SURSA INTERNET LA NUMELE PREȘEDINTELUI
Copilărie și școli>
Teșu Solomovici s-a născut la data de 1 ianuarie 1934, în orașul Focșani, sub numele de Herșcu Solomovici. El s-a stabilit împreună cu familia, la vârsta de 13 ani, în București. A studiat la heder (școala primară religioasă evreiască), la Liceul Evreiesc și apoi la o școală tehnică în domeniul textil.
Studenția[modificare | modificare sursă]
După propriile spuse, în anul 1953, urma să plece ca student la Facultatea de Textile din Leningrad, când a devenit reporter la „Scânteia Tineretului” cu pseudonimul Teșu Milcoveanu. Rămas în țară, devine student la Facultatea de Filologie, unde i-a avut profesori pe Al. C. Constantinescu, Vasile Dumitrescu, Sașa Mușat și Tudor Vianu. A lucrat timp de 11 ani în presa din România, la „Gazeta Literară”, „Flacăra” și „Munca”.
În anul I de facultate, trece ca jurnalist la organul de presă al sindicatelor, „Munca”, unde devine șeful secției de literatură. În anul 1956 scrie la „Gazeta Literară”, dar odată cu evenimentele din Ungaria, este exclus din UTM, exmatriculat din facultate, dat afară de la ziar, rămas fără loc de muncă și interzis la publicare. În anul 1963, a fost reprimit la Facultatea de Filologie, la intervenția făcută de Traian Stoica, șeful secției culturale a revistei „Flacăra”. Până în anul 1964, a mai colaborat în presă folosind pseudonimele de Teșu Milcoveanu și Al. Nichita.
Emigrarea în Israel[modificare | modificare sursă]
În anul 1964, a emigrat în Israel, unde a lucrat 12 ani la Biblioteca Universității din Tel-Aviv. În această calitate, a tipărit cărți și a fost redactor-șef al unor publicații în limba română. Până în anul 1989, el și-a satisfăcut stagiul obligatoriu în serviciul militar israelian (activ și rezervist) și a lucrat ca redactor-șef al unor publicații israeliene. In anii ’70-’80 a servit ca impresar independent cu o activitate bogată, a companiei de teatru în limbile română și idiș.
În anul 1991, devine fondatorul și directorul Editurii Teșu din București, unde editează cărți cu subiecte legate de iudaism, evrei și Israel.
În paralel, a fost și corespondent pentru Israel și Orientul Mijlociu al ziarelor românești „Evenimentul zilei”, „Național”, „România Liberă”, „Cronica Română”, „Cotidianul”, „Independent”, „Ziua” și al televiziunilor Prima TV și Realitatea TV.
Cărți publicate[modificare | modificare sursă]
Mareșalul Ion Antonescu – o biografie, Editura Teșu, 2011[1]
Istoria antisemitismului din România: pogromurile de la Dorohoi (1 iulie 1940), București (21-23 ian. 1941) și Iași (28-29 iunie 1941), cu un cuvânt introductiv de prof. Lucian Boia, 2013
Romane pe teme istorice[modificare | modificare sursă]
România Judaică – o istorie neconvențională a evreilor din România. 2000 de ani de existență continuă – 2 vol. (Ed. Teșu, 2001).
Securitatea și evreii – despre călăi și despre victime (Ed. Ziua, 2003).
Securitatea și evreii – teroare, crime, turnători, colaboraționiști (Ed. Teșu, 2004).
România masonică – origini controversate. Ritualuri secrete. Simboluri magice. Misterele numerelor și ale Templului Masonic. Francmasoneria. (Ed. Teșu, 2005).
Un dosar incendiar: Pacepa (Ed. Teșu, 2005)
Mossad. Șin-Bet. Aman – istoria serviciilor secrete israeliene (Ed. Teșu, 2006).
Istoria Holocaustului din România – Transnistria. Transilvania de Nord (Ed. Teșu, 2007).
Istoria evreilor din România – 2000 de ani de existență (Ed. Teșu, 2007).
Mircea Eliade și evreii (Ed. Miracol, 2007).
Mareșalul Ion Antonescu (Ed. Miracol, 2007).
Umoristice și educative[modificare | modificare sursă]
5000 de ani de umor evreiesc – o antologie subiectivă (Ed. Teșu, 2003).
Viața preafericitului Bulă de la grădiniță și până ce a devenit ministru în 1000 de bancuri (Ed. Teșu, 2005).
Cartea cu anecdote circumcise – marea antologie a glumei evreiești (Ed. Teșu, 2005).
Învățați rapid limba ebraică (Ed. Teșu, 2007).
Note[modificare | modificare sursă]
^ Un evreu în apărarea Mareșalului Antonescu, 2 noiembrie 2011, Evenimentul zilei, accesat la 23 mai 2013
Legături externe[
Am descoperit anticomunismul lui Mihail Sebastian, 1 noiembrie 2006, dialog realizat de Iolanda Malamen
Teșu Solomovici: Când un evreu e prost, 2 decembrie 2006
Un evreu în apărarea Mareșalului Antonescu , 2 Noiembrie 2011, Evenimentul zilei
Viața lui Ion Antonescu, scrisă de un evreu, 1 noiembrie 2011, Dan Boicea, Adevărul
Replica adresată lui Teșu Solomovici de Jean Ancel
(AUTORI ISRAELIENI)
sursa >wikipedia
Invitația orchestrei simfonice din Haifa la concertul festiv organizat chiar de ziua Independenței Statului Israel, la o aniversare rotundă, 70 de ani! Nu au fost discursuri. Imnul nostru național Hatikva a fost intonat de toată lumea în picioare cu excepția violonceliștilor care nu pot cânta decât poziția stând. Imediat am înțeles că voi urmări un concert de excepție dirijat de celebrul dirijor Vag Papian. Un adevărat spectacol muzical care a cuprins valsuri celebrele și piese de virtuozitate care au smuls aplauze furtunoase la scenă deschisă. Apropierea de concertele de la Viena se pot face pentru că s-a simțit un mare salt competițional în acțiunile orchestrei simfonice și a corului din Haifa. Vag Papilian ( Rapsodia albastră de Gershwin ) a atins punctul culminant în nuanțarea pianistică folosind fiecare fibră a corpului său ca o contopire deplină, rară. Armosfera incredibilă m-a impresionat profund mai ales după ce am ascultat și pe tânărul violonist israelian Mark Tiktiner interpretând o piesă de virtuozitate, Dans Țigănesc de Pablo Sarasate. Valsurile compuse de familia: Johann Strauss: Marș Radetzky ( Tatăl) sau Uvertura la opereta Liliacul, nostalgica Dunărea albastră (fiul) mergând până la Aleluia (prelucrare muzicală și cu cor , soliști și orchestră) de Leonard Cohen au încheiat magnificul spectacol.
bianca marcovici
gazeta românească 25/04/2018
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Editura Keshev LeShira și Uniunea Scriitorilor Israelieni, vă invită în zilele de 22 și 24 aprilie 2018 la evenimentele dedicate lansării în Israel a antologiei de poezie în limba ebraică „Precum apa în căușul palmei”, semnată de membrii Cenaclului Echinox, în traducerea prof. Moshe Itzhaki și a dr. Paul Farkaș, cu ilustrații de Noa Levin-Harif și publicată de Editura Keshev LeShira din Tel Aviv.
Programul evenimentelor:
Duminică, 22 aprilie 2018, ora 19:00, sediul ICR Tel Aviv: Lansarea antologiei de poezie în limba ebraică „Precum apa în căușul palmei” semnată de membrii Cenaclului Echinox
Moderator: Rafi Weichert, Editura Keshev LeShira
Participanți: din România – Mircea Petean, Ștefan Manasia, Ioan Moldovan, din Israel – Miron Izsakson, Israel Bar Kochav, Rachel Halfi, Hava Pinchas Cohen, Keren Alcalay-Gutt, prof. univ. Moshe Itzhaki și dr. Paul Farkaș
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Marți, 24 aprilie 2018, ora 19:00, Librăria „Karon Hasfarim” din Tivon: Lansarea antologiei de poezie în limba ebraică „Precum apa în căușul palmei” semnată de membrii Cenaclului Echinox
Moderator: Rafi Weichert, Editura Keshev LeShira
Participanți: din România – Dinu Flămând, Mircea Petean, Ștefan Manasia, Ioan Moldovan, din Israel – Riki Dascal, Oded Peled, dr. Paul Farkaș, prof. univ. Moshe Itzhaki
Intermezzo muzical: Dr. Sofia Gelman-Kiss
Detalii: Librăria „Karon Hasfarim” din Tivon (str. Calaniot nr. 2, tel: 04-953-3461)
Vă aşteptăm cu drag!
Echipa ICR Tel Aviv
Institutul Cultural Român
8 Shaul Hamelech Blvd.
64733 Tel Aviv
Telefon: +972 3 6911205
Fax: +972 3 6911204
http://www.icr.ro/tel-aviv/
Intotdeauna o pagină albă se interpune între mine și o amintire .Nu știu de ce citind-din nou- cartea Golem de Gustav Meyrink unde descoperi ce înseamnă viața de ghettou , cartierul evreiesc din Praga, omul de lut, Golemul care purta haine medievale gândul m-a dus la hainele soacrei mele, Roza( zl).Trăitoare într-un orășel ca Dorohoiul, farmacistă de renume ea a ajuns în Israel odată cu noi. O boala necruțătoare a seccerat-o la 3 ani după ce am făcut Alia. A locuit cu noi, așa că am îngrijit-o. Ce mi-a rămas în memorie este astrahanul și blănurile aduse de ea aici în Israel. Locuind într-o zonă umedă dar caldă undeva pe muntele Carmel, l-am descoperit mîncat de molii, la fel ca toate blănurile… pe care-nevoită- le-am aruncat la gunoi. S-a scuturat buclele precum frunzele toamna…nu a rămas decât amintirea lor! Numai spun câte lucruri de iarnă zac acum în dulapuri ocupând loc degeaba, lucruri de care nu te poți despărții:cum ar fi haine de piele, paltoane, rochii pentru nunți rămase mici…e.t.c. pe care nu mai avem timp să le purtăm iar copiii nu au nevoie de ele! La fel și cărțile care devin o povară… pentru că generația următoare nu citește românește fiind trăitori în nord sau sud unde numai ivritul e limba de comunicare!
BIANCA
SURA: gazeta românească, 12/04
Am urmărit zilele astea reacția oamenilor politici sau comentatori de televiziune legat de legea @ghius haridim@ în armată. Ei cred că pot opri circulația pe drumurile publice punându-se pe jos în mijlocul drumului plin cu mașini, cu salariați care vor să ajungă la serviciu. Pot să se opună adevărului purtând hainele negre ale cioclului și zulufii care îi apără de armată, numai pentru că studiază Tora.Câți rabini avem nevoie pe metru pătrat? Parcă ceilalți n-ar studia , n-ar învăța și sunt obligați să apere țara și pentru ei. Dar, cel mai trist e comportamentul primului ministru BIBI în Kneset care și-a PERIMIS să citească o carte …în timp ce opoziția îți exprima părerea despre situația din țară, ca și cum și-ar astupa urechile și ochii…orbit de sine , precum un om care vine la serviciu și e plătit numai să se asculte pe sine și în rest nimic! Trebuie să aibă-cel puțin – pentru țara noastră o asigurare deplină, pentru că nu e artist pe scenă precum Paganini ,( violonistul care putea să cânte pe o singură coardă chiar dacă i s-au rupt celelalte corzi… ) Așa cum i se întâmplă de fapt, e doar un Capriciu de Paganini ( violonistul studia vioara nu Tora, 7 ore pe zi)!?
Dacă va fi război, ei, băieții haridim , buni pentru armată ce vor face? Vor fugi să studieze Tora?
bianca
sursa, gazeta românească, martie, 2018
BIANCA MARCOVICI, ביאנקה מרקוביץ de pe MUNTELE CARMEL,ISRAEL,SCRIITORI ISRAELIENI 