEA)
• 1. „Marii Anonimi” 1985, (culegerea de poezie editată prin concurs: apărut în “Invocații”) Editura „Junimea” Iași.
• 2. “Ochiul Cuvântului”, 1987, Editura „Litera”, București.
• 3. „Dincolo de Paradis”, 1989, „Editura Litera”, București.
• 4. “Revolta Sângelui”, 1992, „Minimum”, Tel-Aviv.
• 5. “Revolta Sângelui”, 1993, Editura „Cronica”, Iași.
• 6. “Intermezzo”, 1992, „Menora”, Rehovot.(caiet)
• 7. “Casa din Noi”, 1993, Haifa.(caiet)
• 8. Dincoace de Paradis, 1994, Haifa.
• 9. Schițe pe Portativ (proză scurtă) 1995, Haifa.(caiet)
• 10. “Magia Pietrei”, 1995, Petah-Tikva.(caiet)
• 11. “18 Poems”, plachetă de versuri în engleză în traducerea Luizei Carol, Petah -Tikva, 1996. (caiet)
• 12. „Țara Extremelor / Land der Extreme”, ediție bilingvă, împreună cu Radu Bărbulescu, München, 1997 (carte în care a fost premiat traducătorul cu premiul „Haim Ianculovici”, la Haifa, 1998).
• 13. „Mămăligă și Caviar”, Haifa, 1998. caiet literar
• 14. “Amprente”, Editura “Papyrus”, Tel-Aviv, 1999.
• 15. „Amprente” editură “Clusium”, Cluj-Napoca, 1999, ediția a-II adăugită (cartea a fost expusă și prezentată de criticul și poetul Valentin Tașcu la Tg. de Carte de la Ierusalim, iunie, 1999).
• 16. “Haifa zidurilor de sprijin“ editura “Cronica”, 2000, Iași.
• 17. “Puterea cuvintelor”, editura “Minimum”, Tel-Aviv, 2001. (Oscarul Românesc la Tel Aviv pentru cea mai bună carte, 2.2.2002)
• 18. “Întoarcerea cuvintelor”, editura “Cronica”, reeditare a plachetei „Puterea cuvintelor”- 2001-Iași (Lansarea de carte a fost televizată, și a avut loc la Neptun și a fost prezentată de poetul Valeriu Stancu).
• 19. “Cireșe amare”, ediție care cuprinde și poeme în limba germană și engleză, editor și traducător din germană Radu Bărbulescu, München, 2002.
• 20. „Aburi de femeie”, Editura „Haifa”, 2004
• 21. Poezii alese, „puțin blond cu mult farmec”, editura Hasefer, București, 2004, prefață de criticul Paul Cernat (204 pagini, 20 de ani de poezie, ediție de lux)
• 22.”Lumini diafane”, Editura „Haifa”, 13 ianuarie, ediție bilingvă, traducere în limba franceză, Nicole Pottier,
(A primit pentru carte premiul B. Fundoianu al A.S.I.L.R, Israel, 2006)
• 23.”Impactul virtualului”, Israel, Editura” Haifa”, 2007
• 24.”Espresso dublu la Ierusalim”, Editura” Haifa”, 2008, ediție bilingvă. traducere în ebraică, Tomy Sigler
• 25.” Muntele meu, Carmel”, Colecția „Revista Familiei”, Israel, 1 ianuarie 2011
• 26. „Poeme de pe cele două maluri ale sufletului”- Opera Omnia, Editura Typo-MOLDOVA, 2011, proiect susținut de Universitatea „PETRE ANDREI” din Iași, 235 pagini:
• 27. Arta nudului poetic, Editura FAMILIEI, ISRAEL, IUNIE, 2013]
• 28.Rebela din Haifa, Editura G.A. ISRAEL.( Proză) Carte lansată la Tg. de carte Ierusalim, 2015
• 29.Peste șapte coline (Iași-Haifa), Editura „Junimea”, mai 2015, a fost lansată la București, Târgul de carte, 2015.
http://www.librariaeminescu.ro/ro/isbn/973-37-1827-7/Bianca-Marcovici__Peste-sapte-coline.html
• 30. „Espresso dublu la Haifa”, ediție bilingvă, traducere în ebraică Tomy Sigler,
editura ” Revista Familiei”, Israel

  1. „Curcubeu peste Haifa” (manuscris de poeme Dada), editura „Junimea”, Iași , 2020, (lansare de carte la Colocviile Scriptor, 15.02.2020)
    recenzii: criticii Răzvan Voncu, dr.Paul Leibovici, dr.Lucian-Zeev Herșcovici, prof.Gabi Moscovici, Marha Eșeanu
  2. „Romanul vieții mele”, proză și poezie, carte eBook și tipărită, Israel, Editura Saga,Israel prefață Adrian Grauenfels, 2021 prezentată la I.C.R.-Tel Aviv
    • A primit Titlul de „Ambasador al poeziei”, Iași 31 mai 2015, U.S.Iași
    • Demisie neprimită din cadrul A.S.I.L.R. 5/09/2020
    A mai apărut în antologii colective:
    • – Culegerea „Menora”, Petah-Tikva, „Ramuri de măslin”;
    • – „Iarna Verde”, antologie în limba ebraică de Andrei Fișchof, Israel, 1997;
    • – “Determination 2”, editată de Norman Simens, New Zealand, 1998;
    • – Antologia „Arborele memoriei” și „Poezia pădurii” în îngrijirea poetului Radu Cârneci, ediție bilingvă, România, 1998, 1999 Editura „Orion” București;
    • – „Trei poeți din Israel”, ediție bilingvă, colecția DL-Lyrikanthologien, în limba germană,traducere de poetul Radu Bărbulescu, München, 1999 (cartea a fost expusă la Târgul de Carte Leipzig, martie, 1999);
    • – „Metafore românești din Israel”, Editura” Cronica”, 1998 și 2000, sub îngrijirea poetului Valeriu Stancu „Scriitori din țara sfântă” antologie de critică de Ion Cristofor, editura „Cluj-Star”, 2000;
    • Spectre Lyrique, Anthologie de poésie roumaine contemporaine (volumul 1 și 2) de George Astaloș, Editura «Europa», Craiova, 1999
    • Héritage lyrique : sélection anthologique de la poésie israélienne d’expression roumaine,de George Astaloș, București, Société Roumaine de Radiodifusion, Éditions „Casa Radio”, 2002 (în limba franceză), p. 196-202.
    • Este prezentă în Antologia „Șalom Haverim!”(Pace, prieteni!) de poetul Radu Bărbulescu, 2004, München-26 de pagini, poezie israeliană.
    A apărut în antologia colectivă „Ultimul val, prima generație”, site-ul poezie.ro , carte editată de „Muzeul Literaturii Române” , 2005, București.
    A apărut în antologia colectivă de poezie, „55 de poeți contemporani”, editura ARHIP ART, Sibiu, 2010 coordonată de poeta Valentina Becart.
    Prezentă în” Marea Enciclopedie Română”, editura „Geneze”- litera M, „Fundația Realitatea Românească”, I.V.Poenaru, 2009
    Este prezentă în Colecția „Izvoare”, Tel-Aviv 1992-2022, Revista “Argo”, Bonn. Revista „Archenoah” – tradusă în limba germană, „Observator „, „Alternanțe” (Germania)
    Jurnalistă la la Revista “Minimum” (Al. Mirodan) perioada 2002
    *Este prezentă în antologia de poezie ” Abisale trăiri (poezii, poeți contemporani pag.25-36) editura Pim, Iași, 2018 ISBN 978-606-13-4280-8 (Coordonator Valentina Becart)
    *POETICAL BRIGES- PODURI LIRICE -TRANSLATED AND EDITED BY VALENTINA TECLICI, ED.PIM, IAȘI, NEW ZEELAND, Ediție bilingvă română-engleză , antologie colectivă
    ( poeți din două culturi). ISBN 978-0-473-45101-1
    Jurnalistă cu rubrică permanentă „Paralele ” la Gazeta Românească, Israel, 2014 – 2020
    -Publică în revistele “Galatea, Balada, Argos, Agora (Dan Iancu), Respiro, Poezia „(unele din ele online).Semnal, Confluențe literare( fondator George Roca, Australia) Gândacul de Colorado USA, Miorița-USA-Canada, Alternanțe-Munchen , Prietenia-Iași( editor Martha Eșeanu), Vatra Veche( N. Băciuț), Expres cultural(Nicolae Panaite, Iași-2022, ianuarie, Contact Internațional(Liviu Pendefunda)
    Premii și diplome în România și Israel
    • Premiul “Tudor Arghezi” – Premiul II, Craiova, 1988;
    • Premiul III „Romulus Guga”, Tg. Mureș, pentru cartea “Ochiul Cuvântului”, 1988;
    • Premiul “Mihai Eminescu”; premiul III, Arad, 1989;
    • Premiul „Sara și Haim Ianculovici”, Haifa, 1992,
    • Diploma de onoare „Arcadia”, Tel Aviv 1993 (Asociația scriitorilor) pentru cartea” Revolta sângelui”;
    • Premiul III, COLUMNA NEWS secțiunea poezie,1966 Heidelberg
    • Premiul „Irina Gorun”, Tel Aviv, 1997 (A. Culturală. Mondială. E. O. R);
    • Premiul „Sara și Haim Ianculovici” pentru traducerea în limba germană a plachetei “Țara extremelor / Land der Extreme” de către traducătorul poet, Radu Bărbulescu;
    • Premiul „N. Palty-A.C.M.E.O.R., Tel Aviv, 1999 (pentru întreaga activitate literară și volumul “Amprente” );
    • „Diploma of Honor „
    • The 3 rd Word Congress of poets for Poetry Research and Recitation 2001 ,Iași ,România, July 21-24, 2001,
    • cetățean de onoare a orașului Iași, diplomă semnată de primarul orașului.
    • Premiul B. Fundoianu, 2006 decernat de A.S.I.L.R. Israel, decernat pentru întreaga activitate literară.
    • Premiul Revistei „Maximum, Israel, Ilarie Voronca” pentru cartea „Arta nudului poetic”, 2014
    • Alte premii: Sâmbătă 2 februarie 2002 cu prilejul premierei de gală a revistei „Boema Boema” a avut loc festivitatea de înmânare a „Oscarului Românesc”: scriitoarea Bianca Marcovici a primit diploma pentru cartea anului: „Puterea Cuvintelor”, editura „Minimum”, 2001, Tel Aviv.
    • Premiul pentru cartea anului „Muntele meu Carmel” oferit de Asociația culturală de prietenie, Israel- România, Tel Aviv, 2011
    • Societatea Literară „Tibicus” din Iugoslavia-Uzidin a premiat-o pe poeta Bianca Marcovici cu premiul „1” pentru poezie, la Concursul “Internațional de poezie” ce s-a desfășurat cu ocazia Festivalului Internațional de poezie, ediția VIII-a, Uzidin, 2001 (premiul i-a fost oferit în urma unui concurs sub motto și nu propunere prin asociații).
    • În urma unui concurs pentru poezie: poeta Bianca Marcovici a primit unul din premiile ce au fost acordate în cadrul „Festivalului internațional de creație literară” organizat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș Alba . Distincțiile au fost oferite într-o ședință festivă la 14 mai 2001. Poetei i s-a decernat premiul acordat de revista „Târnave”, revista
    • ‘ Uniunii Scriitorilor din România, pentru ciclul de poezii „Puterea Cuvintelor” (din volumul cu același titlu)
    • Premiul pentru cartea” Muntele meu, Carmel” al „Centrului Cultural Israel-România” premiul Revistei „Maximum”-Tel Aviv
    • Premiul pentru poezie „Șaul Carmel” al Editurii Familia, Israel, martie, 2016
    • A primit Titlul de „Ambasador cultural al poeziei, „Iași 1 iunie 2015 înmânat de Mihai Chirica, primar interimar și Cassian Maria Spiridon, președintele U.S. Filiala Iași
    • Premiul pentru poezie al Asociației scriitorilor israelieni de expresie română pentru cartea „Expresso dublu la Haifa”, 16.06.2016
    • Premiul Revistei „Maximum”, „Ilarie Voronca”, 1.11.2016
    • Premiul Revistei „Maximum și al Centrului Cultural Israeliano-Român pentru poezie, 25 ianuarie 2019”
    • Premiul „Opera Omnia” al A.S.I.L.R. 17.04.2019 și Medalia de Cavaler
    • Diploma de excelență „Cartea anului, 2019″ în domeniul poeziei oferit de” Centrul Cultural ISRAEL-ROMÂNIA”, IERUSALIM
    • Premiul ” Benjamin Fundoianu ” pentru poezie al Revistei Maximum Tel-Aviv, 2020,”OPERA OMNIA” și, pentru placheta de versuri ” Curcubeu peste Haifa”, editura „Junimea’, 2020
    Antologii
    • Antologiile de proză și poezie al Revistei „Singur”, coordonator de lucrare Ștefan Doru Dăncuș, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010
    • Antologia de poezie alcătuită de Valentina Be (- saucart, Sibiu, 2010
    • Trei poeți din Israel /Drei Dichter aus Israel, 2000, de Luiza Carol, Bianca Marcovici, Ion Știubea, editura Bărbulescu, Radu-Florian, broșură 44 pagini 5, ISBN 3930672456 ISBN 9783930672455-
    • „Shalom haverim’!(prieteni) din ivrit „Pace prieteni’! Poezie contemporană din Israel, /Friede, meine Freunde! Gegenwärtige Dic”htung aus Israel, 2004, de Hedwig Brenner, Șaul Carmel, Luiza Carol, Andrei Fischof, Solo Har Herescu, Tania Lovinescu, Bianca Marcovici, Noemi Pavel, Yehondav Perlman, Anita Rivin, Roy Runds, Deborah Sasson, Ion Știubea-Yoni Tuvia, Editura Bărbulescu, R F, carte de buzunar, 268 pagini (ISBN 3930672871 ISBN 9783930672875)
    • Poeme alese, ediție de lux
    • Puțin blond cu mult farmec, Editura Hasefer, București, noiembrie, 2004 prefațată de criticul Paul Cernat, antologie de autor apărută în România. Prezentarea cărții la TVI preluată de la TVR Cultural, semnal făcut de scriitorul Ion Bogdan Lefter. Lunetistul (poetul Marian Drăghici ) în „Ziua Literară” a semnalat-o publicând și un grupaj de poeme din carte, Emanuela Ilie și Ioana Coșereanu au recenzat antologia în revistele „Poezia”și respectiv, „Dacia Literară” din Iași. Alte recenzii au apărut în Israel semnate de criticii AL. Mirodan, Carol Isac, Liviu Moscovici, Biti Caragiale, Lucian Zeev Herșcovici-Ierusalim, Rodica Grindea-Hulon precum și, Boris Marian la „Realitatea Evreiască”, București. Recenzie semnată de criticul dr. J. Eugen Campus pentru „Aburi de femeie”, octombrie, 2005, și „Cireșe amare sub katiușe”, martie, 2007 în revista israeliană „Minimum”, Tel -Aviv
    • Prezentă în antologia „Viscolesc zăpezile albastre” -50 de poeți evrei născuți în România-, editura „TIPO Moldova” , mai 2016″
    • Prezentă în antologia colectivă scriitorilor israelieni de expresie română, Izvoare, 2020, editura „Familia”, Israel
    • Prezentă în antologia colectivă (pag.200-211)” Un deceniu de scris românesc în Israel”, editura Saga, Israel, aprilie 2021
    Colaborări
    „România Literară, Cronica, Convorbiri Literare, Contemporanul, Poezia, Galatea-Germania, Observator- Munchen (perioadă permanent, prezentă în caseta revistei, Radu Bărbulescu), Luceafărul-București, Argos, Agora (Dan Iancu) Ultima oră-Israel, Orient Expres-Israel, Viața Noastră-Israel, Minimum-Israel, Contrapunct, Vatra veche, Viața Românească, Respiro On line, Poezia-Iași, Plumb-Bacau, Revista mea, Tribuna -Cluj, Tribuna Magazin-Israel, Facla, Poesis-Satu-Mare, Feed Back-Iași, Amurgul sentimental-București, Tribuna Haifa-Israel” , Revista Familiei-Israel, Gazeta Românească-Israel, Cronica Veche, Dacia Literară, Vatra Veche și altele…reviste din Germania, România, Israel”
    Colaborează la situl lui Ștefan N. Maier: http://www.romanialibera.com ACUM – Revista Agora-ON- line (Dan Iancu)unde a colaborat, lună de lună timp de 3 ani. Ultima apariție, luna august, 2006!(LITERNET)
    Este invitată la „Zilele Convorbirilor Literare”, 22-24 aprilie unde citește din cărți precum și un grupaj inedit la Cenaclu U.S. Primește diploma și premiu „Magna Cum Amiciție” (red. șef Cassian Maria Spiridon) după maratonul de poezie desfășurat în prezența unui numeros public la Atheneul Tătărași, Iași, aprilie 2005. Participă la emisiunea „Viața Cetății”, TVR Iași.
    Apare în revistele On line în traducere în limba franceză Literra.eu.
    Este prezentă în dicționarul Muzeului Național România On line! ultima recenzie: Paul Scheveger, cronică de lectură, „lumini diafane”, Editura Haifa, Israel, pag. 20, Viața noastră, Tel Aviv, nr. 16 802, 23 iunie 2006
    Cartea „lumini diafane” este prezentată la TVRI la emisiunea „Scrieți-ne, noi vă răspundem”, 26 august.
    Poeta primește premiul „B. Fundoianu” (Benjamin Fundoianu-Fondane) pentru întreaga activitate poetică, premiul Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, Tel Aviv, 4 decembrie 2006
    „Cireșe amare sub Katiușe”, editura Haifa este comentată de către criticul Carol Isac în cotidianul: Ultima oră, Tel Aviv urmată de o semnalizare a volumului, citind din cotidian la TVRI la emisiunea „cuvântul care unește”, decembrie, 2006
    • extrase și în Realitatea Evreiască, 30 aprilie 2007 semnal semnat de poetul Boris Marian.
    Lumini diafane : [versuri] / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – [Israel] : Editura „Haifa”, 2006. – 108 p. ; 17 cm COTA: I158729
    Cireșe amare : poeme / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – München : Editura Radu Bărbulescu, 2002. – 119 p. ; 20 cm. – 3-930672-79-0 COTA: II315575
    Puțin blond cu mult farmec : poeme alese / Bianca Marcovici ; pref. de Paul Cernat. – Marcovici, Bianca. – București : Hasefer, 2004. – 204 p. ; 21 cm. – 973-630-055-2 COTA: II315576
    -Dincolo De Paradis de Bianca Marcovici, ISBN 973-43-0022-9 / 9734300229, Editura Literară, România
    Cireșe amare sub katiușe : (poeme și proză, jurnale) / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – Haifa : Editura Haifa, 2006. – 99 p. ; 21 cm. – Conține bibliografie COTA: II317199
    la Biblioteca Centrală Universitară București: Bianca MARCOVICI, Țara extremelor / Land der Extreme, Poeme, München 1997, ISBN 3-930672-17-0
    revista Vatra, nr 4-5, 2007, Vatra veche (redactor șef Nicolae Băciuț)
  • blog construit de poetă care cuprinde și scriitori israelieni diverși și invitați: https://wxwx.wordpress.com
    -Colaboratoare permanentă la Revista „Cronica veche” din Iași și Revista „Familia”, Israel.(2020)
    -Deține rubrica de jurnalistică „Paralele” din „Gazeta Românească” din Israel,( 2015 – septembrie, 2020)
    -Este prezentă în Colecția „Izvoare” ca redactor de ediție și sponsor, 2015 și cu grupaje până în anul 2022 și în broșurile internaționale editate de A.S.I.L.R.
    -Scriitori evrei în cultura română, autor, criticul Răzvan Voncu, editura HaSefer, București, 2020 ( pagini critice referitor la poeta Bianca Marcovici, 147-152)
    -A fost corespondent la Ziarul „24 de ore” în timpul războiului din Golf, 1990
    -Climate literare, Contact Internațional (grupaj ivrit -român)
    – http://www.revista-alternante.de/html/bianca_marcovici.html
    http://www.poezie.ro/index.php/author/0008623/bianca_marcovici
    -Colaboratoare permanentă la Jurnalul Israelian, Tel Aviv, 2020-2021, editura Saga
    -Citește poezie din cartea Curcubeu peste Haifa, editura Junimea la Primăria Haifa (Comemorarea Progromului de la Iași, 80 de ani, iunie, 2021)
    -Colaborează la http://www.liternet.ro poezia săptămânii 2021!(Ioana Ieronim)
    Bibliografie
    Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin au editat, la Porțile Orientului din Iași, volumul „Dicționarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America)”, 2011, unde sunt incluși, în mod judicios și echilibrat, circa două mii de scriitori români din zilele noastre. Bianca Marcovici este inclusă.
    • „Dicționarul General al Literaturii Române” (L/O) editat de ACADEMIA ROMÂNĂ, VOLUMUL IV, 2005
    • Dicționarul General al Literaturii Române (M/O), autorii datelor biografice sunt dr.Elena-Esther Tacciu și Petruș Costea
    sub îngrijirea academicianului Eugen Simion „
    • “Scriitori Români din Afara Granițelor Țării”, “Fundația Luceafărul” -dicționar de Laurențiu Ulici, București, 1996.
    • Dicționarul “Scriitori și Publiciști Ieșeni Contemporani”, Editura “Vasiliana” Iași, 2002, Autor Nicolae Busuioc
    • “Scriitori israelieni de limba română”, editura “Hasefer, ”Întocmită de Emanuel Aczel, București, 2003.
    • dr. Ioan Holban : Literatura română de azi. Poezia. Proza, Editura Tipo Moldova, 2013
  • „Istoria Literaturii Române” de criticul Ioan Holban-pagini despre ” Muntele meu, Carmel”, Editura „Familiei” Israel
  • „Dicționarul neconvențional”, editura Teșu, 2019 (paginile 82-84)

Referiri critice ale scriitorilor: dr. Lucian-Zeev Herșcovici, Răzvan Voncu, dr. Paul Leibovici-Israel, Ioan Holban, Virgil Cuțitaru, Calistrat Costin, Grete Tartler, Geo Dumitrescu, Florin Costinescu, Cezar Ivănescu, Boris Marian, Iulia Deleanu, Martha Eșeanu, Nicolae Turtureanu, Emil Brumaru, Nicolae Manolescu(debut România Literară), Paul Cernat (prefață carte) Carol Isac, Sebastian Costin, Adrian Graunfels, Radu Bărbulescu, Ioana Vasilescu, Batog-Bujenița Mihai, Hedi S. Simon, Ioan Cristofor, Doctor Esther Tacciu, Gina Sebastian Alcalay, Doctor Eugen J.Campus, Al Mirodan (Rafael), Gabi Moscovici, Iulia Deleanu, Codrin Liviu Cuțitaru ( Dilema), M. Brătescu…

Note
1. ^ Georges Astalos, Héritage lyrique : sélection anthologique de la poésie israélienne d’expression roumaine, Bucarest, Société Roumaine de Radiodiffusion, Éditions „Casa Radio”, 2002, fragment din poezia Terrorisme, p. 199

REBELA DIN HAIFA

M-am întrebat adesea cum reuşeşte un poet să sintetizeze în câteva rânduri o atmosferă evocatoare, o stare de spirit, o confesiune, o idee politică, o ideologie chiar. De curând am fost întrebată de un poet, cum am răbdare să scriu romane de 450 de pagini? Oare un autor se îndreaptă spre poezie datorită capacităţii sale de sintetizare? Iar atunci când aceasta devine prea strâmtă, îl ghidează pe poet înspre proză?

E firesc ca de la o anumită vârstă, un slujitor devotat al condeiului să simtă nevoia abordării memorialisticii pentru a-şi înregistra experienţe proprii, acţiuni trăite, întâmplări la care a fost martor al timpului său, precum şi experienţele altora, cu a căror viaţă a avut tangenţe.

În recenta sa carte, Bianca Marcovici, poetă par excellence şi care declară, citez „referitor la poezie cred că pot dovedi că am sânge albastru”, îşi scrie memoriile, îmbinând plăcerea de a povesti cu nevoia de a-şi aminti faptele relatate, arta cu documentul, trecutul cu prezentul, nerespectând cronologia, literatura cu istoria şi sugerându-ne în acelaşi timp filozofia sa de viaţă. Volumul său excelează şi prin tehnica portretului şi a personajului literar, vezi capitolele consacrate mătuşilor Rica şi Rozica sau restului familiei apropiate.

Pe tot parcursul scriiturii sale, Bianca Marcovici îşi păstrează vâna poetică şi ochiul de observator înnăscut, revelând o proză imagistic-lirică şi cochetând cu reportajul literar, păstrându-şi bivalenţa de evreică din România şi de israeliană, îndrăgostită  de cernoziomul negru ca şi de pământul roşu, deşertic, bivalenţa sufletului de poetă-prozatoare, creatoare de imagini cinematografice inedite şi cutremurător de adevărate.  În acest sens este grăitoare imaginea obsedantă a ascensorului, din unghiul claustrofobiei personale, dar şi a israelienilor închişi într-o ţărişoară „astfel aşezată pe malul Mediteranei încât din fiecare punct situat în interiorul ei poţi ajunge într-o jumătate de oră fie la mare, fie într-un prizonierat arab”- citat preluat de autoare din Efraim Kishon. Ascensorul suspendat undeva, sau coborând în cădere liberă, devine un simbol al unei stări de spirit a omului şi a artistului trăitor în condiţiile vitrege ale muncii, războiului, a unei mentalităţii total diferite de cea românească.

Proza Biancăi Marcovici trece cu discreţie la persoana a treia, atunci când e vorba de succesele autoarei din tinereţe şi până în prezent, şi revine la persoana întâia, cu durere dozată, pentru tristele amintiri rămase neîncapsulate din copilărie. Dar cu umor şi autoironie: „Ai sufletul cald până la punctul de fierbere. Să-ţi stingi sufletul singur e o problemă. Îţi faci autocritica şi o iei de la capăt. De Yom Kipur îţi ceri iertare. Scuzele sunt primite întotdeauna aici şi pretutindeni, ca şi cele ale lui Barak sau Bill Clinton. Îţi ceri scuze si gata. Poţi s-o iei de la capăt. Apoi, la anu’ îţi ceri din nou iertare. Poţi chiar şi să furi. Important e să-ţi ceri iertare”.

Există o tendinţă a autorilor consacraţi, remarcabilă pentru posteritate, de a se dezgoli, de a se arăta cititorului direct, de a-i spune adevăruri despre sine, pentru a comunica direct, şocant, palpitant. Aflăm astfel că Bianca e inginer constructor, că şi-a publicat prima plachetă de versuri în 1985 în urma unui concurs, că a scris circa 30 de volume, că a studiat vioara, că a fost în turneu cu orchestra Comunităţii din Iaşi în Europa şi America şi că trăieşte în Israel de numai 23 de ani.

Cititorul atent poate desprinde adevărate lecţii de viaţă din experienţa autoarei, pronunţate fie ca sentinţă, fie ca morală desprinsă dintr-o povestire în cadru: „La pensie îţi găseşti vocaţii noi- te apuci de scris” „dacă eşti bun, imediat te apucă unul de haine şi te trage în jos”,  „ vârsta critică e orice vârstă la care lucrurile nu mai merg”, „fără scene obscene, nimic nu e vandabil”.  „fiecare are steaua lui  mai mică sau mai mare. Şi criminalii mor şi au steaua lor căzătoare” „Catastrofele noastre au fost fără lavă… provocate de oameni. Oare erau oameni?”.

Bianca se dezvăluie ca o persoană independentă, pe poziţii ferme, cu iubiri constante, care a ştiut să refuze, iar „poemul minciunii încă nu l-a scris”…  În Israel, ea a reînceput să creadă în oameni şi în ea însăşi. Creatoarea rămâne, spre cinstea ei, la nivelul îndoielilor şi al modestiei. „Devenisem pesimistă în ultima vreme”, scrie ea, „gândind că tot ce am scris va ajunge undeva între gunoi şi biblioteci”, când deodată a constatat că o nepoată i-a citit poeziile şi i-a spus exact care i-au plăcut mai mult fără să se uite la cuprins!

Descoperim în „rebela din Haifa” o persoană sensibilă şi emotivă, care „a încercat mereu să se ataşeze de oameni, dar rezultatul nu a fost cel scontat sau aparent dorit”. „E timpul să mă judec mai puţin” concluzionează ea „ să iau lucrurile aşa cum sunt, să nu mă simt mereu trădată de un amic sau altul, sau de împrejurările vieţii care te pune mereu cu botul pe labe”.

„Rebela din Haifa” e o carte care îţi  menţine treaz interesul şi în care te recunoşti cu regrete, nostalgii, amintiri, atât ca evreu din fosta Românie comunistă, cât şi ca israelian pe deoparte liber şi mândru, pe de alta, zguduit de frământările realităţilor prezentului.

M.BRĂTESCU, ISRAEL

SURSA REVISTA :gândacul de colorado, AMERICA

http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.gandaculdecolorado.com/impresii-de-lectur-proza-bianci-marcovici-rebela-