O revistă de literatură română în Israel
Ştim de mult că literatura română nu se scrie numai în România şi Republica Moldova, ci peste tot unde trăiesc oameni a căror limbă maternă este limba noastră. Dar când, dincolo de o activitate editorială întâmplătoare, se văd semnele unei organizări şi ale unei vieţi literare în toată puterea cuvântului, nu putem decât să ne bucurăm şi să îi felicităm din toată inima pe cei care o întreţin.
Astfel, în Israel, unde există încă o importantă comunitate de vorbitori de română, fiinţează o foarte serioasă Asociaţie a Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, parte componentă a Uniunii Scriitorilor din Israel. Comitetul acesteia este alcătuit din G. Mosari (preşedinte), Adrian Grauenfels (vicepreşedinte), Teşu Solomovici (secretar general), Francisca Stoleru (secretar), Bianca Marcovici (secţia de poezie), Magdalena Brătescu (proză), Madeleine Davidsohn (organizator). Cu toţii sunt cunoscuţi în România, unde publică frecvent în reviste, la edituri respectabile şi iau premii literare la festivaluri şi târguri de carte.
Nu demult ne-a parvenit ultimul număr al publicaţiei ASILR, intitulată IZVOARE. Un număr dens, ca un adevărat almanah al literaturii române din Israel (dar în care publică şi scriitori din ţară), apărut sub auspiciile Editurii Familia din Rishon Letzion (editori, Ioana Toff şi Dragoş Nelersa), cu sprijinul financiar al scriitoarelor Ada Shaulov-Enghelberg, Maria Găitan- Mozes şi a AMIR (Organizaţia Unitară a Evreilor Originari din România).
În numărul de faţă, 4/2015, putem citi proze de Ada Shaulov-Enghelberg, Alexandru Andy, Francisca Stoleru, Madeleine Davidsohn, Dragoş Nelersa, Bianca Marcovici (prezenţă şi cu poezii), Sofia Gelman, Hedi S. Simon, Matei Grisaru, Ady Covaliu, Ernest Huşanu, Dorel Schor, Paul Leibovici, Iulia Deleanu, Magdalena Brătescu (care semnează şi un comentariu la cartea lui Titus Vâjeu, O aventură estetică târzie cu Andrei Strihan), I. Schechter, poeme de Shaul Carmel, Yoni Tuvia, Lică Bluthal, Adrian Grauenfels, Felix Carolyn, Rodica Grindea, Beatrice Bernath, Harry Ross, Andrei Fischof, Sebastian Costin, eseuri critice de Teşu Solomovici, Harry Bar-Shalom, Liviu Moscovici, Solo Juster, Solo Har, memorialistică şi evocări de Jack Grunberg, Iris Dan, Zoltan Turner, Theodor Toivi, Geta Berghoff, reportaj de Roni Căciularu, o cronică plastică de Iris Lakner. Din România, sunt prezenţi, pe lângă Iulia Deleanu, criticul Răzvan Voncu şi publicista Irina Airinei.
Un număr substanţial, cum spuneam, de citit, cu multe informaţii despre viaţa literară românească din Ţara Sfântă, care este la fel de veche ca şi statul Israel. Şi o dovadă că există o literatură română vie şi activă, la mii de kilometri distanţă de ţară.
SURSA ROMANIA LITERARA, NR.44
Domnul Manolescu a scris despre debutul meu in R.L.mi-a zis sa cultiv banalul! L-am ascultat.
am dos puternic
https://wxwx.wordpress.com
Să primesc toate să le supun
Digestiei
După ce le-am mestecat fără întrerupere
24 de ore şi ceva…
Iş li tahat când văd cât durează viaţa omului
Pribegind după speranţă
Iş li tahat când am insomnii
aşteptând verdicte de la doctorii puşi pe şotii
Distrugătoare de familii
Iş li bulimia*
După cumpărături să gust ce se transformă
În poemul banal
totul costa 99.99…skalimi
Iş li mandolina, vioara, capricii, cremona, sucuri naturale şi gastrice
Fugi de aici ca n-ai tahat să suporţi
consecinţele dezastrului albastru de cobalt
Is li tahat
Is li ţiţim
Melodie tradusă
Am dos /am sâni am Capricii de Paganinii
Coboară-n jos Luceafăr blând.
יש לו קבול / is lo gvul
adică:
totul are o limită.
Iş li tahat…. am spate sexi, am orice în ebraică
Atunci când şeful urlă ca o fiară
Manipulând poezia inginerului cocoţat pe Muntele Carmel
Două creiere..două mâini
Şi doar un tahat..
virtuţi clandestine
bianca marcovici din Haifa
în ivrit:
!יש לי תחת …am dos… puternic!
iş li tahat!*