REVISTA Izvoare-TEL AVIV

potcoave pentru purici                              IZVOARE      

 Scriitorii israelieni originari din România au o asociaţie profesionistă de creatori şi o revistă, „Izvoare”, al cărei ultim număr l-am primit recent de la Haifa. Întâi de toate, impresionează prin proporţii şi ţinută grafică. N-avem, în România, o publicaţie scriitoricească editată în astfel de condiţii, adică 150 de pagini în format mare, cu impecabile planşe color, copertă celofanată etc., etc. – ceea ce, iată, israelienii izbutesc fără vreo subvenţie oficială, doar ca urmare a unor sponsorizări diverse. Ajunsă la nr. 44, publicaţia adună în sumar peste 50 de semnături. Unele ne sunt cunoscute, fiind vorba despre condeieri afirmaţi încă în România,  altele nu – ceea ce lasă speranţa că literatura scrisă în limba română ar putea atrage şi reprezentanţi ai unor generaţii mai tinere. Artisticeşte vorbind, performanţa, în acest număr, n-o deţine nici proza, nici poezia, nici critica, ci arta plastică, prin elocvenţa planşelor datorate celui ce a fost Baruch Elron, elev al lui Baba şi Ciucurencu, unul dintre cei mai originali pictori suprarealişti ai veacului XX. Artistul care datorează atât de mult şcolii româneşti de pictură are tablouri expuse la Muzeul de Artă Modernă din New York, la Boston, la Sollingen, dar nici unul în instituţiile muzeale de la noi. De, e greu să fii profet în ţara ta! Zicala nu-i excesiv utilizată, fiindcă, aşa cum atestă paginile revistei „Izvoare” (poate chiar şi titlul!), România continuă să fie înţeleasă ca o a doua patrie, rămasă să trăiască în aburul amintirilor ce nutresc majoritatea prozelor din sumar, şi, desigur, în inflexiunile limbii, care, trebuie spus, este utilizată impecabil gramatical şi stilistic. Mai curat chiar decât în gazetele noastre – ca să nu mai vorbim de televiziuni! Se pare, de altfel, că la nivelul anilor ’50-’60, limba română (păstrată ca atare de emigranţii evrei) era mai curată, mai puţin desfigurată de incultura promovată constant prin mass-media, încă ne-agresată de grămătici abuzivi şi, desigur, ferită de calchieri, împrumuturi şi localizări inutile. În revistă, memorialistica deţine partea leului şi prilejuieşte adevărate revelaţii atunci când sunt evocate viaţa redacţională a „Scânteii” din 1946 (Victor Rusu), Fălticenii şi Suceava anilor ’45-’47 (Norman Manea), Bucureştii interbelici (Sonia Palty), figurile unor scriitori controversaţi („Labiş – mai mare poet decât sunt înclinaţi unii să-l considere acum la Bucureşti” – scrie Virgil Duda), ori personalitatea lui Nichita Stănescu (Biti Caragiale), dar şi, să le spun astfel, unele nedumeriri. De pildă, G. Ben-Meron scrie: „Sistemul de educaţie comunist mă aruncase, precoce, în braţele studiilor medicale, fără să mă întrebe şi să se întrebe în ce măsură eram pregătit…” (Am dat şi eu, tot atunci, examen la Medicină – erau 200 de candidaţi pe un loc! – şi pârdalnicul de sistem n-a catadixit să mă arunce „în braţele studiilor medicale”…) Altfel, texte oneste, fatalmente inegale valoric (se întâmplă şi la case mult mai mari!); cam puţină poezie cu adevărat remarcabilă şi destulă diluţie, tipică pentru înţelegerea conceptului de poesis în anul de graţie 2007, scriituri sigure, care dovedesc asumarea deplină a profesiunii (Shaul Carmel, Bianca Marcovici, Carol Isac, Dorel Schor, Teşu Solomonovici ş.a.) alături de condeie mai şovăielnice. Important este, înainte de orice, că această revistă există. Rămâne să reflectăm  asupra observaţiei-reproş adresată celor din România şi datorată Ginei Sebastian-Alcalay: „se acordă întâietate autorilor aflaţi pe meleagurile mioritice, faţă de cei care scriu pe româneşte în alte locuri”. Aşa să fie oare?                                                            MIRCEA RADU IACOBAN

SURSA CRONICA ROMÂNĂ

articol primit de la dr.Dorel Schor

sper sa primesc si un material de-al sau!

cu multumiri si

HAG SAMEACH!

bianca

5 gânduri despre &8222;REVISTA Izvoare-TEL AVIV&8221;

  1. Interesanta prezentare! Dupa cum stiu eu Mircea Radu Iacoban a fost directorul Teatrului din Iasi!
    Dupa 1989 a cam disparut de pe firmament!? Ne bucura ca a dat un semn de viata!
    Moshe

  2. Revista „Izvoare” la Tel -Aviv
    comunităţi [ ]
    Scriitori din Israel-SEMNAL

    – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
    de Bianca Marcovici din Haifa [levana]

    2007-08-12 | |

    SEMNAL

    Izvoare, publicaţie a A.S.I.L.R, ISRAEL, Nr.42-43-44, 2007

    Noua apariţie a revistei “Izvoare” e un mare eveniment pentru “românii“-evrei din Israel, e o apariţie rară. Revista în limba română care a apărut acum, cîteva zile în urmă, caldă ca o pâine scoasă din cuptor reuşeşte să facă cunoscută literatura din Israel. Sunt publicaţi şi scriitori care ne-au vizitat ţara sau care au fost invitaţi de editor. De o inspiraţie desăvârţită e şi ilustrarea revistei si a coperţilor cu picturile regretatului, Baruch Elron (Z”L) tot de origine din România. Remarcăm varietatea scrierilor, în proză şi poezie celebrată de nume cunoscute sau, mai puţin cunoscute ale scriitorilor(fără o ordine anume): Virgil Duda, Gina Sebastian Alcalay, Alexandru Sever, Andrei Fischof, Carol Isac, Norman Manea, Horia Aramă, Baruch Tercantin, Rodica Grindea, Felix Caroly, Harry Bar-Şalom, Alexandru Lungu, Getta Berghoff, Maayan Bar, Mariana Juster, Francisca Stoleru, Şaul Carmel, Mada Davidson,G.Mosari, Victor Rusu, Jean Askenazy, Bianca Marcovici, Nando Maria Varga, Maria Gaitan Mozes, Dan Voinescu, Petre Cioclu, I.E.Campus, Teşu Solomovici, Dorel Schor-Şora, Şlomo Leibovici-Laiş, I.Ştiru, Horia Aramă, Carol Feldman, Sonia Palty, Eran Sela, Toma George Maiorescu, Solo Juster , V.M. Strihan, Malva Holban, Morel Abramovici, Biti Caragiale, Zoltan Terner, Sonia Natra, Gabriel Ben-Meron, Lydia Elron, Lucreţia Stanciu şi mulţi alţii.
    „Moştenirea lirică”, aşa cum dramaturgul George Astaloş ne delcară uneori, în antologiile sale, într-o revistă profesionistă, frumos alcătuită, asemănătoare ca formă, sper şi conţinut cu revista Vatra!

    Editor, ŞAUL CARMEL

    SPONSOR, LYDIA ELRON

    (c)

    12.08.2007

    notat B.M.

  3. Dar cind apare noul numar al Izvoarelor? Sau iar trebuie sa moara o personalitate ceva, iar familia sa transforme Izvoarle intr-o revista de comemorare a mortilor… iar scriitorii sa fie, tot pe margine…mai ales pe cant, toata lansarea un fel de condudere a mortului spre locul de veci?
    Poate vor fi noi alegeri si se va schimb optica, cine stie? Mai trebuie si un sponsor VIU, dar si asta se lasa tot cu ridicarea in slava a sponsorului, chiar daca se ocupa de deodorante va deveni peste noapte un scriitor renumit.
    Lucian.

  4. Dar cind apare noul numar al Izvoarelor? Sau, iar trebuie sa moara o personalitate ceva, iar familia sa transforme Izvoarle intr-o revista de comemorare a mortilor… iar scriitorii sa fie, tot pe margine…mai ales pe cant, toata lansarea un fel de condudere a mortului spre locul de veci ori ca pictor, ori ca sponsor ori ca sotia sponsotului, etc.?
    Poate vor fi noi alegeri si se va schimba optica, cine stie? Mai trebuie si un sponsor VIU, dar si asta se lasa tot cu ridicarea in slava a sponsorului, chiar daca se ocupa de deodorante va deveni peste noapte un scriitor renumit…iar scriitorii, ce crezi nu vor mai mentionati ca n-are rost sa acopere numele sponsorului si editorului.
    Lucian.

  5. Ce face A.S.I.L.R. ca nu mai apare nici un numar al Izvoarelor?
    E f. clar oamenii din Conducere se lanseaza numai pe ei, au numai locul lor privat in ziarele israeliene iar de ceilalti nici ca le pasa!
    un cititor necunoscut, Adlea R

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s