jurnale de razboi, iulie de foc

jurnal de razboi, din adăposturi şi saloane
( publicat  in Argos)


de pe drumuri şi servicii obligatorii, de dincolo şi de la noi, de oriunde unde nu suntem iubiţi
politica defăimării lui Paganini !
Haifa sub bombe…necontinuare, absurdul
zilelor aliatoare
iulie de foc
2006-07-19Calculatorul împrumutat nu ştie româneşte si Nu va ştii…
Haifa, Nordul Israelului sub tirul Katiuşelor
Inima îţi iese din piept la fiecare alarmă
Soarele apune de fiecare dată
în acel moment.
Stare de beatitudine
Frustrantă, aberantă.
Suni la copii sau copiii mai sună
Legaturi telefonice isterizante, necesare
Ce repune inima în piept cu migala chirurgicală
Te informezi ieşind din adapostul ventuză
Mirosi aerul priveşti Muntele Carmel
şi identifici fumul şi focul provocat
De katiuşe, cartierul, zgomotul, luminile mele diafane
Urechile-mi ţiuie de fiecare dată
Orice zgomot mă scoală de pe scaun, mă aruncă în abis,
sirene nefinisate, asta e…să închidem ceasul deşteptător,
Sora mea îmi zice să-mi ţin geanta cu acte
Legată de gât
Să fac duş înainte sau dupa caderea Katiuşei?
„Locurile Sfinte” şi ele atăcate,
terorism puturos aruncat peste ape!
Transpiraţia curge pe noi şiroaie
Visez să ne întoarcem la casele noastre …
Visez Triumful Esterei!

cu o zi inainte

După cele două rachete care au facut bum… la Haifa şi le-am simţit în casă, ne-am dus totuşi la o nuntă, la prieteni, baiatul lor trebuia să se însoare (destul de aproape de noi, la restaurantul „KALA”). In timpul oficierii Hupei (ceremonia religioasă) s-a auzit alarma. O parte din musafiri s-au făcut nevazuţi, au plecat, nestârnind panică . Noi am ramas, cu toate că, copiii noştri (mobilul a funcţionat în fiecare doua minute raportandu-ne situaţia) ne rugau să venim la Kfar Saba, spre sud, fiica mea Zinette intrase în panică! Mai mult, cealaltă fiica, Noemi, cu cei doi nepoţi s-au adăpostit la noi, dupa ce plecaseră din Cfar Vradim, din nordul Israelului, se intrerupsese deja acolo serviciul şi gradiniţele . Tot ieri au avut loc înmormântări ale soldaţilor noştri, ucişi de o rachetă pe teritoriul nostru, i-au vânat… Hezballah, nu mai scriu despre cei răpiţi şi duşi în Liban.

Nunta a fost frumoasa, pregatiri exceptionale, ca pentru o nunta ca-n poveşti! La masa mea de 12 persoane am fost numai 4 persoane . Cam la fel a fost si pe la celelalte mese. Musafirii ramaşi pe „baricadele” nunţii au dansat ascultându-l pe proaspătul ginere interpretând la saxafon o piesă muzicală de virtuozitate! Nu mi-am revenit.Am confundat artificiile cu baloane care cad spre nuntaşi cu rachetele. Chiar în timpul Hupei a sunat alarma asta parşivă.

Noi ne-am întors însă acasă, la Haifa! Ne-am baricadat. Toată noaptea s-au auzit avioanele trecând şi zgomotele specifice. Blocul nu are adăpost pe nivel! Dimineaţă, din cauza căldurii am deschis geamurile larg. Ieri, la Naharia o doamnă, stând la cafeaua de dimineaţă, pe terasă a fost ucisă de o rachetă lansată din Liban. Stătea pur şi simplu pe terasă sorbind încet …ultima cafea!
Şi, când te gândeşti că mereu se anunţă atacul nostru „disproporţionat”… împotriva grupărilor teroriste! Ei nu cer 1000 de terorişti, pătaţi de sângele nostru, pentru un soldat israelian răpit?
Noi am stabilit proporţiile sau ei !?
Oare cât valorăm?
*
Trec avioane… e mult zgomot! Cum
sunt cu nervii intinsi la maximum avînd ureche prea muzicală şi un sindrom vertigo nerestabilit aşa că am hotărât să stau la sora mea. Cel puţin ea are, în bloc, la parter un fel de adapost, în fapt o cameră ramasă nefinisată dar, cu o uşă masivă de metal. La fiecare alarmă, multe false, ne-am repezit cu toţii spre această cameră. Mame cu copii în brate, desculţi… în pijamale, coborau pe scări la auzirea alarmei. Una din fetiţe a coborât mereu cu papagalul ei în colivie. Camera nu avea scaune, nu avea nimic. Mai târziu s-au adus niste scaune, cel puţin pentru mamele cu copii in braţe. Vorbeau ruseşte,”bistree”,bistree”, ziceau pe scări!
Dupa cum auzeam buuuum-ul…. zguduindu-ne casa, ştiam daca e aproape sau mai departe de noi! Pe Muntele Carmel viaţa continuă între alarme. Acum sunt la serviciu într-o cladire din metal beton şi sticlă aparentă, ultima modă, 28 de nivele, turn de sticlă, proiect original şi unicat în Israel. Alaltăieri ne-am adăpostit pe casa scării şi în micile camere adapost de pe etaj. O înghesuială de zile mari! Ne-au ţinut ore întregi în starea asta… ba înauntru ba înafară… după tot felul de anunţuri la microfon să nu staţionăm aiurea pe culoare, terorizaţi pur ţi simplu. La prânz ne-au dat drumul acasă. Am văzut crize de plâns – mame care sunau acasă să ştie dacă copiii sunt în siguranţă , familia, prietenii. Fiecare avea pe cineva în zonele în care au căzut rachete. Dar telefoanele nu au funcţionat, multă vreme! Panica controlată, cam asta a fost de la interior!
Astăzi înca o zi de razboi. Sunt deja la serviciu!
Să sperăm într-o zi mai calmă!

*
Nu a fost mai calma, ziua asta….Katiuşa a căzut în apropierea cladirii de serviciu. Am fost evacuati! Dopurile de circulaţie le-am ocolit printr-o strategie a soţului meu, cunoscator al Haifei, lucrăm la aceeaşi instituţie. Am ocolit si zonele explodate până am ajuns în cartierul Romema, unde sunt acum la sora mea, 10 minute de casa mea!
A mai fost o intrerupere de curent mai lungă. Nu avem un radio cu baterie.Începem sa căutam febril nişte baterii prin casă!

19/07/06

Ziua nuntii mele.Am petrecut-o grozav…mii de artificii de la Katiuşe!
*
La 5 dimineaţă am fost sculaţi de prima alarmă-
Din ziarele lăsate la uşa văd pozele copiilor arabi ucişi la Naţeret.Copii frumosi, copii musulmani …doar copii!
Lucrurile s-au adeverit.Nu le pasă nici de locurile sfinte creştine, soldatii nostri căzuţi in Liban, uff!….si ei pozaţi…(z”l) pe prima pagină şi poze din spital unde sunt răniţii noştri, altă donaţie de sânge.
A murit băiatul unui prieten de-al nostru din Iaşi.Grea lovitură !
20.07.06

După ştirile groaznice de la televizor, accidentul, ciocnirea între elicopterile noastre, alţi soldaţi morţi, numerotaţi, iar „mutar le pirsum” adica e voie sa anunţe numele sodatilor ucişi, simţi că plesneşti, efectiv!
Dimineaţa am profitat de linişte şi am făcut un duş.Linistea s-a prelungit, aşa că m-am încumetat să mă urc în maşină şi să mă duc la casa mea. Jaluzelele erau căzute de la geamuri, nu m-am speriat. Am mai aruncat zarzavaturile mucegăite din frigider şi am aerisit casa ( ce-o fi cu casa, mâncarea din frigider , casa fetei mele, îmi spun, părăsită, au plecat în pijamale, nici măcar nu şi-au luat buletinele de identitate), am mai avut puterea să intru la un garaj, la arabi şi să-mi spăl maşina. Duc nepoţii în masină, când e rândul nostru şi vreau să fie curată maşina, am un fix. De obicei îi luăm de la grădiniţă, tocmai din kibuţul Sa’ar, dar acolo s-a întrerupt totul, poate totuşi e temporar, mai sper!
Am ajuns -din nou- la sora mea în carterul Romema. Alarmă… au cazut vreo 3 rachete prin jurul Haifei. Cum poţi să descrii o clipă de aşteptarea ca asta?
Ne întoarcem din adapost, au cazut după 5 secunde…am alergat cu mâcarea în gură, mi-a rămas în gât o pastă…mi s-a tras un genunchi în spate,am reuşit să respir;două mame cu 3 copii au venit desculţi, tocmai de la etajul 4, „cea mai mică” are un iaurt si o linguriţă, şi-a întins crema pe toată faţa!
La TV am văzut ca au tras în cladirea centrală a poştei şi e cornişa cazută, e atins şi un stâlp de susţinere,ciuruit,…geamuri sparte, jur împrejur pe o rază de 15 metri, şi o fântană, la mijloc cu apă în funcţiune, în formă de floare, cred ca era cel mai bun adăpost natural… da, nu de la Barcelona, fântâna cântatoare….registul de orgi cântatoare şi străzile atât de largi!
Sunt vreo 19 raniţi, simpli trecatori cu sarsanale- n mana. Cei care s-au adapostit sub copertina poştei care se închide de la ora 13…tocmai intrăm in Şabat! Zona veche a Haifei e plină cu arabi, constituie punctul de atracţie al Haifei, pitorescul oraşului, „sarea si piperul”! Sunt magazine lângă magazine cu lucruri ieftine. Ramat Hadar-ul are şi şucul (piaţa) de legume si fructe, de cârpe ieftine, pieţele prin care se mişcă „noii veniţi” în ţară, să se poată descurcă cu bani puţin. Chiar în josul clădirei atinse de katiuşă este cartierul arab. Iarna aici e plin cu braduţi împodobiţi şi străzi pregătite sarbatoreşte. De aici îmi cumpăr felicitări să trimit în întreaga lume, de Anul Nou! Doar convieţuim cu 2 milioane şi jumatate de arabi!Evrei şi arabi! Ce nu e de-nţeles în lumea asta!?
Poate aţi citit firma „LA RESTAURANTUL ROMÂNESC”…a apărut brusc în camera de luat vederi la TV. Şi „Hevrata Bituah” adica „Asigurarea Imobilelor etc.”…are toate geamurile sparte. Au tras în dosare…plouă cu dosare şi geamuri sparte…de la etajele vecine de vis-a-vis! Alături de Poşta Centrală, cea lovită, o clădire mică cu copertină sub care s-au adăpostit oamenii, nefiind defel adăposturi prin împrejurime, s-au trezit cu copertina în cap…. şi Banca mea….e în prelungire, iar vis-a-vis e un magazin cu bijuterii. Nu-l arată din faţă .Au mai fost 3 katiuşe, una a picat în cea mai înaltă clădire din Haifa …a intrat prin acoperiş şi a plonjat adânc în asfalt!
ora 17.15 Au mai fost doua alarme.Tocmai aţipisem…Deocamdată totul s-a transformat într-un război de uzura a nervilor.TV-ul transmite direct precum revoluţia din România.Acuşi apare Ceauşescu mort de-abinelea, cu capul în jos, îmi spun şi Dinescu…sau, mai bine, Rebenciuc cu sulul de hîrtie igenică, sau, de ce nu Brucan cu povestea lui de după 20 de ani de democraţie, « Jidane », ce mai, scria în Piaţa Universităţii, tot el era vinovat, » ţapul ispăşitor »…asta în paranteză. Din păcate, încetarea conflictului armat nu vă rezolva esenţa conflictului, esenţa fiind „Ideea Iraniană de a distruge Israelul …, idee însuşită de Hezbollah.” şi , câte milioane gândesc ca ei!
21.07.07

insomnie
zgomotele noi din casa sorei mele, Ruti, violonista…mă trezeşte până şi zgomotul duşului în funcţiune
sună a alarmă ( în America când am cântat împreună îm orchestră, turneul,sora mea mi-a dat drumul, din greşeală la duşul rece… dar, nu se compară simţământul)
până şi verdele nu mai există
decât în închipuire, doar bucăţi de zid aruncate pe caldarâm
de după katiuşă (poemul … iar voi primi reproşul folosirii prea des al unui cuvânt obsesiv)
şi cât mi-aş dori să mă întorc
la altfel de viaţă, nu să-mi plâng de milă sau să-mi plantez
pomi În loc de mine
ci , doar sa ating viaţa nascută
din mine
doar atât!
22.07.2007

Pâna la ora asta au fost doua alarme. La serviciu e atmosferă de lucru intensă şi am enorm de lucru !
Cel mai greu e pe drum.Ieri , chiar pe drum a fost alarma!
Emotiile sunt greu de stăpânit! Cel mai nasol e daca ajungi şi apare roşu la stop! Parca ai vrea sa treci cu viteză dar, dacă aş face-o eu ar face-o şi alţii, zic şi am dubla nenorocirile!
O dupa-masă mai linistită!
Copiii mei şi nepoţii au ajuns într-un hotel in Tel Aviv. Dacă ei sunt într-un loc –cât de cât- mai departe de Katiuşe, totul e în regulă!
Sper şi cred că voi ajunge să dorm în patul meu. Deocamdata locuiesc tot la rude!

26.07.06

şenile pe cer-marea încărtuită
( Haifa sub ploaia katiuşelor
pagini răvăşite, la date diferite…notaţii fugare, virtuale pe laptopul sufletului, simfonice)
2006-

Chiar ieri am fumat pentru prima oară o ţigară a sorei mele , „Parlament” sau, aşa ceva, chiar după o alarmă, că nu mă pricep la mărci de ţigari dar, era subţire, de dama. pe la 16 ani am fumat una şi am leşinat. aşa că, n-am antrenament, doar la căratul nepoţilor. pot sta cu ei în braţe până simt cotul aproape rupt!
Printre picaturi, crainicul de la radio şi cel de la siguranţa serviciului ne dă voie să trăim.
Chiar m-am dus în camera etanşă să înghit o şoarmă, fară noduri în gât şi fără să-mi sară inima de emotie.
Daca mă prinde aici alarma am economisit timpul de a ajunge…
Acum marea e încărtuită. Mă uit pe geam şi o admir în tăcere…
Nici nu-şi aminteşte câte rachete perfide au fost stinse de ea, fără numar!
AZI NOAPTE ,PE LA 3.30 AVIOANELE SURVOLAU PE CER PARCĂ AVEAU ŞENILE.(sună a T.S. ELIOTT,nesimfonic, avertisement către mine)
Alaltăieri o rachetă venită din Liban a distrus total o clădire din Haifa, rănind şi ucigând!
A nimeri exact acolo unde, alaltăieri, arabii petreceau cu artificii!
Cum n-am adăpost pe nivelul etajului, m-am aruncat la podea. S-a clătinat împreună cu mine ca la un cutremur de gradul 5- 6 şi ceva… că doar am prins mai multe la Iaşi, am mare experienţă, după ultimul cutremur, prin 1977 am şi născut la 7 luni !
Nu mai văd păsări ieri a fost lună plină!
scurt:
Dupa alarma în care a fost atinsă zona sudică m-am hotarât că, la urmatoarea alarmă să mă duc în adapostul blocului meu, eu locuind la etajul 6, adapostul fiind la subsolul blocului. am alergat ca o nebună pe scari dar, m-am poticnit de oameni batrâni sau copiii care erau in faţa mea. să fii vrut să ajung nu ajungeam. şi, totuşi am ajuns doar să-l vizitez. ruşii care stau deasupra mea sub acoperiş şi-au încropit un pat…au multi copii si dorm acolo. Locul e mizerabil, nici o pardoseală, tencuiala distrusă…dar era wc. şi apă. lucru foarte important.
toate bune , iar au inceput sa tragă în nord…
dar va fi întrerupere , cum s-a semnat. să speram ca, copiii mei refugiaţi, care nu mai găsesc hotel în sud se vor intoarce acasă!
Trec avioanele…trec!

Ieri, de Şabat o bunică împreună cu nepotul de 5 ani au fost ucişi -în plin salon -de o nouă rachetă în apropierea oraşului Naharia! La TV a arătat cum a pătruns în planşeu şi mai apoi în plafon, „ca în brânză”! Cică katiuşele lor sunt „artizanale” cum zic francezii , cele din sud sau cele din nord!?

2006-07-27

câteva zile am umblat brambura
să-mi adun copiii mei într-un loc sigur
la Tel Aviv, cica e un loc mai sigur într-un hotel
în care nu li se asigura mâncarea, doar dormitul!
acolo-s refugiaţii din nord care si-au părăsit casele
după ce au cazut katiuşe, sute, că nu le mai stim numarul;
am stat şi eu la o cafea într-un Kanion din Kfar Saba, unde e fiica mea cea mare. taclale taclale…o ţară ruptă în două…Uluitor!
nu se simtea razboiul iar katiusele în transmisie directă,la TV aveau surdină…precum pistoalele cu care trag ucigaşii platiţi, ca să nu producă zgomot, senzaţia că e sfârşitul lumii în urmatorul moment!
din nou acasa. am prins azi 4 alarme la serviciu şi 4 acasa; din nou acasă în patul meu, nu mai pot să dorm in alte paturi, vreau să mă odihnesc… după 16 zile de razboi. m-am ascuns sub masă la prima alarmă… acolo unde e locul câinelui.
ziceam ca acolo nu va ajunge suflu exploziilor.
alt adapost n-am.
soţul meu a râs cu lacrimi.zice ca mi-am lasat o parte din corp afară de masă. tocmai …
azi în nord au fost 67 de katiuse…ne ard padurile, ne ard padurile…
ne-au ucis copii…soldaţii…(Z”L)
şi cât s-au pregatit teroriştii aştea de Hezbuallah de la Allah!!!! pentru acest scenariu să repete Holocaustul!
Iar Europa discută, discută, mese rotunde mese pătrate….se fotografiază, condamnă!
nu-mi iau ramas bun!
27.07.06

NOI vă apărăm „locurile sfinte” intr-o ţară cât Moldova… Hezbu-Allah, o fracţiune?
fără graniţe… islamul, 900 de milioane… Al Qaeda deja s-a solidarizat:
„Al-Zawahiri susţine, în mesajul său, ca Al-Qaeda consideră, în prezent, lumea intreagă drept un câmp de luptă deschis înaintea sa. Medicul de origine egipteana pretinde ca luptă Israelului cu Hezbollah şi cu militant şi palestinieni nu se va sfârşi prin armistiţii sau negocieri. Este Jihad si va continua pâna când religia noastră va triumfa din Spania pâna in Irak, amenintă adjunctul lui Osama bin Laden. Al-Zawahiri face referire la Spania întrucât statul iberic a fost controlat de musulmanii arabi pâna la începutul secolului 16. Liderul terorist acuză, de asemenea, regimurile din ţările arabe că sunt complici ai Israelului. Fraţii mei musulmani, este evident că guvernele arabe şi islamice nu sunt numai incapabile, ci şi complice, iar voi sunteţi singuri pe câmpul de luptă. Aveţi încredere în Allah şi luptaţi cu duşmanii, deveniţi martiri, mai cere Al-Zawahiri. . Astfel, fiecare participant la crime va plăti preţul, avertizeaza Al-Zawahiri. ”

ps. până acum la ora 15.20 au fost la Haifa 3 alarme!
A urmat Afula…de după Haifa, rachetă iraniană!
Să sperăm că Israelul va riposta!

28.07.06

stau cu auzul încordat
mă mistuie grija pentru ai nostri
am deschis larg ferestrele
după ce ieri, aici în Golful mediteranian, la Haifa, arabii au petrecut cu artificii …ca şi cum nu e razboiul şi a lor,
parcă anuntând unde le e locul???
la fel, megafoanele lor cu discursuri si rugăciuni
ne-au pus pe gânduri…
ţinând seama că convieţuim împreuna cu peste 2 milioane de arabi, bizar şi stupid! ţăcăneau toate lansările de artificii precum mitraliera!
dimineţa am descoperit, sub fereastră, cam suficienţi de mulţi poliţişti…semn ca a fost altceva acolo, poate o manifestare!

29.07.06

48 ore de Pace!
azi am ieşit din casă. mi s-au anchilozat picioarele de stat în casă sau la serviciu lângă calculatorul cifrelor exacte, fără poezie!
nici măcar câinele nu a înţeles că suntemi liberi să ne plimbam. a avut o reacţie bizară. nu şi-a primit lesa şi a ţinut morţiş să se întoarcă repede acasă. e traumatizat. l-am luat saptămâna trecută la sora mea unde fugea dupa mine în adapost. ultima oară s-a scapat pe podea în camera aia cu covoraşe puse pentru copii.
acum miroase tot a pipi, indiferent că s-a curaţat.
mai am mâine o zi de pace…pe stradă a fost foarte multă lume şi forfotă. steagurile israeliene sunt arborate. e atmosferă de sarbatoare. parca vine ziua sarbatoririi Statului Israelian, oricum nu cade acum!
doi sinucigaşi au pătruns azi în Haifa . au fost prinşi. mijloacele lor parşive…
sună mereu telefonul. toţi ne întreabă cum o ducem.o ducem. inima ne mai rezista. la ginerele meu calculatoarele au fost ciruite de o Katiuşă lângă Ma’alot!
La Naharia , spitalul unde mi s-au născut cei doi nepoţi a fost atins de o katiuşă!
De la serviciu aflu cu stupoare ca muncitorii noştri au restabilit 450 de puncte de înaltă tensiune distruse de katiuşe, au lucrat sub obuze….şi tot aşa
păsările vor amuţi
soarele se va stinge în mare
ca şi ultimile rachete venite spre Haifa!
31.07.06
după război ne întîlnim cu toţii pe „Strada Hanovra”…la ora şase, asta-i consemnul!
Şalom!
se aud bubuituri mereu în Golf. nu-s de fel o muzică plăcăcută. nici o simfonie…
*
dupa discursul şi mimica lui Nasrallah, ucigaş de profesie, după cum văd şi aud, ni s-a promis rachete şi noaptea , nu ne ajung alea
de ziua, care ne-a pomis şi rachete la Tel Aviv!!!!!
apropos, miine ma duc sa-mi vad refugiatii, copiii mei care stau intr-o camera de hotel, fugiţi din nord!
omul asta, animal, adică nu că animalele –s mai inteligente trebuie prins ca şi Saddam! dacă nu se taie capul ăsta…totul se duce de râpă! propaganda (ca a nostra e detestabila, nu aratam nimic lumii, nu
suntem in stare!!!! nu ajută! )…toţi vorbesc pe toate posturile se adună, promit dar, fanaticul asta are 900 milioane de adepţi, balanţa înclină spre fanatismul dirijat, care stă pe petrol şi dictează, tocmai azi de Ziua Templului DISTRUS!!!

11.08.
Ultima zi înainte de Armistitiu. Sună bine, e 13 august şi pe o zi de 13 am sosit in Israel. poate e o zi cu noroc. să vedem. deocamdată au cazut 13 rachete în Haifa si Kraiot…intre 3 si 4 după-masă. nu se mai raportează exact. auzi bummmm şi gata…o poziţionezi în memoria pe care o ai, legată de oraş sau împrejurimi. sunt un lac de sudoare pentru ca am închis tot ce se mai poate prin casă, geamuri uşi. cred că se vor pastră închise casele astea de paie si stuf cu puţin beton pe la încheituri.
pina mâine la 8 soarele va apune, cred… în loc sa răsară, cu bine!
*
Au tras vreo 250 de rachete. una din ele a căzut aproape. seamană cu un tanc volatil în memoria mea virtuală…bum!
Încă nu e Armistitiu si nu va fi. Când o să-mi văd copiii şi nepoţii refugiaţi la casele lor,în nord…adica in Cfar Vradim şi vor lucra adică la Ma’alot şi Sa’ar o sa zic ca e Armistitiu. Deocamdata ei sunt într-o camera de hotel, la Tel Aviv, iar noi am primit telefon să nu ajungem la serviciu devreme ci, după ora 9, asta la Haifa!
Pâna acum, la 6 dimineţă semnam condica în timp de razboi. Calatoream sub katiuşe…una m-a si prins pe drum, reacţiile au fost diferite pentru cei de pe drum. Unii au ieşit în mijlocul străzii alţii au trecut pe roşu! Faşlele de război, ai noştri ucişi din greşeli tactice, toate te dărâmă.
Mâine e ziua sotului meu, va împlini 60 de ani şi aproximativ 15 ani de când suntem în Israel, cu toate experienţele „POPORULUI ALES”…să sufere, atâţea soldaţi morti( z”l), pentru o cauză deja pierdută! Sunt milioane de sinucigaşi islamici ce asteaptă să ne ucidă, oriunde. N-am plecat din Haifa pe motiv ca lucram in servicii specifice, necesare sa ajutam in timp de razboi. Aş fi facut-o oricum si oriunde!
Alţii au fugit, ştiu , e de înteles! Se poate, după acest razboi să nu-mi revin. Fiecare sunet mă face să mă ridic şi să sar spre un loc mai sigur, care e sigur ?! Toate sirenele de ambulanţa, de ieri m-au sculat de pe scaun, am tresărit ca arsă…şi sirenele pompierilor… şi lătratul câinelui, toate si totul te schimbă după acest armistiţiu, mai ales ştii cine ţi-e prieten, cine te-a sunat să-ţi simtă pulsul.
14.08/06
*
Scrisoare filigranată din Haifa
mi-am adunat viaţa într-un pumn de nisip
precum femeia necunoscută din „influenţe astrale”, sunt o Doamna pierdută printre
alarme…
tocmai acum cobor 6 nivele până la adapost
niciodată nu ajung nici până în uşa lui
batrânii şi copiii se poticnesc pe drum şi nu-i pot depăşi pe scările supravieţuirii!!!
Cade meteoritul-rachetă, îmi sare inima din nou iar din nou , oare cât o să mai reziste… atunci sunt Singură …numai atunci, în faţa morţii neplanificate!
Poţi să mă regăşeşti pe malul mării
într-un pumn de nisip!
14.08.06

Ps.vă anunţ cu bucurie că refugiaţii mei din sud…cei doi nepoţi (4 luni si doi ani jumatate) şi familia au ajuns la Cfar Vradim, la graniţa libaneză unde locuiesc, casa nu a fost bombardată, numai prin prejur, la 7 case distanţă, cica e ciuruit tot tavanul locuinţei.a intrat pe uşă racheta-ca la ea acasă.una lângă alta, sita durerii e pe plafon. La fel şi la Haifa, acolo la Bat Galim se văd pe stâlpii metalici ca o sită lăsată de încărcătura rachetei !
Sunt o bunică fericită, totul e în regulă!
Turturica care şi-a depus oule, la noi, pe pervazul geamului s-a întors şi cântă.

câinele ne-a părăsit la ultima alarmă, definitiv!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s