fragmente, Buna dimnineatza , Israel

Buna dimineata, Israel !
Newsletter editat de ISRO-Press,
prima agentie de presa de limba romana din Israel .
Nr. 17, 31 octombrie 2009

––––––––––––––––––––-

1. Criza in Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba
Romana
2. Scrisoarea de demisie din ASILR a lui
Baruch Tercatin

5. ACMEOR a primit documente inedite referitoare
la Iacob Gropper

8. Revista Minimum pe luna noiembrie 2009
9. Doua carti care te invita la un …espresso dublu
10. Premiera “Concertului” lui Radu Mihaileanu

11. Din ziarele de sfarsit de saptamana

12 AGENDA

==========================================

1. Criza in Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana
––––––––––––––––––––––––

Criza prin care trece in ultima perioada Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana s-a amplificat vineri 30 octombrie. Dimineata, la prima ora, dl. Baruch Tercatin , membru in comitetul de conducere al Asociatiei, a anuntat ca demisioneaza din a cea sta functie, in semn de protest fata de ceea ce el denumeste expresii „jignitoare şi obraznice” folosite de dl. Shaul Carmel intr-un articol in care critica organizarea in Romania a festivitatii de decrenare a „Premiului Alexandru Safran” si impotriva urmasilor Marelui Rabin fost rabin sef al comunitatilor evreiesti din Romania.
Demisia lui Baruch Tercatin survine dupa polemici acute in cadrul ultimei sedinte a Comitetului de conducere al Asociatiei, inaintea congresului asociatiei programat in decembrie si dupa ce membri ai Comitetului si-au exprimat nemultumirea pentru faptul ca dl. Shaul Carmel a trimis la revista „Minimum” un Drept la replica pe care-l semneaza in numele Comitetului de conducere al ASILR fara sa fi avut in prealabil aprobarea Comitetului
Membri ai Comitetului au declarat ca nu sunt de acord nici cu atacurile din Dreptul la replica lansate de S. C. impotriva poetei Bianca Marcovici , care este membra a ASILR si se considera indreptatita sa-si spuna opiniile, inclusiv cele critice, cu privire la lipsa de transparenta in conducerea asociatiei.

2. Scrisoarea de demisie din ASILR a lui Baruch Tercatin
–––––––––––––––––––––
Vineri dimineata ne-a sosit un mesaj din partea d-lui Baruch Tercatin continand scrisoarea prin care anunta demisia sa din Comitetul de conducere al Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Romana. In scrisoare sunt expuse motivele demisiei. Iata textul scrisorii:

D-lui Shaul Carmel, Preşedintele ASILR

Stimate Domn,

Cu durere şi tristeţe am citit afirmaţiile dv. şi ale vice-preşedintelui Asociaţiei noastre avocat şi scriitor G. Mosari, publicate în revista „Minimum”nr.272.

Este de neconceput ca o asociaţie cu scopuri culturale să pornească un atac neonorabil împotriva familiei Marelui Rabin Doctor Alexandru Şafran (z.ţ.l.), personalitate cu renume mondial, fară ca acest lucru să fie discutat în prealabil în Comitetul de Conducere al Asociaţiei, pentru a-i da posibilitatea să-şi exprime părerea.

Onorata familie a Marelui Rabin îl reprezintă pe însuşi Gaonul Şafran.

Expresia autorului articolului apărut în revistă – „Dr. Şafran , dincolo de mormînt se gîndeşte cu groază pe mîinile cui au încăput banii de sponsorizare” – este jignitoare şi obraznică.

Astfel de fapte nu s-au petrecut încă în Israel.

Articolul reprezintă o rusine şi un vot de blam pentru autorul lui şi pentru celelalte persoane implicate în pregătirea sa .

Nu este de demnitatea mea să continui a fi membru în Comitetul de conducere a Asociaţiei alături de oameni care jignesc familia marelui Rabin, familie demnă de respect.

În consecinţă, vă comunic demisia mea din Comitetul de Conducere a Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română.

Baruch Tercatin

?

5. ACMEOR a primit documente inedite referitoare la Iacob Gropper
–––––––––––––––––––––––––––––-

Biblioteca si Centrul de documentare al Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din Romania (ACMEOR) s-a imbogatit saptamana trecuta cu sute de documente inedite referitoare la personalitatea si opera poetului idisist Iacob Gropper. Intre documente se afla si manuscrise ale poetului si alte documente provenite din Romania si alte tari. Informatia ne-a fost furnizata de dr. Shlomo Leibovici Lais – presedintelele ACMEOR.
Materialul a fost gasit in biblioteca profesorului Eliezer Frenkel, specialist reputat in literatura idis, decedat nu de mult.
Dupa clasificarea si cercetarea lor, documentele vor fi puse la dispozitia cercetatorilor.

In ultima perioada, in posesia ACMEOR au intrat cateva sute de carti si documente care au apartinut unor personalitati israeliene originare din Romania care au decedat.

Sediul ACMEOR se afla la Tel Aviv, Intrarea Har Sinai 1, cod 65816, telefon 972-3-566-0165, Fax 972-3-560-3311, e mail: acmeor@bezeqint.net

–

7. Simpozion despre rezistenţa evreilor sub
regimul Antonescu
––––––––––––––––––––––––

Corespondenta din Bucuresti de la Boris Marian :

In ziua de 22 octombrie a.c. a avut loc la Clubul JCC din Bucureşti un Simpozion organizat de Centrul de Studiere a Istoriei Evreilor din România, la care au susţinut comunicări dr. Lya Benjamin, dr. Liviu Beris, dr. Alexandru Florian – director executiv al Institutului de Studiere a Holocaustului din România şi dr. Hary Kuller.

Au avut loc discuţii pe marginea comunicărilor. Ca idei principale am reţinut – răspunderea lui Antonescu pentru Holocaustul din România; intervenţiile, memoriile adresate de dr. W. Filderman – lider al FUCE, organizaţie desfiinţată în decembrie 1941; lipsa unor documente scrise referitoare la intervenţiile fostului Şef Rabin dr. Al. Şafran, deşi declaraţiile Regelui Mihai confirmă participarea liderului religios la acţiunea de salvare a evreilor; falsitatea existenţei unui Testament al lui W. Filderman in care Antonescu ar fi fost absolvit de crime; imprecizia din Raportul Wiesel în privinţa numărului de victime (280-380.000), din lipsa voită a unor evidenţe ale autorităţilor antonesciene; situaţia evreilor din Cernăuţi; minciuna despre aşa numitele crime săvârşite de evrei în Basarabia anului 1940, la care se referă Paul Goma.

S-a insistat asupra necesităţii unui dialog cu istoricii români, cu societatea civilă din România pentru blocarea negaţionismului. A fost amintit un ruşinos material apărut în „Adevarul de seara” din 8 octombrie a.c., în care ceremonialul inaugurării Memorialului dedicat Holocaustului, la care a participat şi Preşedintele Traian Băsescu, a fost prezentat ca un act neecologic, prin tăierea unor copaci, şi neeconomic, prin cheltuirea unei sume de 17 milioane de lei. Din păcate nu s-a adresat un protest, iar redacţia publicaţiei nu a revenit asupra acestui act de vădită rea credinţă.

8. Revista Minimum pe luna noiembrie 2009
––––––––––––––––
Din sumar:
– Memorialul Holocaustului de la Bucuresti – Dreptul la replica semnat “Comitetul de Conducere (al ASILR), Shaul Carmel Presedinte, se raspunde unor critici adresate de poeta Bianca Marcovici modului cum e condusa Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana. (detalii in corpul newsletterului) – Bursa personalitatilor din trib – In urcare: Prof. Jean Askenasy , neurolog, specialist in problemele somnului: “Emotii, umor, ras si plans”, noua sa carte, lansata de curand la Bucuresti , se bucura de un deosebit success, de stima atat in randurile breslei medicale cat si printre iubitorii de psihologie”; In scadere. Dr. Michel Drucker, prezentator al postului de televiziune France 2 Paris: Faptul ca solicitat fiind, de un grup din trib traitor in capitala Frantei, sa participle la infiintarea unei asociatii a intelectualilor evreo-romani din Hexagon, a refuzat invitatia – i-a dezamagit pe admiratorii sai – Se zvoneste ca… intre Asociatia scriitorilor israelieni de limba romana ASILR si familia Marelui Rabin dr. Alexandru Safran (z.l.) a trecut o pisica neagra, la fel ca si intre ASILR si dr. Aurel Vainer , presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania… – Etc…Etc… – Cazul Pavel Campeanu – G. Mosari, vicepresedinte al Asociatiei Scriitorilor Israelieleni de Limba romana: S-a furat un premiu – Sport (israelianul Shon Mekyten, presedintele companiei multinationale Steel – Frame-housing, a vizitat Romania, pentru a discuta cu Gigi Becali cumpararea echipei Steaua. Daca ar cumpra-o, ar aduce in echipa pe Yossi Ben Ayun si alti cunoscuti jucatori israelieni care fac parte acum din puternice echipe britanice – reluare dupa ziarul bucurestean “Cancan” – O ziarista din Romania fata-n fata cu controlul de securitate de la Aeroportul Ben Gurion – Radu Hervian (New York): Biroul de la Casa Alba – Ion Mihaileanu: Restaurantul humorului – Evreii si engleza – Dictionarul neconventional al scriitorilor evrei de limba romana (Juster Mariana) – Iosef Eugen Campus: recenzia cartii “Ultimele iubiri” de Virgil Duda – Ioana Parvulescu in apararea lui Mihail Sebastian – Prezentari de carti: M. Rafael despre cartea lui I. Schechter “Schechterezada”; Zoltan Terner despre “Vocatia politica a Israelului” de Alberto Castaldini) – Povestiri: “Un protest barbatesc” de Ion Muresan (Cluj); “Statuile” de Andrei Fischof ; “Porecle din coplarie” de Dorel Schor; “Moghilev” si “Nedumerire” de Ady Covaliu; “O veche poveste de dragoste” de Aharon Govrin – Dr. Iulius Iancu : “Traficul cu ovule” din Bucuresti – Lica Landskron: Un evreu si un tigan (despre Nati Meir si Adi Minune) –

9. Două titluri de cărţi care invită la un … espresso dublu!

––––––––––––––––––––––––––––––

Dim cronica semnata de G. Mosari in „Revista Familiei”:

S-au primit la redacţie zilele trecute două cărţi de poezii semnate de cunoscuta poetă Bianca Marcovici din Haifa. Ambele au un numitor comun: poeziile, scrise în limba română cuprind traduceri: „Espresso dublu la Ierusalim ” are toate versurile traduse în ebraică, iar în „Lumini diafane” toate poeziile din partea întâi (capitolul „Împreună”) au fost tălmăcite în franceză.

Aşadar, nu numai cititorul român are posibilitatea de a se delecta cu scrisul Biancăi Marcovici, ci şi cititorul ebraic, majoritar în Ţara Sfântă, are a cea stă plăcere. Cât priveşte franceza, care nu are teoretic vorbind, mai mulţi lecturanţi decât în româneşte, aici în Israel, rămâne un exerciţiu de frumuseţe, într-o limbă internaţională, traducerile realizate de Nicole Pottier, lipindu-se originalului. Dar, adăugăm câteva cuvinte traducerii ebraice: semnatarul, Tomy Sigler, prea puţin cunoscut pentru înclinaţia lui dedicată acestei activităţi, a tradus în anul 2008 poezia „Lu cea fărul” a lui Mihai Eminescu. Din nefericire, în 2009, Tomy Sigler s-a stins din viaţă.

Între cele două volumaşe de versuri preferinţa noastră se îndreaptă spre „Espresso dublu la Ierusalim ”, care cuprinde nu numai poezii de adânc sentiment patriotic, ci mai ales se impune prin valoarea versurilor. Credem că şi autoarea ne împărtăşeşte părerea, căci exact a cea stă carte este dedicată de poetă „cu dragoste” – după cum scrie, „familiei ei şi prietenilor”. Spune Bianca: „Patria e limba în care visezi să scrii”, tot patria e „poezia, lumina ochilor copiilor noştri, în veci”. În câteva poezii impresionante chiar Bianca ne vorbeşte despre muzeul Yad Vaşem, Auschwitz, războiul al doilea cu Libanul, în care Haifa a avut de suferit, dar le împleteşte cu altele care se referă la gingăşie, feminitate, dragoste.

A doua carte (format de buzunar), „Lumini diafane” în afara poeziilor scrise în varianta română – franceză, cuprinde un grup de versuri publicate sub genericul „Scrisori filigrante”, în care temele sunt foarte variate, însă au pe ele marca … Bianca Marcovici.

Aşadar, două titluri de cărţi care invită la un … espresso dublu!

10. Premiera „Concertului” lui Radu Mihaileanu

–––––––––––––––––––

Premiera oficiala a filmului „Concertul” in regia lui Radu Mihaileanu a avut loc duminica, 18 octombrie, in afara concursului, la Festivalul International de Film de la Roma , transmite Radio Romania Actualitati.

Comedia dramatica „Concertul” il are in centru pe Andrei Filipov, dirijorul orchestrei Teatrului Balsoi si cel mai mare dirijor din Uniunea Sovietica, concediat in plina glorie pentru ca a refuzat sa se desparta de muzicienii sai evrei.

Treizeci de ani mai tirziu, Filipov inca mai lucreaza la Teatrul Balsoi , dar ca om de serviciu, cind, intr-o noapte, in timp ce curata biroul directorului in functie, sustrage un fax prin care orchestra rusa era invitata sa cinte la Paris , la faimoasa sala Pleyel. Astfel, el isi cheama fostii colegi pentru ca impreuna sa treaca drept membrii Orchestrei Balsoi.

Acesta este punctul de plecare al unei comedii dulci-amarui, care se inscrie in linia umanista a filmelor „Trahir” sau „Train de vie”, cu un regizor atasat dintotdeauna unui scop nobil, si anume acela de a reda demnitatea unor personaje uitate, brutalizate de Istorie.

Filmul lui Radu Mihaileanu a fost vindut inca din luna mai in toata lumea, retineri existind, insa, in Rusia si Ucraina.

Filmul urmeaza sa fie lansat in 4 noiembrie la Paris , iar in 20 noiembrie la Bucuresti.

Nascut pe 23 aprilie 1958, la Bucuresti , Radu Mihaileanu este fiul unui jurnalist evreu, Mordechaï Buchman, care, dupa ce a evadat din lagarul de concentrare unde fusese deportat de nazisti, si-a schimbat identitatea. Sub noul nume, de Ion Mihaileanu, el va scrie scenariul primului film al lui Lucian Pintilie, „Duminica la ora sase”, din 1965. (DIVERS – http://www.divers.ro)

11. Din ziarele de sfarsit de saptamana
–––––––––––––––

Jurnalul saptamanii (joi 29 octombrie):

– Jean Steiger: Ehud Napoleon Barak – Boris Marian (Bucuresti): Un evreu care nu a adus comunismul (Slomo Sitnovitzer) – Doina Meiseles: Interviu cu Dr . Aurel Vainer : “In curand vom sarbatori 90 de ani de la emanciparea evreilor din Romania” – Eveniment cultural marcant la Bucuresti : Lansarea cartii “Fratii mai mari – Intalniri cu iudaismul” a prof. Andrei Marga – Doina Meiseles: Lya Koenig – “Prima Doamna a scenei ebraice” ne-a reprezentat cu success la Bucuresti – Carol Feldman: Uratenia lumii – monolog trist, super-realist – Liana Saxone Horodi: Cuvinte … dintr-un sertar– Andrei Fischof : Soarele uitat – G. Mosari: Intrebari – Aurel Storin (Bucuresti): Barbatul evreu – Lucian Zeev Herscovici: Rasi – o viata invaluita de legende – Ing. Baruch Tercatin : Pericopa saptamanii – Cuvantarea rostita de Rav. Menahem Hacohen la inaugurarea Monumentului Holocaustului de la Bucuresti – Andrei Strihan: Stadiul actual al teatrului israelian – Versuri de Boris Marian si Martha Izsak – I. Stiru: Dumnezeiescul Rio – Z.B.C.: In autobus (Perle umoristice) – Iulia Deleanu (Bucuresti): Veridicitate versus idilism – Ego Solon: Primul Purim – Frits Martin: Noi scriem, noi citim.

Jurnalul saptamanii (joi 22 octombrie) :

– Doina Meiseles: O manifestare de cultura si prestigiu la Bucuresti : Atribuirea premiului si medaliilor “Dr. Alexandru Safran” si lansarea cartii “Fratii mei mai mari – Intalnire cu Iudaismul” de Andrei Marga – Andrei Fischof : Nume si prenume – Aurel Storin (Bucuresti): Trasul cu prastia la evrei – Doina Meiseles: Dr. Aurel Storin si Revista “Realitatea Evreieasca” – Jean Steiger: Israelul sub spectrul izolarii – Victor Rusu: Ninel, Nilats si alti sase. plus un epilog la o sinistra farsa – Lucian Zeev Hersovici: Biograful francez care l-a idealizat pe Ceausescu – Ing. Baruch Tercatin : Pericopa saptamanii

– Zoltan Terner : Luiza Carol intre poezie si muzica – Andrei Fischof : Lirice – Verba Sapiens – Hilda Shefler: Porumbeii organizatiei NILI – Aurel Storin: Lirice – Cine sunt…; Poveste regala – Doina Meiseles: “Doamna scenei ebraice” Lya Koenig la Teatrul Odeon din Bucuresti – Carol Feldman: Cine vrea sa fie evreu? Monolog: dilema veche in straie noi – Harry Ross: Eu, tu, ei… – I. Stiro: Lumea sporturilor – Zoltan Terner : Eu, tu si cuvintele (rubrica Pastila saptamanii) – Sadi Rudeanu: Mai intai sa te iubeasca copilul! – Renee Zeev: Dl. Maruta nu se dezminte – Bianca Marcovici : Am mai pierdut un om drag (despre decesul lui Tomy Sigler) – Nati Meir arestat la Bucuresti.

Viata noastra (29 octombrie 2009):

– Vizita de lucru a secretarului roman de stat Doru Costea in Israel si Autoritatea Palestiniana – Rodica Grindea: Un act periculos – Nati Meir ramane in arest – Ivan Lungu: In memoriam Shmuel Rainish – Shaul Carmel: Focuri de artificii – Dr. Ervin Elias: Pentru cultura generala (culese de pe Internet si interpretate) – Ivan Lungu: Momente de cultura pe Carmel – Paul Leibovici : Memorialul victimelor sioniste – Sigi Sonntag : Iacov Alperin – decanul teatrului evreiesc din Israel – Mazel Tov! – Martha Esanu: Moses Duff – un lider modern al evreimii romane (din secolul trecut) – Liana Saxone Horodi: Toni (Potrete) – Lucretia Berzintu: Interviu cu scriitoarea Ileana Andrei Cudalb (continuare) – Ed. Grossmann: Povestiri adevarate – Paul Schveiger: Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu – Mihail Sebastian – Ing. Itzhak Guttman Ben Zvi: Pagini din istoria noastra – Hedi S. Simion: Instantanee – Tesu Solomovici: A doua asasinare a lui Mihail Sebastian – Roni Caciularu: Un zambet peste mari si tari.

Viata noastra (22 octombrie 2009):

– Hedi S. Simon: Intalnirea – Rodica Grindea: Nici chiar in cea sul al doisprezecelea – Petre Calin: Intalnire literara la Natania – Ing. Itzhac Guttman Ben-Zvi: Importanta aviatiei ieri si azi – Inaugurarea cladirii Colegiului Carmel din Daliat el Carmel – Arie Kupferschmidt: Ceva despre economie politica – Martha Esanu: “Reqviem in lumea cartilor” (corespondenta din Iasi) – Radu Ioanid: “N-am nici o indoiala: Antonescu a fost un criminal” – Iosef – Joju Haimovici: Povestea unui om adevarat – Ervin Elias: Prelungirea crizei politice in Romania – Paul Leibovici : Scriitori, comentatori, publicisti despre scriitori, comentatori, publicisti – Zeev Schwartz : Sunt satul peste cap de vorbe” – Paul Leibovici : Rasfoind calendarul Luah Hasana – Sigi Sonntag : Dan Condurache, Omul, artistul, si … prietenul nostru – Ivan Lungu: Stagiunea de iarna – Mirel Horodi: Herta Muller – laureata a Premiului Nobel pentru literatura pe anul 2009 – Lucretia Berzintu: Interviu cu scriitoarea Ileana Andrei Cudalb – consul la Ambasada Romaniei din Canberra, Australia – Ed. Grossmann: Povestiri adevarate – Rodica Grindea: Cafeneaua pensionarilor – Nati Meir a fost arestat preventiv – Ing. Darius Liber: Catrene.

12. AGENDA

–––––-

*** La 22 decembrie 2009 va avea loc sedinta de alegeri a noului comitet de conducere al Asociatiei Scriitorilor de Limba Romana din Israel . Propunerile pentru alegerea presedintelui si membrilor vor fi facute in cadrul sedintei. Din asociatie fac parte circa 40 membri activi

* * * „Amintiri din copilarie” – asa se intituleaza expozitia pictoritei Miriam Cojocaru care va fi deschisa intre 23 noiembrie si 20 decembrie 2009 la Beit Gabriel , pe malul lacului Kineret.

* * Publicistul Roni Caciularu continua seria reportajelor si interviurilor sale consacrate realitatilor israeliene, vietii culturale si literare a alialei romane. Articolele lui au aparut in revistele „Romanian Vip” din Statele Unite, „Obsevatorul” din Canada, „Zona interzisa” din Australia, „Rapsodia” , „Crai Nou” si „Timpul” din Romania, „Agero” din Germania. Articolele contin interviuri cu scriitori israelieni de limba romana, note de calatorie, aniversarea a 100 ani a Tel Aviv-ului, despre intilnirea israelienilor bacaoani, viata literara si culturala a originarilor din Romania, omagierea lui Marius Mircu.
––––––––––––––––––––-
Uli Friedberg – Valureanu,

uli@ http://www.isro-press.net

Adrian Pasculescu [adrianp@

PREZENŢE ISRAELIENE ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ

jurnalistice ( 31 )
sursa V.N.
PREZENŢE ISRAELIENE ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ

Liviu MOSCOVICI (z”l)

În plină ofensivă a tehnocraţiei, cînd comunicarea electronică este din ce în ce mai fertilă, accesul la publicaţiile periodice din întreaga lume nu mai este o problemă.Nu ai nevoie să ai abonament la o mare bibliotecă, nu mai trebuie să foiletezi sute de pagini de revistă ca să găsesti un nume sau o referinţă literară[. Computerul a venit, şi vine, în sprijinul cititorului, cu programe de lectură gata făcute, cu selecţii literare realizate cu mare atenţie, cu posibilităţi de cercetare aproape nelimitate.
Pentru lectorul interesat de problemele literaturii israeliene de limbă româna, o trecere în revistă a presei din România îţi oferă surprize deosebite. În paginile unor reviste şi ziare de prestigiu, din capitala României sau din alte localităţi,mai mari sau mai mici, ai bucuria să găsesti informaţii, note, recenzii , studii, referitoare la viaţa literară israeliană.Găsesti şi traduceri din literatura ebraică, fragmente de opere literare scrise în limba română – iată deci o gamă de materiale care aduc suficiente dovezi că în Israel există o viaţă literară activă, că aici se scrie într-o limbă literară cu merite apreciabile, că există scriitori talentaţi …
Cîteva notaţii pe marginea unor articole apărute in presa românească aduc dovezi referitoare la aceste constatări.

Vocea Poeziei

Dacă citeşti cu atenţie colecţia revistei ROMÂNIA LITERARĂ ( publicaţie ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România) ai posibilitatea să găseşti ,la intervale mai mari sau mai mici, semnături ale unor scriitori din Israel ( precum Gina Sebastian Alcalay),recenzii pe marginea unor noi apariţii editoriale (analizate cu acribie de Tudorel Urian, de Daniel –Cristea Enache), note privind manifestări culturale.Tot aşa cum ai să găsesti ample materiale dedicate unor personalităţi ale culturii române provenite din rîndul comunităţii evreieşti.Au reţinut, nu demult atenţia, medalioanele dedicate profesorului Paul Cornea ( Bucureşti), eminent cadru didactic ,cercetător al istoriei literare româneşti,teoretician şi sociolog al lecturii.
O recentă apariţie a “ României literare” ( nr. 5 din 6 feb.2009) ne oferă o plăcută surpriză. Poeta Grete Tartler analizează, pe spaţiul unei întregi pagini de revistă, ultimul volum de poezii apărut sub semnătura Biancăi Marcovici, cunoscuta poetă din Haifa, cu o apreciabilă operă poetică asupra căreia am referit şi noi de mai multe ori în paginile ziarului “Viaţa noastră “ Grete Tartler s-a oprit asupra volumului “ Espresso dublu la Ierusalim”, volum interesant ; pentru prima oară Bianca Marcovici apare cu o carte bilingvă, româno-ebraică, una din puţinele apariţii de acest gen din Israel.Articolul din revista bucureşteană este întitulat „Cele opt note ale gamei”, titlu bine ales, care sintetizează unul din mesajele cărţii poetei de la Haifa.
Pentru a-şi explica titlul recenziei, Grete Tartler scrie : „ Cele opt note sînt clasicele drumuri ale căutării de sine. Iubirea revine cel mai des, aşa cum tonica nu lipseşte
dintr-un acord.Dar revenirea nu e întotdeauna uşoară şi maestrul care ţine sunetele în cristal e conştient de dificultăţi /….(v.poezia „ Experiment cu marionetă”, n.n. )…/.Printr-un glisando, o alunecare dintr-o tonalitate în alta, poeta îşi transferă sentimentele într-un plan mai înalt” ( aşa cum face în poezia „ Din depărtări”).
Recenzia din” România literară” caută , şi reuşeşte , să dovedească pentru ce Bianca Marcovici şi.-a întitulat volumul „Espresso dublu la Ierusalim”, făcînd referiri la conversaţia, într-o clipă de răgaz, cu sinele, la preocuparea poetei de a extrage esenţa din realitatea ce o înconjoară. Se remarcă apoi şi alte cîteva linii tematice : curajul de a aborda teme grave ale existenţei: războiul, ameninţarea morţii ca şi dragostea faţă de Ierusalim ( oraş unde Bianca Marcovici găseste că „ divinitatea este atât de aproape”). Alte elemente care merită a fi reţinute sînt cele referitoare la Iaşi, oraşul tinereţii şi al debutului poetic ,dragostea faţă de limba română ( cea asemănată „ cu cernoziomul adăugat în doze mici…).
O recenzie a unei poete din România care scrie despre o altă poetă ce trăieşte în Israel, o dovadă a pătrunderii poeziei israeliene în spaţiul vieţii literare din România.

Vocaţia dialogului

Recent, la Tîrgul internaţional de carte de la Ierusalim, a avut loc un eveniment de excepţie. Editura Polirom ( din Iaşi) a lansat, cu succes, primele volume dintr-o integrală a operelor lui Norman Manea. Eveniment literar de deosebită importanţă şi care a fost oglindit în numeroase ziare şi reviste nu numai din România. Publicaţia „ Bucureştiul cultural” nr. 14 (77) , sub semnătura cunoscutei şi apreciatei scriitoare Gabriela Adameşteanu, publică o amplă recenzie a cărţii :” Norman Manea. Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici „ – carte de mare interes pentru cunoaşterea profilului artistic, etic , atît al scriitoruluii român ce trăieşte în S.U.A., ( al lui Norman Manea), cît şi al cercetătorului şi profesorului din Israel,( al lui Leon Volovici), şi care este cunoscut şi pentru importantele contribuţii de istorie literară românească.
Gabriela Adameşteanu îşi întitulează articolul „ Norman Manea. Un spirit european”.Atenţia noastră, a cititorului din Israel, este atrasă în aceeaşi măsură, atît de contribuţia lui Norman Manea cît şi de cea a profesorului Leon Volovici la realizarea cărţii .Interesante sînt cîteva din reflecţiile Gabrielei Adameşteanu :
„Intrebările lui Leon Volovici pun jaloanele discuţiei : ele sînt determinate de cele cîteva curajoase ieşiri publice ale lui Norman Manea, care au fost urmate de îndelungi campanii de presă contra lui.Interviul se întinde pe două decenii şi are loc în trei localităţi, întîmplător aşezate pe trei continente : începute în 1982-1983, în România, la Bucureşti, sînt continuate în Israel, la Ierusalim, în 1999, şi , apoi în Statele Unite , la Bard College / New York, în 2007.”. De altfel, analizînd afirmaţiile lui Norman Manea, autoarea recenziei se referă permanent la conţinutul întrebărilor formulate de Leon Volovici. Aceasta ne duce la ideea că profesorul de la Ierusalim a reuşit să găsească cele mai bune metode pentru o discuţie între doi mari scriitori, să găsească adevăratele căi pentru cunoaşterea operei lui Norman Manea, a sufletului de scriitor român , de scriitor care îşi afirma evreitatea şi care a suferit în urma deportărilor, a politicii regimului comunist din România,a antisemitismului contemporan.
Un spaţiu important se acordă întrebărilor puse de Leon Volovici despre legăturile lui Norman Manea cu spiritualitatea evreiască.Problemă deosebită de importantă şi la care scriitorul aflat în America a răspuns foarte exact : „Sînt implicit , mai curînd, nu explicit, al unei spiritualităţi care este şi iudaică. Dacă mă raportez la spaţiul literaturii noastre, sînt un scriitor înrudit cu Blecher, nu cu Peltz „ . În acelaşi timp Norman Manea îşi recunoaşte afinităţile cu Schultz, Bassani ori Bellow.
Cele cîteva cuvinte cu care se termină recenzia sînt caracteristice pentru arta cu care a fost scrisă cartea : „ Recunoşti privirea pătrunzătoare / a lui N.M./, care nu pierde nici un detaliu ca şi marca stilistică a celui care îşi priveşte cu o senină înţelegere căutările şi rătăcirile tinereţii. Din ele se conturează azi un destin literar de excepţie „.

Frumuseţea călătoriilor

Cunoscuta revistă a Federaţiei comunităţilor evreieşti din România, „Realitatea evreiască” , publică în numărul 308, din 26 noiembrie 2008, un interesant dialog cu G.Mosari, cunoscut cititorilor din Israel pentru atrăgătoarele lui cărţi referitoare la călătoriile efectuate în zeci de ţări ale lumii. Impresii de călătorie care au farmecul lor, scrise într-o manieră care atrage cititorul şi care îmbină dragostea pentru călătorii cu atenţia acordată acelor elemente caracteristice locului vizitat.
Articolul din „Realitatea evreiască” este datorat Iuliei Deleanu şi este întitulat „ Pentru mine, fiecare imagine are o poveste. Revedere cu scriitorul israelian de limbă română G.Mosari”. Talentul cu care este scris articolul, discuţia purtată cu G.Mosari, face ca acest material să ilustreze varietatea cărţilor care apar în Israel şi sînt datorate scriitorilor proveniţi din România. Punctul de plecare al articolul îl constituie prezenţa lui G.Mosari la „ Zilele oraşului Bacău”,manifestare de amploare şi în care , atît G.Mosari cît şi Roni Căciularu, au fost primiţi cu onoruri , au reprezentat intelectualitatea israeliană .
O călătorie la Bacău, o călătorie în România ,ca şi cea din Cuba , constituie pentru G.Mosari punctul de plecare al unor însemnări.El participă la viaţa localităţilor pe care le vizitează, încearcă să găsească elementul viu, omenesc, viabil
,element pe care îl valorifică literar.G.Mosari comunică ,în primul rînd, o experienţă culturală, ceea ce măreşte calitatea cărţilor sale.

xx xxx xxx.

Grete Tartler, Gabriela Adameşteanu, Iulia Deleanu… Trei prestigioase scriitoare – în presa românească. Trei articole , trei atitudini faţă de creaţia literară de limbă română din Israel, de apartenenţa acestei literaturi la cultura israeliană şi românească. Toate acestea te bucură , ele ridicînd prestigiul muncii literare contemporane.

Demisia scriitorului Baruch Tercantin din Conducerea A.S.I.L.R, Şhaul Carmel preşedinte

Tel Aviv 29 Octombrie 2009-10-29

Dlui Shaul Carmel
Preşedinte ASILR

Stimate Domn,

Cu durere şi tristeţe am citit afirmaţiile dv* şi ale Vice-preşedintelui Asociaţiei noastre avocat şi scriitor G.Mosari, publicate în revista „Minimum”nr.272.
Este de nconceput ca o asoţiaţie cu scopuri culturale să pornească un atac neonorabil împotriva familiei Marelui Rabin Doctor Alexandru Şafran (z.ţ.l.), personalitate cu renume mondial, fără ca acest lucru să fie discutat în prealabil în Comitetul de Conducere al Asociaţiei, pentru a-i da posibilitatea să-şi exprime părerea.
Onorata familie a Marelui Rabin îl reprezintă pe însuşi Gaonul Şafran.
Expresiile autorului articolului apărut în revistă „Dr. Şafran, dincolo de mormînt se gîndeşte cu groază pe mîinile cui au încăput banii de sponsorizare” este jignitoare şi obraznică.
Astfel de fapte nu s-au petrecut încă în Israel.
Articolul reprezintă o ruşine şi un vot de blam pentru autorul lui şi pentru celelalte persoane implicate în pregătirea sa.

Nu este de demnitatea mea să continui a fi membru în Comitetul de Conducere a Asociaţiei alături de oameni care jignesc familia marelui Rabin, familie demnă de respect.
În consecinţă vă comunic demisia mea din Comitetul de Conducere a Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de limbă Română.

Baruch Tercatin

expediat la membri A.S.I.L.R

Alamanahul călătoriilor mele, G. Mosari

Cartea
Almanahul călătoriilor mele
de G. Mosari

A treia ediţie a „Almanahului călătoriilor mele”, apărută la „Sigma” Bucureşti, s-a bucurat de o lansare foarte frumoasă, în urmă cu câteva zile, la Iaşi.
Cartea, cu excepţia unor capitole din primele două ediţii, a apărut într-o formă grafică nouă, desenele aparţinând unui renumit caricaturist din România, A. Poch, iar paginile inedite din volum se referă la regiuni mai îndepărtate, cum ar fi Cuba şi Japonia.
Prezentarea „Almanahului” în centrul universitar Iaşi a completat alte lansări care au avut loc în două citadele, tot universitare, la Bucureşti şi Cluj. În acest fel cititorii s-au informat asupra modului în care a fost primită cartea în Muntenia, Transilvania şi Moldova. Iar Iaşul a răspuns: peste tot s-a remarcat valoarea cărţii scrisă sufleteşte, cu dragoste pentru locurile vizitate. Cititorii îl însoţesc pe G. Mosari pretutindeni în lume şi fac aceasta fie că am văzut, fie că n-am fost în toate meleagurile prin care a trecut autorul.
La Biblioteca din Iaşi (în clădirea Palatului Administrativ) am remarcat o prezenţă de elită, scriitori, medici (unii participanţi la sărbătorirea a 50 de ani de la absolvirea Facultăţii de Medicină), ziarişti, actori, oameni de cultură.
A vorbit despre carte şi autor Dr. Cătălin Bordeianu, directorul bibliotecii, scriitorul Valeriu Stancu, preşedintele filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, Adi Cristi, Marius Chelaru. Şi o surpriză: a fost invitat ca să citească din acest volum fragmente, actorul Teatrului Naţional, Constantin Popa.
Aşadar, o întâlnire excepţională, dar la fel ca şi în celelalte oraşe în care s-a discutat despre carte, G. Mosari a fost invitat la o emisiune în direct la T.V Iaşi, împreună cu scriitorul Adi Cristi, care a vorbit despre autor şi lucrările sale de suflet, presărate cu umor.
N.DRAGOŞ
REVISTA FAMILIEI, 25 OCTOMBRIE, 2009

SEMNALE DE CARTE ÎN „REVISTA FAMILEI”-Tel Aviv

Bianca Marcovici
Cărţile:
„Espresso dublu la Ierusalim” şi
„Lumini diafane”

S-au primit la redacţie zilele trecute două cărţi de poezii semnate de cunoscuta poetă Bianca Marcovici din Haifa. Ambele au un numitor comun: poeziile, scrise în limba română cuprind traduceri: „Espresso dublu la Ierusalim” are toate versurile traduse în ebraică, iar în „Lumini diafane” toate poeziile din partea întâi (capitolul „Împreună”) au fost tălmăcite în franceză.
Aşadar, nu numai cititorul român are posibilitatea de a se delecta cu scrisul Biancăi Marcovici, ci şi cititorul ebraic, majoritar în Ţara Sfântă, are această plăcere. Cât priveşte franceza, care nu are teoretic vorbind, mai mulţi lecturanţi decât în româneşte, aici în Israel, rămâne un exerciţiu de frumuseţe, într-o limbă internaţională, traducerile realizate de Nicole Pottier, lipindu-se originalului. Dar, adăugăm câteva cuvinte traducerii ebraice: semnatarul, Tomy Sigler, prea puţin cunoscut pentru înclinaţia lui dedicată acestei activităţi, a tradus în anul 2008 poezia „Luceafărul” a lui Mihai Eminescu. Din nefericire, în 2009, Tomy Sigler s-a stins din viaţă.
Între cele două volumaşe de versuri preferinţa noastră se îndreaptă spre „Espresso dublu la Ierusalim”, care cuprinde nu numai poezii de adânc sentiment patriotic, ci mai ales se impune prin valoarea versurilor. Credem că şi autoarea ne împărtăşeşte părerea, căci exact această carte este dedicată de poetă „cu dragoste” – după cum scrie, „familiei ei şi prietenilor”. Spune Bianca: „Patria e limba în care visezi să scrii”, tot patria e „poezia, lumina ochilor copiilor noştri, în veci”. În câteva poezii impresionante chiar Bianca ne vorbeşte despre muzeul Iad Vaşem, Auschwitz, războiul al doilea cu Libanul, în care Haifa a avut de suferit, dar le împleteşte cu altele care se referă la gingăşie, feminitate, dragoste.
A doua cărte (format de buzunar), „Lumini diafane” în afara poeziilor scrise în varianta română – franceză, cuprinde un grup de versuri publicate sub genericul „Scrisori filigrante”, în care temele sunt foarte variate, însă au pe ele marca … Bianca Marcovici.
Aşadar, două titluri de cărţi care invită la un … espresso dublu!
G. Mosari
REVISTA FAMILIEI, TEL AVIV, 25.10.09

Pictorul Romeo Niram a fost decorat de Garda Reales Tercios din Spania

Pictorul Romeo Niram a fost decorat de Garda Reales Tercios din Spania

Sambata, 17 octombrie 2009, reprezentantii garzii Reales Tercios au organizat cea de a IX-a Editie a Reuniunii Oficiale Regele Juan Carlos I. La evenimentul care se desfasoara anual intr-un cadru solemn, au participat membrii institutiei din toate zonele Spaniei.

Artistul Romeo Niram a fost prezent la eveniment in calitate de invitat de onoare. In cadrul festivitatii, artistul a fost decorat de generalul Manuel Fuentes Cabrera, presedintele garzii Reales Tercios.

„Romeo Niram a primit decoratia pentru merite deosebite. Am dorit sa ii acordăm artistului aceasta distinctie pentru tabloul realizat pentru Printii de Asturias si pentru sprijinul altruist pe care ni l-a oferit”, a declarat generalul Manuel Fuentes Cabrera.

Romeo Niram este singurul strain din garda Reales Tercios si unicul membru care a fost decorat la numai sase luni dupa ce a fost admis in institutie.

La eveniment, a fost prezent Capitanul General Onorific al garzii Reales Tercios, Leandro Alfonso Luis de Bourbon Ruiz, unchiul regelui Juan Carlos I al Spaniei. Capitanul general l-a felicitat personal pe artistul roman pentru tabloul realizat si pentru intreaga sa carieră. „Am aflat despre activitatea lui Romeo Niram si mi-a facut placere sa il intalnesc. Este primul roman pe care l-am cunoscut”, a declarat Leandro Alfonso Luis de Bourbon Ruiz.

La sfarsitul saptamanii trecute, printii de Asturias au trimis o scrisoare garzii Reales Tercios, in care i-au transmis artistului Romeo Niram multumiri pentru tabloul oferit si si-au manifestat dorinta de a-l intalni, in cadrul unei reuniuni private. La aceasta reuniune, vor participa generalul Manuel Fuentes Cabrera si locotenent-colonelul Miguel Angel Galan Segovia. La sfarsitul ceremoniei de decernare a premiilor si decoratiilor, presedintele garzii Reales Tercios a citit publicului scrisoarea trimisa de printi artistului.

„Este o onoare pentru garda Reales Tercios faptul ca printii ne-au anuntat oficial despre primirea tabloului realizat de Romeo Niram si au multumit si in scris pictorului. Peste 15 artisti din institutia noastra, pictori si sculptori, au dorit de-a lungul anilor sa ofere mostenitorilor tronului opere de arta, dar din nefericire, Casa Regala i-a refuzat”, a declarat locotenent-colonelul Miguel Angel Galán Segovia. Acesta este de parere ca tabloul lui Romeo Niram a fost acceptat deoarece artistul a facut o conexiune originala intre operele lui Leonardo da Vinci, Dali si Brancusi. „Operele din colectia regala pot fi admirate de vizitatori. Se gasesc opere de El Greco, Rubens, Caravaggio, Velázquez, Goya si foarte putine de arta contemporana. Este o mare responsabilitate primirea unei opere noi intr-o colectie ce va reprezenta Casa Regala si peste generatii.”

Atasamente: text CP cu diacritice si fotografie de la eveniment:

In fotografie: Capitanul General Onorific al garzii Reales Tercios, Leandro Alfonso Luis de Bourbon Ruiz, unchiul regelui Juan Carlos I al Spaniei, Dna. Procuror Carmen Martinez, Locotonent Colonel Miguel Angel Galán Segovia si pictorul Romeo Niram, locotenent in Garda Reales Tercios

Fotografii de rezolutie mare se pot gasi la:

http://revistaniramart.wordpress.com/2009/10/19/pictorul-romeo-niram-a-fost-decorat-de-garda-reales-tercios-din-spania/

Video: Romeo Niram in Garda Regala:

Video: Romeo Niram in atelier si Portretul Printilor de Asturias

–
Defeses Fine Arts
PR Agency

Representante:
Movement for Contemporary Art, Portugal (MAC)
Niram Art Magazine, Spain
Ater Mundus Contemporary Art Furniture, Spain
Espacio Niram Bar & Lounge, Spain
Nicole Blanco Art Gallery, Spain
Liv Peicanni Music

Defeses Fine Arts on YOUTUBE: http://www.youtube.com/user/defesesfinearts

Invitat, Andrei Oisteanu

Ziua Holocaustului in Romania

Andrei Oisteanu

Ca si in cazul unui om, in cazul unei comunitati absenta memoriei este nociva. A devenit un truism sa se spuna ca cei care isi uita greselile sunt condamnati sa le repete.

Dar si rememorarea in exces poate avea efecte negative. Putem vorbi de exces de memorie in ceea ce priveste Holocaustul din Romania? Dimpotriva, in aceasta privinta suntem mai degraba in prima situatie: uitare, ignorare si minimalizare a fenomenului. De aceea mi se pare binevenita Hotararea de Guvern nr. 672, din 5 mai 2004, care instituie ziua de 9 octombrie ca „Ziua Holocaustului” in Romania. Cu acest prilej, se mentioneaza in HG, „vor fi organizate actiuni culturale, simpozioane, mese rotunde si alte actiuni cu tematica specifica”. Autoritatile administratiei publice „vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea si desfasurarea manifestarilor ocazionate de acest eveniment”. Hotararea este semnata de primul-ministru si contrasemnata de ministrul Culturii, iar data a fost aleasa „la propunerea Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania”. Data fiind importanta simbolica a unei zile comemorative, e important de vazut care sunt semnificatiile comemorarii in Romania a „Zilei Holocaustului” si de ce a fost aleasa anume ziua de 9 octombrie si nu alta.

19 aprilie 1943

In 1951, Parlamentul noului stat israelian a adoptat o rezolutie prin care ziua de 27 Nisan (19 aprilie) a fost declarata „Ziua de comemorare a Holocaustului” (Yom ha-Shoah). In aceasta zi este cinstita memoria celor circa 6 milioane de evrei ucisi in Europa in perioada 1933-1945. Semnificativ este faptul ca data aleasa de israelieni este legata de un moment eroic al Holocaustului: 19 aprilie 1943 – izbucnirea revoltei in ghetoul varsovian.

27 ianuarie 1945

Exista, de asemenea, o zi internationala a Holocaustului. Este vorba de 27 ianuarie, data eliberarii in 1945 a lagarelor de exterminare Auschwitz-Birkenau. Unele tari au legiferat aceasta data ca zi nationala de comemorare a Holocaustului. In anul 2000, de pilda, Parlamentul italian a stabilit prin lege ca 27 ianuarie sa fie „Ziua Memoriei” – o data simbolica „de aducere aminte a Holocaustului, a legilor rasiale, a persecutiei cetatenilor evrei de catre italieni”. A existat propunerea ca si Romania sa preia comemorarea acestei date. Pe buna dreptate, propunerea a fost respinsa. Regimul fascist italian nu a practicat forme extreme de antisemitism, iar numarul evreilor din Italia ucisi pe motive rasiale a fost relativ mic (circa 7.500). Nu este si cazul Romaniei in timpul regimului antonescian. De aceea, s-a convenit, in principiu, ca ziua aleasa sa fie legata anume de episodul romanesc al Holocaustului. Mai ales ca majoritatea negationistilor romani nu contesta Holocaustul in general, ci anume capitolul romanesc al acestuia, particularitatile sale, gradul de implicare a autoritatilor romanesti, dimensiunile genocidului in Romania si in teritoriile aflate sub administratie romaneasca.

16 mai 1944

Nici ziua de 16 mai nu a fost considerata adecvata. La aceasta data, in 1944, a inceput deportarea la Auschwitz a evreilor din Transilvania de Nord, aflata atunci sub ocupatie maghiara. A fost una dintre ultimele actiuni de deportare in masa a evreilor din Europa si una dintre cele mai rapide. Sub presiunea apropierii frontului, Adolf Eichmann insusi a organizat in timp record cea mai completa epurare etnica. In decurs de doar trei saptamani (16 mai-3 iunie) au fost deportati 151.180 de evrei din Sighetul Marmatiei, Satu Mare, Oradea, Cluj, Targu Mures, Dej, Baia Mare, Bistrita etc. Dintre acestia, 130.000 au fost exterminati in lagare. Evident, responsabilitatea pentru acest episod al Holocaustului revine autoritatilor maghiare si germane.

21 ianuarie 1941

Pentru comemorarea zilei Holocaustului in Romania a fost luata in discutie, printre altele, si ziua de 21 ianuarie, data la care, in 1941, a inceput rebeliunea legionara in timpul careia au fost ucisi peste 120 de evrei din Bucuresti. Cred ca alegerea acestei zile comemorative ar fi fost cea mai proasta solutie. Pe de o parte, ar fi permis unele formule retorice de „eroizare” a maresalului Antonescu, aflat in acel moment (din motive cunoscute) pe „partea buna a baricadei”. Pe de alta parte, accentul comemorarii anuale ar fi fost pus pe faptul ca pentru capitolul romanesc al Holocaustului (doar) „legionarii sunt de vina”. Astfel ar fi fost incurajata una dintre formele „negarii deflective” (in termenii lui Michael Shafir). De data aceasta, pentru inocentarea institutiilor statului roman, responsabilitatea nu ar mai fi fost atribuita nazistilor (forma de deflectare cea mai uzuala), ci unor segmente mai mult sau mai putin periferice ale societatii romanesti. Ministerul Educatiei si Cercetarii (un factor important in ecuatia comemorarii Holocaustului) a sustinut cu o energie suspecta alegerea anume a zilei de 21 ianuarie.

29 iunie 1941

29 iunie parea a fi o zi potrivita pentru comemorarea victimelor Holocaustului din Romania. „Pogromul de la Iasi” este o denumire inadecvata pentru ceea ce s-a intamplat in vara anului 1941. Folosesc totusi aceasta sintagma (cu ghilimele) doar pentru ca ea s-a incetatenit in literatura de specialitate. Pogromul (din rus. progrom = „masacru”) are o dinamica proprie a psihozei colective, fiind – ca si linsajul – o actiune spontana, executata de grupuri de civili isterizati, in care fortele de ordine intervin (de regula prea tarziu) pentru a limita proportiile macelului. La Iasi, in vara anului 1941, nu a fost vorba de un pogrom. In urma ordinelor primite pe cale ierarhica, jandarmii si politistii au arestat cateva mii de evrei, pe care i-au masat in curtea Chesturii de Politie unde au fost mitraliati de militari din armata romana. Alte cateva mii de evrei din Iasi, inghesuiti in „trenurile mortii”, au pierit prin asfixiere si deshidratare (29 iunie-6 iulie). Atat autoritatile militare ale statului, menite sa-i protejeze pe cetateni (politie, jandarmerie, armata), cat si autoritatile civile (CFR, administratie locala) au fost chiar cele care au executat masacrul. Desi 29 iunie ar fi fost o data potrivita pentru a fi declarata „Ziua Holocaustului” in Romania, totusi nu a fost adoptata aceasta solutie pentru ca este o zi de vara, cand Parlamentul, scolile si universitatile sunt in vacanta. In definitiv, rostul acestei comemorari este de a disemina cunostintele referitoare la Holocaustul din Romania, de a-i face pe oameni (mai ales pe tineri) sa inteleaga si sa constientizeze cauzele acestui fenomen unic in istorie si consecintele sale. Pe buna dreptate, s-a considerat ca – parlamentarii, studentii si elevii fiind in vacanta – impactul comemorarii ar fi fost mult redus.

9 octombrie 1941

Capitolul romanesc al Holocaustului este foarte complex, insumand actiuni si manifestari diverse, cu semnificatii nuantate. In principal, el consta in deportarea si exterminarea evreilor (si, in mai mica masura, a romilor) in lagarele din Transnistria. Regiunile din care cu precadere au fost deportati evreii au fost Basarabia, Bucovina (de Nord si de Sud), nordul Moldovei (jud. Dorohoi), mai putin din alte regiuni ale tarii, inclusiv din Bucuresti. Aceasta situatie i-a condus pe unii comentatori la bizare formule negationiste. In mai 2002, de pilda, la sesiunea Academiei Romane menita sa defineasca Holocaustul din Romania, ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, afirma urmatoarele: „In Romania nu a avut loc Holocaustul, insa Romania a participat la Holocaust prin guvernarea Antonescu, in spatiile acelea sBasarabia si Bucovinat care erau in administratie temporar romaneasca” (vezi Mediafax, 8 mai 2002). La fel ar fi putut zice si nazistii, a comentat ulterior Michael Shafir, si anume ca Holocaustul nu a avut loc atat in spatiul german, cat in special „in spatiile acelea care erau in administratie temporara a celui de-al Treilea Reich” (Intre negare si trivializare prin comparatie, Polirom, 2002, p.102). Personal, cred ca alegerea zilei de 9 octombrie este oportuna. Aceasta data pare sa intruneasca toate conditiile impuse de o corecta comemorare a Holocaustului in Romania. Pe 9 octombrie 1941 au inceput deportarile fortate, in vagoane de marfa incuiate, a evreilor din Bucovina de sud, teritoriu aflat si atunci si acum sub administratie romaneasca. In primele trei zile (9-11 octombrie) au fost deportati in Transnistria peste 5.000 de evrei, inclusiv batrani, bolnavi, femei si copii. „Din Suceava au fost evacuati 3.638 evrei, iar din comunele din judet si anume: Solca, Burdujeni si Itcani, au fost evacuati in total 1.395 evrei”, se specifica intr-un raport al Prefecturii din Suceava. Au urmat circa 9.000 de suflete din Dorohoi, Radauti, Darabani, Mihaileni etc., etc. Deportat la varsta de 5 ani din Burdujeni, scriitorul Norman Manea rememoreaza evenimentul in romanul autobiografic Intoarcerea huliganului, Polirom, 2003, pp. 84-86. Intr-un raport secret din 1 noiembrie 1941, adresat Presedintiei Consiliului de Ministri, guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu, atragea atentia asupra „conditiilor foarte grele si neomenoase” in care se desfasoara „masurile hotarate” de purificare etnica a Basarabiei, Bucovinei si Moldovei de nord (inceputa in iulie 1941), solicitand reducerea fluxului de evacuati. Evreii deportati mureau de epuizare, de frig, de foame, de boli sau, pur si simplu, de glont. Deportarea nu a fost insa incetinita. Intr-un raport al Inspectoratului de Jandarmi din Transnistria (nr. 6373/15.XII.1941), superiorii erau anuntati ca, pana la jumatatea lunii decembrie, din aceste regiuni „au fost adusi in Transnistria, pentru plasare la srault Bug, 118.847 evrei”. Numarul total al evreilor deportati in Transnistria a fost de cca 150.000. Este semnificativ ce declara Ion Antonescu inainte si dupa data de 9 octombrie 1941. La sedinta Consiliului de Aprovizionare din 6 octombrie el afirma: „In ceea ce priveste pe evrei, am luat masura ca sa-i scot definitiv si total din aceste regiuni. Masura este in curs. Mai am in Basarabia aproximativ 40.000 de evrei, care in cateva zile vor fi trecuti peste Nistru s…t Deci chestiunea evreiasca este o chestiune care se rezolva pentru Basarabia in cateva saptamani si se va rezolva si pentru Bucovina. Deci, domnule guvernator al Bucovinei, trebuie sa fii pregatit pentru aceasta masura s…t Tendinta mea este sa fac o politica de purificare a rasei romanesti si nu voi da inapoi in fata nici unei piedici ca sa realizez acest deziderat istoric al neamului nostru”. La 11 octombrie, la o mare conferinta cu prefectii din tara, Ion Antonescu spunea: „Voi face din neamul romanesc un grup omogen. Tot ce este strain, incet-incet, trebuie sa plece. Am inceput realizarea acestui deziderat cu inlaturarea evreilor s…t Am inceput cu Basarabia. Basarabia nu va mai avea picior de evreu. De asemenea, Bucovina va fi si ea purificata cu 80% din evreimea aflata acolo”. Este simptomatic faptul ca textul acestei cuvantari a maresalului a fost publicat in Buletinul Ministerului Afacerilor Interne (nr. 4, 1.XI.1941), dar nu si fragmentul de mai sus. Semn ca autoritatile erau constiente de gravitatea masurilor de etnocid adoptate, chiar si in cazul unui regim dictatorial pe timp de razboi.

Purificare etnica si etnocid

Actiunile propriu-zise de purificare etnica si etnocid au fost pregatite de discursurile guvernantilor si declansate la ordinele acestora. „Cu riscul de a nu fi inteles de unii traditionalisti care mai pot fi intre dvs. – se adresa Mihai Antonescu membrilor Consiliului de Ministri la sedinta din 8 iulie 1941 -, eu sunt pentru migratiunea fortata a intregului element evreiesc din Basarabia si Bucovina, care trebuie azvarlit peste granita s…t Imi este indiferent daca in istorie vom intra ca barbari s…t Nu stiu peste cate veacuri neamul nostru romanesc se va intalni cu libertatea de actiune totala, cu posibilitatea de purificare etnica s…t Asa ca va rog sa fiti implacabili. Omenia siropoasa, vaporoasa, filozofica n-are ce cauta aici s…t Sa folosim acest moment istoric si sa curatim pamantul romanesc si natiunea noastra s…t Daca este nevoie, sa trageti cu mitraliera s…t Sa va impiedicati cat mai putin de lucruri formale.” Peste aproape doua luni (la 3 septembrie 1941), retorica maresalului Antonescu atinge cote paranoice: „Toti evreii sa fie readusi in lagare, preferabil in cele din Basarabia, fiindca de acolo ii voi impinge in Transnistria s…t Trebuie sa se inteleaga de toti ca nu este lupta cu slavii, ci cu evreii. Este o lupta pe viata si pe moarte. Ori invingem noi si lumea se va purifica, ori inving ei si devenim sclavii lor s…t Ca sa invingem trebuie sa fim fermi intr-o atitudine s…t Ea snatiuneat nu depinde de afacerile infloritoare ale unora, ci de victoria tuturor in contra Satanei. Si razboiul in general si luptele de la Odessa in special au facut cu prisosinta dovada ca Satana este evreul”. Ca si tizul sau Mihai Antonescu, maresalul Ion Antonescu era obsedat ca ar putea rata „momentul acesta istoric” si sa piarda „razboiul cu evreii”. La sedinta guvernului din 5 septembrie 1941, conducatorul statului spunea: „Am hotarat sa deparazitez viata neamului romanesc de toti evreii s…t Daca scapam momentul acesta istoric de acum, l-am scapat pentru totdeauna. Si daca castiga evreii razboiul, noi nu mai existam. Suntem complet condamnati pieirii. Am datoria ca sa apar aceasta natie cu ultima energie. Deci nu trebuie sa pierdem timp” (vol. Problema evreiasca in stenogramele Consiliului de Ministri, alcatuit de Lya Benjamin, Hasefer, 1996, pp. 266-329). Emise intr-un cerc foarte inchis, abia aceste declaratii reprezinta adevarata ideologie (ultranationalista si visceral antisemita) a guvernantilor de atunci ai Romaniei. Ele s-au pastrat in stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri. Pentru presa, opinia publica si cancelariile occidentale erau ticluite alte declaratii, prezentand alte masuri si alte motivatii. Actiunile genocidale intreprinse impotriva evreilor din estul tarii nu erau motivate, de fapt, nici de pericolul iudeo-comunist, nici de tratamentul rau aplicat de unii civili evrei militarilor romani care se retrageau din Basarabia in iunie 1940. Acestea erau doar pretexte publice folosite de Antonescu. Ele sunt preluate si azi de diversi negationisti, de la Ion Coja la Paul Goma. In aceste cazuri, negarea Holocaustului tinde sa devina justificarea Holocaustului.

In loc de concluzii

Holocaustul produs in Romania nu este, cum cred unii, doar „o problema a evreilor”. Este, de asemenea, „o problema a romanilor”. Dar, evident, nu poporul roman este culpabil de acest etnocid. Responsabilitatea istorica, juridica si etica revine autoritatilor regimului Antonescu precum si gruparilor si elementelor extremiste care au incitat sau au participat la actiuni genocidale. De fapt, Holocaustul din Romania este o problema a noastra, a tuturor. Comemorarea decenta impreuna, romani si evrei, a „Zilei Holocaustului” si implicit a victimelor unor orori petrecute cu numai sase decenii in urma ar fi un important simptom de maturizare si democratizare a societatii romanesti.

sursa ANIMANEWS.com

COMEMORARE, TOMY SIGLER (Z”L)

BIANCA SHALOM ,

TE ROG SA PUBLICI CA PE DATA DE 20 OCTOMBRIE LA ORA 16, COMEMORAM LA CIMITIRUL VECHI DIN RISHON ( STRADA GIVATI – CARTIERUL GANEI ESTER ), 30 DE ZILE DE LA MOARTEA LUI TOMY.

MULTUMESC.

ERICA SIGLER

–––––––––––––––––––––––––––

între extreme

ÎNTRE EXTREME
Published by Marina Nicolaev [marini] on 2009/7/3 (50 reads)
Ca şi persoana poetei Bianca Marcovici, versurile ei dau impresia unui vârtej continuu de stări contradictorii.Un volum alcătuit din poeme mai noi sub titlul “Ţara extremelor” a apărut, bilingv, la München, în “colecţia Sammlung “,condusă de criticul Radu Bărbulescu, autor şi al versiunii germane.Tot el semnează şi un portret al autoarei în care explică motivele pentru care a inclus-o pe poeta domiciliată în Haifa în grupul de colaboratori permanenţi ai publicaţiei “Observator”,alături de Andrei Fischof,Tania Lovinescu,Shaul Carmel şi Luiza Carol.Bianca Marcovici, tratează liric problemele Israelului”, scrie criticul din München, fiind vorba de o ţară în care “soarele şi marea,dragostea şi ura, omenia şi teroarea, viaţa şi moartea se întâlnesc într-un aliaj rar întâlnit în altă parte a lumii”
Ca unul care am urmărit cariera poetei încă de la debutul în revistele ieşene ,cred între aceste extreme, care se regăsesc într-o mai mică măsură în ţara ei natală, şi-a conceput poeta ceea ce are mai esenţial în întreaga operă. Nu am la îndemână exemple, astfel aş putea cita poeme mai vechi care, în fond nu se deosebesc temperamental de cele din “Revolta sângelui”,prima ei carte tipărită în Israel şi reeditată în România la interval de un an.Versurile Biancăi Marcovici sînt în căutare continuă a contradicţiilor între care totuşi viaţa curge normal. Aici, în Israel, ea a schimbat doar obiectul căutării, descifrînd polii neliniştii în noua realitate.Tensiunilor li s-a adăugat încă o componentă cea a unei amintirii unei imagini de calm. Astfel s-a creat o altă extremă a existenţei:ţinutul natal de “acolo” la care se raportează adesea,ţinut desigur pândit de mai puţine primejdii concrete ca cel de aici,unde

“Dincolo de puterea omenească,
După ascultarea ştirilor,
Să-ţi regăseşti echilibrul
Uitându-te în ochii soldaţilor-copii,

Rugându-te
În româneşte,în ivrit,
Spunându-ţi mereu că
Dumnezeu va alege pentru noi
Cuvintele adevărate
Din ambele limbi,
le va recunoaşte
Ni le va reda pe pămâmt
(Terorism).

Poeta a scris la Iaşi versuri de nepotolită indignare împotriva xenofobiei care întina peisajul de care era-ca şi acum-îndragostită. Extremele israeliene i-au modelat,cum spunem,tonurile. Între timp, copiii au crescut,au devenit soldaţi şi”poartă epoleţi argintii”,”părul strâns într-o coadă groasă” iar mâinile “descriu o armă automată”.
Aici chiar şi sentimentul păcii este nesigur :”

avem un fel de pace
“cu stofă întoarsă pe dos
în firavul gând al oamenilor
de a ne regăsi în ceva
şi cînd oare…
pacea asta zgomotoasă
pasăre împăiată cu ochii mari ,
speriaţi
ca şi copiii nou născuţi,
pacea asta
cadou nedespachetat
într-o zi de Şabat
o zi virgină şi veşnică
după toate experienţele trăite”

Majoritatea poemelor au ca temă senzaţia copleşitoare că ne aflăm pe nisipuri mişcătoare, de unde toate aceste nelinişti născute clipă de clipă. Căutăm, inutil, punctul de sprijin, dar el se află numai în visarea drămuită ea trimiţând vag , tot mai vag faţă de plachetele anterioare, la trecut:Poeta acceptă evidenţa fără să regrete tărâmul părăsit. Astfel spus, ea îşi găseşte un loc între extremele unei realităţi agitate asemenea arborelui care-şi află liniştea în furtună. In cronica publicată de “România Literară”-Grete Tartler , cartea româno-germană a poetei Bianca Marcovici este caracterizată ca un mod de a “supravieţui prin cuvânt”,iar autoarea definită ca “o adevărată poetă” a cărei umbră ajunge departe”
Subscriem.

CAROL ISAC
“Ultima ora”,TEL AVIV,1997

autobiografie

Biografie bianca marcovici

http://reteaualiterara.ning.com/forum/topics/espresso-dublu-la-ierusalim-2

Ultima recenzie la cartea „Espresso dublu la Ierusalim ” a apărut în revista Dacia Literară, Iaşi 15 septembrie, pag.60
Tomy Sigler s-a stins din viaţă. A fost traducătorul Luceafărului” (z”l)

„Espresso dublu la Ierusalim” , Israel, 13 noembrie, 2008
Semnal de carte în Revista „România Literară”, Bucureşti semnat de poeta şi criticul literar, Grete Tartler.
Îi mulţumesc pe această cale din toată inima:

http://www.romlit.ro/cele_opt_note_ale_gamei
http:https://wxwx.wordpress.com

&

– 2008-11-14 –
Placheta de versuri bilingvă, „Espresso dublu la Ierusalim” a poetei Bianca Marcovici, traducerea în ebraică a lui Tomy Sigler (traducătorul Luceafărului), poate fi procurată de la autoare!

Cortinele brocate

Veştile monopolizează presa
manipulează, trebuie
să citeşti printre rânduri,
să descifrezi viaţa celebrităţilor,
să te ascunzi dupa deget,
să-ţi acordezi vioara mereu
să nu distonezi…
diapazaonul mereu te trezeşte
când dirijorul Aidei
dă tonul trompetelor.

la operă viaţa se scrie în roz,
cortinele brocate îmi cad peste faţă.
bianca marcovici

מָסַכֵּי בְּרוֹקָד

הַחֲדָשוֹת מִשְתַּלְּטוֹת עַל הָעִתּוֹנוּת
בַּעְרִיכַת תִּמְרוֹנִים
יֵש לִקְרֹא בֵּין הַשִּיטִין
לְגַלּוֹת צְפוּנוֹת מֵחַיֵּי כּוֹכְבֵי תִּקְשֹרֶת
לְהִתְחַבֵּא מֵאֲחוֹרֵי הָאֶצְבַּע
לְכַוֵּן בִּתְמִידוּת אֶת הַכִּנּוֹר
לְבַל יִצְרֹם
הַקּוֹלָן מְעִירֵנוּ בִּקְבִיעוּת
עֵת המְנַצֵּחַ עַל „אַיִידָה”
מַאֲצִיל הַטּוֹן לַחֲצוֹצְרוֹת
עֲבוּר הָאוֹפֶּרָה, הַחַיִּים נִכְתָּבִים בְּוָרֹד
מָסַכֵּי בְּרוֹקָד יוֹרְדִים עַל פָּנַי

traducere în ivrit, Tomy Sigler (z”l)
*

Biografie Bianca Marcovici Levana

despre autoare:

http://www.omnigraphies.com/modules/news/article.php?storyid=436
blog construit de autoare:
https://wxwx.wordpress.com

http://transcriptio.over-blog.net/4-categorie-1210110.html

Prezentă în „Dicţionarul General al Literaturii Române” (L/0) editat de ACADEMIA ROMÂNĂ,VOLUMUL IV, 2005
sub ingrijirea academicianului Eugen Simion ”

Bianca Marcovici (Grimberg) s-a născut în oraşul Iaşi în ziua de 22 iunie… Este absolventă a „Universităţii populare” de 5 ani şi a Liceului de muzică „Octav Băncilă”, (de 8 ani), secţia vioară. Este absolventă a “Facultăţii de Construcţii Civile şi Industriale”, “Institutul Politehnic” Iaşi, 1976. S-a căsatorit la Iaşi cu ing. Delu Marcovici născut la Dorohoi. Se stabileşte în Israel la 13 septembrie 1991 cu toată familia ( „Zinette Marcovici” (Ezra), „Noemi Marcovici” (Raz), „Delu Marcovici” şi cele două mame, Roza şi Ana. Şaul si Nathan, taţii s-au stins din viaţă în România iar mamele, ceva mai târziu în Israel (z”l ). Activează în Orchestra Comunitaţilor din Bucureşti şi Iaşi efectuând turnee în Israel, Elveţia şi Statele Unite ale Americii în perioada 1984-1987. A lucrat, timp de un an la Editura “Omnia”la Iaşi, 1990-1991 ca redactor pentru carte tehnică ( red. şef, Virgil Cuţitaru). A fost vicepreşedinta asociaţiei de prietenie România-Israel-filiala Iaşi, 1990-1991 (preşedinte , violonistul Bujor Prelipceanu). Lucrează în prezent ca ingineră, adj. şef de secţie la „Societatea de Electricitate” din Haifa, unde a primit statutul de permanent din anul 1993.
Membră a U.S. România şi Filiala Iaşi unde figurează cu carnetul nr. 280, 1990 şi membră a „Asociaţiilor Scriitorilor Israelieni de Limbă Română” din anul 1991; Devine membra a Societăţii “Junimea” (1991) Iaşi, carnet semnat de scriitorul Val Condurache. A făcut parte din delegaţia scriitorilor israelieni de Limbă Română la Neptun la “Întâlnirea scriitorilor de pretutindeni”,de două ori,1996, 1999. (emisiuni la televiziune şi lansare de carte în cadrul colocviului).
A colaborat şi colaborează la reviste literare din România, Israel, Germania şi revistele On line!
– Este aleasă în Conducerea Asociaţiei scriitorilor israelieni de limbă română, 2001, prin Vot Secret. (se retrage din motive personale după circa 8 luni)-Recent i s-a îmbogăţit familia cu doi gineri sabri, adică născuţi în Israel, o nepoata, „Adi Ezra” şi doi nepoţi „Dori Raz” , „Ofir Raz” 2.04.2006 , ADAR RAZ, 26.10.2007
A fost tradusă cu poeme în ebraică în antologii comune cu alţi autori de către Andrei Fischof, în plachetă de versuri, precum limba engleză, „18 poeme” Luiza Carol , în limba germana de către Radu Bărbulescu şi, în limba franceză de către Georges Astaloş şi Nicole Pottier.
Debut în poezie: la rubrica „Diligenţa Poştală” semnată de poetul Emil Brumaru, (pseudonimul literar Blanca), Revista “Cronica”, Iaşi, 1981 şi în acelaşi an în Revista “Convorbiri Literare, red. şef Corneliu Sturzu.”
Apariţii editoriale în România,Israel şi Germania:
1. „Marii Anonimi” 1985, (culegerea de poezie editată prin concurs: aparut în “Invocaţii”) Editura „Junimea” Iaşi.
2. “Ochiul Cuvântului”, 1987, Editura „Litera”, Bucureşti.
3. „Dincolo de Paradis”, 1989, „Editura Litera”, Bucureşti.
Marcovici (Marcovici, Bianca)
Dincolo De Paradis
by Bianca Marcovici
Hardcover, Editura Litera, ISBN 9734300229 (973-43-0022-9)

4. “Revolta Sângelui”, 1992, „Minimum”, Tel-Aviv.
5. “Revolta Sângelui”, 1993,Editura „Cronica”,Iaşi.
6. “Intermezzo”, 1992, „Menora”, Rehovot.
7. “Casa din Noi”, 1993, Haifa.
8. Dincoace de Paradis, 1994, Haifa.
9. Schiţe pe Portativ (proză scurtă) 1995, Haifa.
10. “Magia Pietrei”, 1995, Petah Tikva.
11. “18 Poems”, plachetă de versuri în engleză în traducera Luizei Carol, Petah Tikva, 1996.
12. „Ţara Extremelor / Land der Extreme”, ediţie bilingvă, împreună cu Radu Bărbulescu, München, 1997 (carte în care a fost premiat traducatorul cu premiul
„Haim Ianculovici”, la Haifa, 1998).
13. „Mămăligă şi Caviar”, Haifa.1998.
14. “Amprente”, Editura “Papyrus”, Tel-Aviv, 1999.
15. „Amprente” editură “Clusium”, Cluj-Napoca, 1999,
ediţia a-II adăuţită (cartea a fost expusă şi prezentată
de criticul şi poetul Valentin Taşcu la Tg. de Carte de la Ierusalim, iunie, 1999).
16. “Haifa zidurilor de sprijin“ editura “Cronica”, 2000, Iaşi.
17. “Puterea cuvintelor”, editura “Minimum”, Tel-Aviv, 2001.(Oscarul Românesc la Tel Aviv pentru cea mai bună carte, 2.2.2002)
18. “Întorcerea cuvintelor”, editura “Cronica”,
reeditare a plachetei „Puterea cuvintelor”- 2001-Iaşi (Lansarea de carte a fost televizată, şi a avut loc la Neptun şi a fost prezentată de poetul Valeriu Stancu).
19. “Cireşe amare”, ediţie care cuprinde şi poeme
în limba germană şi engleză,editor şi traducator
din germană Radu Bărbulescu, Munchen, 2002.
20. „aburi de femeie”, Editura „Haifa”, 2004
21.poezii alese, „puţin blond cu mult farmec”, editura HASEFER, BUCUREŞTI, 2004 (204 pagini, 20 de ani de poezie, ediţie de lux)
nou
22.”Lumini diafane”, Editura „Haifa”, 13 ianuarie,
ediţie bilingvă, traducere în limba franceză , Nicole Pottier,2006PREMIUL B.FUNDOIANU al A.S.I.L.R , Israel, 2006
“Scriitori Români din Afara Graniţelor Ţării”, “Fundaţia Lucefarul” -dicţionar de Laurenţiu Ulici, Bucureşti, 1996.
Dicţionarul “Scriitori şi Publicişti Ieşeni Contemporani”, Editura “Vasiliana” Iaşi, 2002, Autor Nicolae Busuioc “Scriitori israelieni de limba româna”, editura “Hasefer, ”Intocmită de Emanuel Aczel, 2003.
A mai apărut în antologii colective şi, deasemenea în:
– Culegerea „Menora”, Petah-Tikva, „Ramuri de măslin”;
– „Iarna Verde”, antologie în limba ebraică de Andrei Fischof, Israel, 1997;
– “Determination 2”, editată de Norman Simens, New Zealand, 1998;
– Antologia „Arborele memoriei” şi „Poezia pădurii” în îngrijirea poetului Radu Cârneci, ediţie bilingvă, România, 1998, 1999 Editura „Orion” Bucureşti;
– „Trei poeţi din Israel”, ediţie bilingvă, colecţia DL-Lyrikanthologien, în germană de poetul Radu Bărbulescu, München, 1999 (cartea a fost expusă la Târgul de Carte Leipzig, martie, 1999);
– „Metafore româneşti din Israel”, Editura” Cronica”, 1998 şi 2000, sub îngrijirea poetului Valeriu Stancu „Scriitori din ţara sfântă” antologie de critică de Ion Cristofor, editura „Cluj-Star”, 2000;
– „Spectre Lyrique” Anthologie de poezie Roumaine Contemporaine (volumul 1 şi 2) de Georges Astaloş, Editura «Europa», Craiova, 1999, “Editura Radio”, 2002 în limba franceză.
Prezentă în Antologia”Şalom Haverim”de Radu Bărbulescu, 2004, München-26 de pagini, poezie israeliană.
A apărut în antologia „ultimul val, prima generaţie ” site-ul poezie.ro editată de „Muzeul Literaturii Române2, 2005,Bucureşti
Activează la Cenaclul „Junimea”, Iaşi (1981-1991).
Debut la Cenaclul „În numele poetului” condus de poetul Cezar Ivănescu (grupaj apărut în revista „Luceafărul”)
Prezentă în Colecţia „Izvoare”, Tel-Aviv 1992-2005 Revista “Argo”, Bonn.
Revista „Archenoah” – limba germană
Publicistică la Revista “Minimum” (Al. Mirodan) perioada 2002, Apare recent în revistele “Galateea, Balada, Argos, Agora, Respiro, Poezia „(unele din ele online).
-Semnal, Canada
***
Premii şi diplome în România şi Israel:
Premiul “Tudor Arghezi” – Premiul II, Craiova, 1988;
Premiul III „Romulus Guga”, Tg. Mureş, pentru cartea “Ochiul Cuvântului”, 1988;
Premiul “Mihai Eminescu”; premiul III, Arad, 1989;
Premiul „Sara şi Haim Ianculovici”, Haifa, 1992,
Diploma de onoare „Arcadia”, Tel Aviv 1993 (Asociaţia scriitorilor) pentru cartea” Revolta sângelui”;
Premiul III, COLUMNA NEWS secţiunea poezie,1966 Heidelberg
Premiul „Irina Gorun”, Tel Aviv, 1997 (A.Culturală.Mondială.E.O.R);
Premiul „Sara şi Haim Ianculovici” pentru traducerea în limba germană a plachetei “Ţara extremelor / Land der Extreme de către traducătorul poet, Radu Bărbulescu;
Premiul „N. Palty-A.C.M.E.O.R., Tel Aviv, 1999 (pentru întreaga activitate literară şi volumul “Amprente” );
„Diploma of Honor ”
The 3 rd Word Congress of poets for Poetry Research and Recitation 2001 ,Iaşi ,Romani, July 21-24, 2001,
cetăţean de onoare a oraşului Iaşi,diplomă semnată de primarul oraşului.
Alte premii: Sâmbătă 2 februarie 2002 cu prilejul premierei de gală a revistei „Boema Boema” a avut loc festivitatea de înmânare a „Oscarului Românesc”:
scriitoarea Bianca Marcovici a primit diploma pentru cartea anului: „Puterea Cuvintelor”, editura „Minimum”, 2001, Tel Aviv.
Societatea Literară „Tibicus” din Iugoslavia-Uzidin a premiat-o pe poeta Bianca Marcovici cu premiul „1” pentru poezie, la Concursul “Internaţional de poezie” ce s-a desfăsurat cu ocazia Festivalului Internaţional de poezie,ediţia VIII-a, Uzidin, 2001 (premiul i-a fost oferit în urma unui concurs sub motto şi nu propunere prin asociaţii).
În urma unui concurs pentru poezie:
Poeta Bianca Marcovici a primit unul din premiile ce au fost acordate în cadrul” Festivalului internaţional de creaţie literară” organizat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş Alba . Distincţiile au fost oferite într-o sedinţă festivă la 14 Mai 2001. Poetei i s-a decernat premiul acordat de revista „Târnave”,revista Uniunii Scriitorilor din România, pentru ciclul de poezii „Puterea Cuvintelor”(din volumul cu acelaşi titlu)
Referiri critice ale scriitorilor: Nicolae Manolescu, Sebastian Costin (z”l) Titus Popescu, Virgil Cutitaru, Florin Costinescu, Georghe Tomozei, Romulus Munteanu,Cristian Livescu, Emil Brumaru, Bogdan Dumitrescu, Al.Raf.Minimum, dr.Elena Ester Tacciu, Ioana Vasilescu, Simion Bărbulescu ,Radu Bârbulescu, Sorin Anca, Codrin Liviu Cuţitaru, Geo Vasile, Grette Tartler, dr.Iosef Eugen Campus, Luiza Carol,Ion Cristofor, Georges Astaloş, Al. Lungu, Al. Cistelecan Al. Suhor, Carol Isac, Ioan Holban,Iony Tuvia, Grigore Ilisei ,I.Schechter, Rodica Grindea, Vasile Iancu, dr.I.Eugen Campus, Vasile Baghiu, dr. Sergiu Levin, Constanţa Buzea, Victor Bârladeanu , Biti Caragiale, I. Rudel, prof.Liviu Moscovici, Adam Simantov, Boris Marian Mehr, Cezar Ivănsescu, Al.Singer, Al.Mirodan, Mirel Brateş, E.Marcu, Luiza Carol, Victor Sterom, Paul Cernat, Marian Drăghici, Niculina Oprea, Silviu Gongonea, Adam Simantov, dr. Emanuela Ilie şi alţii.

antologii:
Die Suche läuft… – Bitte haben Sie einen Augenblick Geduld.
Suchbegriff: Bianca Marcovici
Sortieren nach PopularitätPreis aufsteigendAlphabet
Ergebnisse 1-2 von insgesamt 2 Büchern:

Nach fremdsprachigen Büchern von Bianca Marcovici suchen

Trei poeti din Israel /Drei Dichter aus Israel (2000)
von Luiza Carol, Bianca Marcovici, Ion Stiubea
Verlag: Barbulescu, Radu-Florian, Broschüre 44 Seiten
ISBN: 3930672456 ISBN-13: 9783930672455
Preise vergleichen

Shalom haverim!. Pace prieteni! Poezie contemporana din Israel /Friede, meine Freunde! Gegenwärtige Dichtung aus Israel (03. Dezember 2004)
von Hedwig Brenner, Shaul Carmel, Luiza Carol, Andrei Fischof, Solo Har Herescu, Norma Harari T., Mioara Iarchi-Leon, Lila Julius, Tania Lovinescu, Bianca Marcovici, Noemi Pavel, Yehondav Perlman, Anita Rivin, Roy Runds, Deborah Sasson, Ion Stiubea
Verlag: Barbulescu, R F, Taschenbuch 268 Seiten
ISBN: 3930672871 ISBN-13: 9783930672875
Preise vergleichen

http://www.bcub.ro/continut/noutatipp/aprilie2006_literatura.php
„poeme alese”, ediţie de lux,
„puţin blond cu mult farmec”
ed.Hasefer, Bucureşti, noembrie, 2004
prefaţa , criticul Paul CERNAT
antologie de autor apărută în România-
se poate descărca din acest site (vezi rubrica „articole”)

Despre carte au apărut deja recenzii sau semnale de carte ,cum ar fi prezentarea cărţii la TVI preluat de la TV Cultural, semnal făcut de scriitorul I.Bogdan Lefter.
Lunetistul ( poetul Marian Drăghici) în „Ziua Literară” a semnalat-o publicând şi un grupaj de poeme din carte.
E.Ilie şi Ioana Coşereanu au recenzat antologia în revistele „Poezia” si respectiv, „Dacia Literară” din Iaşi.
Nou
Alte recenzii au apărut în Israel semnate de criticii AL.Mirodan, Carol Isac, Liviu Moscovici, Biti Caragiale, Lucian Zeev Herscovici, Rodica Grindea precum şi, Boris Marian Mehr la „Realitatea Evreiasca” Bucureşti. Recent a apărut şi o recenzie semnată de criticul dr. J. Eugen Campus pentru „Aburi de femeie”, oct.2005, şi cireşe amare sub katiuşe, martie, 2007 „Minimum’ Tel Aviv

http://www.romanialibera.com şi”Argos”-Craiova, selecţia scriitorul Cosmin Dragoste.
se poate citi la adresa:
http://poezie.ro/index.php/article/101534/index.html
Colaborări:”România Literară, Cronica, Convorbiri Literare, Contemporanul, Poezia, Galateea-Germania, Observator- Munchen ( perioadă permanent , prezentă în caseta revistei, Radu Barbulescu), Luceafărul-Bucureşti, Argos, Ultima oră-Israel, Orient Expres-Israel, Viaţa Noastră-Israel, Minimum-Israel, Contrapunct, Vatra, Viaţa Românească, Respiro On line, Poezia-Iaşi, Plumb-Bacau, Revista mea, Tribuna -Cluj, Tribuna Magazin-Israel, Facla, Poezis-Satu-Mare, Feed Back-Iaşi, Amurgul sentimental-Bucureşti, Tribuna Kraiot” şi altele…reviste din Germania, România, Israel
colaborează la site-ul lui Ştefa N.Maier:
http://www.romanialibera.com, ACUM – Revista AgoraONline unde a colaboarat, luna de luna timp de 3 ani.Ultima apartie , luna august, 2006!( LITERNET)
Este invitată la „Zilele Convorbirilor Literare” , 22-24 aprilie unde citeşte din cărţi precum şi un grupaj inedit la Cenaclu U.S. Primeşte diploma şi premiu „Magna Cum Amiciţie”
(red.şef Cassian Maria Spiridon) după maratonul de poezie desfăşurat în prezenţa unui numeros public la Atheneul Tătăraşi, Iaşi, aprilie 2005! Participă la emisiunea „Viaţa Cetăţii”, TVR Iaşi.

– Apare în revistele On line în traducere în limba franceză, la adresa:
http://www.literra.eu
-Este prezenta în dicţionarul Muzeului National România On line!
ultima recenzie:
– Cartea „lumini diafane” este prezentata la TVRI la emisiunea „scrieţi-ne, noi vă răspundem”, 26 august.

Poeta primeşte premiul” B.Fundoianu ” (Benjamin Fondane) pentru întreaga activitate poetică, premiul Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, Tel Aviv, 4.decembrie 2006
SEMNAL
„Cireşe amare sub Katiuşe”, editura Haifa este comentata de către criticul Carol Isac în cotidianul :Ultima oră, Tel aviv urmată de o semnalizare a volumului, citind din cotidian la TVRI la emisiunea „cuvântul care uneşte”, decembrie, 2006
*extrase şi în Realitatea Evreiasca, 30 aprilie, 2007 semnal semnat de poetul Boris Marian.
Lumini diafane : [versuri] / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – [Israel] : Editura „Haifa”, 2006. – 108 p. ; 17 cm
COTA: I158729

Cirese amare : poeme / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – Munchen : Editura Radu Barbulescu, 2002. – 119 p. ; 20 cm. – 3-930672-79-0
COTA: II315575

Putin blond cu mult farmec : poeme alese / Bianca Marcovici ; pref. de Paul Cernat. – Marcovici, Bianca. – Bucuresti : Hasefer, 2004. – 204 p. ; 21 cm. – 973-630-055-2

COTA: II315576 Dincolo De Paradis
by Bianca Marcovici
ISBN 973-43-0022-9 / 9734300229
Title Dincolo De Paradis
Author Bianca Marcovici
Publisher Editura Litera
Country Romania
Edition Hardcover

Nou:
Cireşe amare sub katiuşe : (poeme si proza, jurnale) / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – Haifa : Editura
Haifa, 2006. – 99 p. ; 21 cm. – Contine bibliografie
COTA: II317199

site-ul:
Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti
Zweisprachig
–-
Bianca MARCOVICI
Ţara extremeleor / Land der Extreme
Poeme
München 1997
ISBN 3-930672-17-0

Lumini diafane : [versuri] / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – [Israel] : Editura „Haifa”, 2006. – 108 p. ; 17 cm
COTA: I158729

Cirese amare : poeme / Bianca Marcovici. – Marcovici, Bianca. – Munchen : Editura Radu Barbulescu, 2002. – 119 p. ; 20 cm. – 3-930672-79-0
COTA: II315575

Putin blond cu mult farmec : poeme alese / Bianca Marcovici ; pref. de Paul Cernat. – Marcovici, Bianca. – Bucuresti : Hasefer, 2004. – 204 p. ; 21 cm. – 973-630-055-2
COTA: II315576

***

revista Vatra, nr 4-5, 2007

Biblioteca Universitară, Bucureşti
Impactul virtual : [versuri] / Bianca Marcovici ; [pref. de Carol Isac]. – Marcovici, Bianca. – [Haifa : s. n.], 2007 . – [3] f., 82 p. : fotogr. ; 21 cm
COTA: II318896

*

cartea de poeme
IMPACTUL VIRTUALULUI
ISRAEL, NOEMBRIE, 2007

INVITAŢIE

LANSĂRI DE CARTE

Miercuri, 12 martie 2008, orele 16:00, la sediul Institutului Cultural Român din Tel Aviv, vor fi lansate cele mai recente cărţi aparţinând scriitorilor israelieni originari din România, după cum urmează:

Bianca Marcovici: Impactul virtualului, prezentată de d-na Gina Sebastian Alcalay, scriitoare;

-La Cercul SH.AGNON citeşte poezie în prezenţa Excelenţei sale, Ambasadorul României în Israel, Eduard Iosiper
26.03.08
-Dilemateca, recenzie semnată de prof. dr. Codrin Liviu Cuţitaru, martie, 2008
-Viaţa Noastră,Tel Aviv, despre Lansare cărţii la I.C.Român anunţând 25 de ani de activitate literară, articol semnat de criticul Liviu Moscovici,14.martie, 2008
-Minimum, pag.21 , aprilie, 2008:
recenzie semnată de prof. Sandu Singer.
-Şi-a construit singură site-ul de mai jos care cuprinde preferinţele literare şi „moştenirea lirică” a unor autori din Israel şi nu numai:
https://wxwx.wordpress.com

ultima recenzie:Revista Minimum TEL-AVIV semnată de dr. Jesef Eugen Campus, mai , 2008
Viaţa noastră, 13 iunie, 2008 recenzie semnată de A.G.-TEL AVIV
-se retrage din redacţia ARGOS Craiova

Lucian Zeev Herşcovici, recenzie în Express Magazin, Tel Aviv, iunie, 2008
Începând din luna iunie devine colaboratoare a revistei Viaţa noastră, Tel-Aviv şi în redacţia Anima News
E selectată în antologia „Daciei Literare”, 2008 şi apare la pag.168 în cadrul Almanahului revistei, nr 1.
13.08.08
(c)

*

Espresso dublu la Ierusalim, Editura Haifa, ediţie bilingvă a fost lansată la „Cercul Cultural” Haifa
S-a citit recenzia de mai jos apărută în România Literară:
http://www.romlit.ro/cele_opt_note_ale_gamei

-Recenzie favorabilă la placheta de versuri bilingvă „Espresso dublu la Ierusalim” semnată de dr. Iosef Eugen Campus în Revista „Minimum”, 1 mai 2009! A mai apărut recenzii în „Poezia” Iaşi, 2009 şi „Realitatea Evreiască”, 2009 semnate de Boris Marian, la fel şi în „Minimum”, septembrie, 2009 semnat tot de Boris Marian.
mul’umesc criticilor mei!
rectualiziat
9.10.2009