vrajă, culori supersonice

   poeţii buni fug de raspundere
o iau pe coclauri, reversul  medaliei e doar o metaforă
se hlizesc în vitrinile magazinelor din Europa
îşi văd masca , hologramă
cinetică
se retrag încet încet
căutându-şi umbra
şi mestecă gumă de mestecat fară întrerupere
la concertul de jazz de pe strada principală
doar fântânile le cresc în palmă şi intuiţia
  culorilor  supersonice
ale avionului decolat de pe acoperişul lui Gaudi
privesc la omul de lângă ei cu stupoare
 Iar

„inorogul cu picioarele legate”

Îşi curăţă aripile, se ridică totuşi de la sol!

Nu-şi aminescdacă au plecat împreună.

bianca marcovici

 

 dismembered bird
 

by Bianca Marcovici din Haifa 

 dismembered birdthere’s far too little similaritybetween things and (non)virtual reality,not even of the music of the soul !the tone plays there the main role,

the barrenness of images that increment

in vain

the age of clumsiness in the domain

of crossroads of all sort

Perhaps it’s the left‑handed born

who might give you support !

don’t try to understand this letter

the lava flows without Heaven’s permission

or the thesaurus of the mind, as you would say

in the language you want to dream of me !

the code of the full moon, today

is hiding from me, it’s running away

in spite of my palm’s displaying the line

of the chiromancy of failure, the water sign !

Though, it’s my guide, and educating me, the Moon,

and throwing me into your virtual arms

by all the power of the incandescent night

while understanding none of these mysterious charms !

but you are versed with interpreting my images now,

a thunderbolt’s rendition you’d avow

the kindness in the eye and word is reading

you know the universal tongue of feeding

a baby on a teenage mother’s breast,

fragile, yet certain of her mission quest !

beyond the ocean between our shoulders

beyond unscrambling names of the Earth boulders

please

do consider me… right now, not later !

you do not know The Lady’s code translator :

the stones are leading me to the remembrance sheet

Solomon’s Columns have a guarding seat

as posts around my former maiden bed

all dressed

just like a real goddess

(was roaming then on Jijia’s shores, along the railroad line

leaping from stone to stone, loving and being loved

proper, at dawn)

as in the photo shawn

when I was just eighteen,

only a shadow of the tree can truly render

my portrait, same as that of a Gioconda

(a debut stance

described by my robe’s folds, by how I hold my hands)

if living in the past

you might regain your youth, there is a chance,

the chance to meet with the ideal you’ve long lost

the chance of taking your chosen man’s arm

letting him lead you to the night of flamed kiss charm

the kiss ignited by the bluish stars,

and by the flames of that still new abyss of ours

unknown so far, unless by premonition,

as if the morning dew is first to taste, upon its apparition,

before the tooling of the willing winging wipes it out !?

and you ? what is your choice about ?

your parents’ death at the world’s other end

for having failed to follow you to the Wonders’ Continent ?

dithering dreams within not‑understood vitrails ?

Fly between continents… in‑between void and light set up your sails !

The inspiration’s a conglomerate of divine mould

which now so close to me it is unfold

in this Jerusalem that is with such ardour longed for !

then come back here, where your roots await in store !

A now dismembered bird is hurling in a wild descent

t’wards the green earth of petrified and fertile a soil blend.

The bird’s aware of its end.

Published in the Review “Literary Romania” no. 22, 11 June 2002

from the leaflet “Bitter Cherries”, Munchen 2001

Cami din Australia

nu stiu cu cine te lupti
fiecare ii da raului un nume
poate ii athaseaza si un chip
o vrajitoare ceva
o scorpie cu clopotei
un turban precum o casa de melc

raul e insa in noi
puterea de-al transforma
intr-un gaz netoxic
ne da vraja…

bianca marcovici

Haifa,11.08.07

6 gânduri despre &8222;vrajă, culori supersonice&8221;

  1. rescrisoarea nr.25 bis
    stiu uneori gaseam cuvintele mai usor
    sa returnezi ce simti uni strain care scrie cuiva. era ceva ma legasem de „a”
    poate atunci aveam incredere in mine
    in poezia mea, poate atunci metaforele curgeau,
    se simteau toate raurile
    se vărsau în aceeasi mare …care mare?

    acum insa simt acelasi lucru : hibernarea
    s-a apropiat odata cu anotimpul al doilea
    aici sunt doar doua anotimpuri
    unora li se rupe in 14 de anotimpuri, de seceta, de bani. de razboi
    cheful de a ma regasi doar in cuvintul tarziu!
    bianca marcovici

    (c)

  2. strada mare , de Bianca MARCOVICI

    privind de la fereastra
    spectacolul nu ma afecteaza
    atat timp cat nu sunt cartuse razlete
    sau zgomote bizare
    sunetul imi dicteaza viatza
    nu mutenia
    nu abstractul
    nu spectacolul de o clipa
    nu invitatia de a scrie pe mii de site-uri in care sunt intrerupta
    imediat
    ce zic adevarul meu,
    pentru ca sigur

    tu te privesti in oglinda zilnic
    narcisist!

    bianca marcovici
    haifa, 30.06.07

  3. SĂRUTUL , de Bianca MARCOVICI

    (11-05-2007)

    Aici lipseste curbura spatiului

    Si cuibul vulturului

    Si viatza altora pe care

    Eu o traiesc mult mai intens

    Si sarutul din palma

    Fulgul, papadia, parul carliontzat de vise

    Si neantul

    Ne lipsim noua

    Rumegandu-ne visele, perseverind

    Sa n e depasim roza – sclerozei
    in scrisori filigranate de plictis

    doar alarmele ne trezesc
    cand e prea tarziu si cititorii flamanzi
    de cuvant ne mai cauta!

    va rog uitati-va prin noi

    si cititi horoscopul, durata, reverberatia
    constransa de trup!

  4. Re: Cugetarea zilei

    – bine,e bun…dar la voi nu se pune la socoteala ora de masa, micul dejun,
    mersul cu liftul, plimbarea din jurul cladirii, citirea corespondentei
    particulare, discutiile de pe culoare, mersul la wc, bautul cafelei, spalatul
    pe miini si dinti, birfele din ziare si de pe liste, batutul pe umar, zilele
    onomastice, discutiile telefonice, totu-i util intr-un banc, orele suplimentare,
    fuga de la serviciu si intoarcerea sa pontezi dupa 8 ore si 1/2!
    astea toate-s incluse, important e sa-ti vezi de treaba ta si sa nu vezi ce fac
    altii. cineva acolo Sus te priveste cu ochiul magic!
    levana

    In Prietenie@yahoogroups.com, Jovi wrote:
    >
    >
    >
    > Bancul zilei
    >
    > Nu ma deranjeaza mersul la serviciu, ci faptul ca trebuie sa astept opt ore
    pana pot sa plec acasa.
    >
    >
    >
    > Jovi

  5. tara ta seamana a turta dulce
    mierea si laptele au gust neobisnuit
    poate ai pus si vanilie
    sau ai stiut cum sa coci turta asta in cuptor
    cind ai scos-o mirosea atat de puternic
    incit am inchis repede calculatorul sa n-o inghit pe toata
    levana
    3.02.2010

  6. chestionar rom-jews
    imi amineste de testul pe care l-am trecut, de 7 ore de la serviciu, pe cind venisem in tzara…pe urma am mai invatzat de la altii.
    mai adauga ceva si, e testul ala de caracter de 200 de intrebari, contra cronometru pe care-l contine; dar, mi-a placut cuvantul „oleaca”…scris de doua ori… cu toate ca am oroare de statistici!
    si eu zic la fel, asa ca, te trec testul:)
    eu, sa fiu sincera nu ma recunosc in nicio prezentare sau autoprezentare, traiesc pe muchie de cutit!
    levana

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s