Insula Israel, LAMA, I.SCHECHTER (Z”L)

 

 I.Schechter s-a stins din viata subit! Inima i-a cedat.  A iesit din cofetarie … unde fusese impreuna cu sotia si, in drum spre casa s-a prabusit!

Sa-i pastram o amintire frumoasa primului scriitor umorist care, sa zicem ca murit tocmai de Sucot, o sarbatoare vesela, o ironie a sortii!(z”l)

Scriitorul a fost Redactor sef  al revistei „Orient Expres” si redactor , secretar de redactie la Ultima Ora Tel Aviv .

28.09.07

––––––––––––––––

lapte şi miere
 un autor din Israel, umoristul nr. unu!

  

I. Schechter
Lapte şi miere
Carte israeliană de citire
Editura Hasefer, Bucureşti, 2006

Până să te prinzi unde stai cu indexul banilor româneşti, de-a lungul timpului şi de după revoluţie, să zicem, uitându-te la preţul cărţii în lei sau roni, te cultivi cu bogatul şi inepuizabilul umor sarcastic al unicului prozator în poante de balerină, I. Schechter! “Nu există comedie în viaţa publică, în Knesset, în guvern fără muză? Oare un afon nu poate cânta o romanţă?”-se întreabă autorul?
Ce se face un umorist de talia lui Schechter când nu e înţeles?
Vă spun eu se mută pe o insulă.Care insulă?
Israelul, desigur! Seamănă cu o insulă …în mijlocul arabilor! Aici nu presupune ce s-a întîmplat sau se va întâmpla, constată pe toate undele receptivităţii sale că nu mai e nimic de corectat în ţara care curge “laptele şi mierea” cu puţină fiere, ca la ea acasă! Pur şi simplu se întreabă umoristul: Lama, Lamaaaaaaa?( de ce,de ceeeeeeeee?), şi asta în fiecare numar al “Ultimei ore”-Tel Aviv! La început dadea şi altora microfonul lăsându-i să-şi de-a cu părerea! Dar văzând câtă incultură politică se produce la nivel naţional, le-a smuls microfonul, telefonul, carnetul de notiţe, tot, mai mult, a deventi şi poet , număr de număr în „Orient Expres” iar ca să ajungi tu, ca poet trebuie sa stai la rând, să scrii din ani în paşti ca să nu te epuizez cumva! Până şi pe Condoleezza Rice de la Externele americane a pus-o la punct ! Cică nu ştie ce înseamnă să fii :”colorat”!
El ştie mai bine ce înseamnă ura de rasă şi chiar o explică foarte clar folosind litere negre şi albe! Cel mai mult mi-a plăcut :”când te-ai născut erai roz” sau povestea cu ” evu mediu”. Să te pozezi cu spatele la castelele medievale unde evreii au fost desconsideraţi, ucişi, e o idee bună pentru noi! Turistul umorist le face pe toate! E milionar de cuvinte întoarse precum paltonul care mi l-a facut maica-mea din paltonul ei, însă pe dos. E mereu câştigator pe spaţiile povestirilor sale, mereu te educă cînd nu e prea tîrziu să mai acumulezi ultimile ştiri, legate ce muncitorii străini, dezvăluirile din presă legate de salariile uriaşe ale cîtorva, ce mai, să le moară capra cu brânză şi lapte, să li usuce mâna care fură, să le usuce ce au în faţă …violatorilor, să moară de ciudă tot poeţii că nu pun punct şi virgulă după fiecare vers în proză albă, etc . Umoristul e atât de actual, pamfletar acid şi chiţibuşar încât speră într-o lume perfectă, chiar numai a sa?! Merge mai departe, prelungind umorul israelian, diagonal şi absurd al lui Ephraim Kishon (z”l) de” ole hadaş”(nou venit) într-o Elveţie irezistibilă având doar (asigurare) “bituah leumi”, supravieţuind calamităţilor naturale şi omeneşti, sperând să preia puterea cuvintelor chiar şi ultimul cuvânt … redându-l pe pământul israelian sub forma unui izvor inepuizabil al limbii române, cu sensurile literare, doar regăsite, oarecum şi în cărţile lui Adam Simantov (z”l)!”Sfârşit de săptămână la Casa Vernescu”, de exemplu e o povestire delicioasă.”Păcat că românii n-au amenajat un cazinou chiar la aeroport-să nu mai fim nevoiţi să pierdem o jumătate de ceas până în centrul oraşului”-zice autorul.Pe vremea mea a fost sediul Uniunii Scriitorilor, m-am deplasat odată acolo în drum spre Neptun, invitată la “Întâlnirea scriitorilor de pretutindeni”. Între timp am auzit că s-a transformat în Cazino! Autorul e bine informat, cutreieră şi se implică. Umoristul s-a deplasat personal acolo. Nu-l întreb dacă a reuşi să-şi plătească cotizaţia la U.S. că, doar automat dacă e aici e şi dincolo, scrie în contractul asociaţiei noastre, care asociaţie nu mai ţin minte, că sunt o mulţime “cîtă frunză şi iarbă!”Dar să cităm un fragment, povestirea sa de la pag. 61 :” Eu sper să câştig la cazinou şi să restitui toţi banii pe care i-am furat cu sudoarea frunţii. Am promis chiar să înapoiez toţi banii de zestre pe care i-am luat de la cele cinci domnişoare cărora le-am jurat dragoste eternă. Dar merge greu. Nu ştiu de ce naiba merge atât de greu.O fi de vină epoca, politica guvernului care nu încurajează pariurile la cazinouri sau religia. Ştiţi doar religia noastră spune să te bizui numai pe Dumnezeu, nu pe iuţeala ta de mână. Văd însă că bunul Dumnezeu nu-mi dă o mână de ajutor şi am pierdut până acum o sumă echivalentă cu bugetul pentru asistenţa socială. Poate că dacă ar exista şi la noi, în Israel, care e o Ţară Sfântă, un cazinou care în mod automat ar fi şi el Sfânt, aş cîştiga. Dar vezi că guvernele noastre păcătoase nu acceptă deschiderea de cazinouri şi ne lasă să pierdem banii pe care nu-i avem la cazinourile creştine, musulmane, şi budhiste. Cu alte cuvinte, noi avem pierderi din cauză că guvernele noastre nu respectă religia iudaică.”
Cartea umoristului este un studiu pertinent, chiar dureros …de vesel despre oameni şi mentalităţi văzute prin luneta comică a a lui Mircea Crişan!
Cartea are 160 de pagini de umor, te poţi descoperi prin mulţimea personajelor ironizaţi de autor:
“lumea în care trăim , fericit cu internetul, câţiva paşi pe glob, numai evreu să nu fii, să fim sănătoşi …? Confuzii clare, povestiri mincinoase, cu excepţia ziariştilor toţi evreii sunt ziarişti,”e.t.c.După ce citeşti cartea îţi dai seama că nu ai “unde pune sentimentele”. Cred însă că umoristul s-a grăbit! Pot fi puse în bibliotecă! Merită chiar recitite!bianca marcovici
articolul a apărut şi la Ultima oră-Tel Aviv, 27.07.2007
şi în site-ul
http://www.romanialibera.com