Buna dimineata, Israel! 28 – bSunday, 24 January, 2010 15:52From: „Uli Friedberg” .jpgBuna dimineata,
Israel!
…………………………………………………………………………
prima agentie Newsletter editat de
de presa de limba romana din Israel
Nr. 28 serie noua – duminica 23 ianuarie 2010
SUMAR:
======
1. Un pas important spre crearea Muzeului originarilor din România
2. Lucian Rosenfeld, purtator de cuvant la MAE din Romania
3. Lirica israeliana de limba romana
4. Povestea cartii ,,Violonistul de la Auschwitz’ ‘
5. “Calatoria lui Gruber” la New York Jewish Film Festival
6. Serge Moscovici, laureat al premiului Nonino pentru
literatura in 2010
7. Ierusalim: Despre “Evreii din Transilvania dupa
primul razboi mondial”
8. Ole, Haifa!
9. Din ziarele de limba romana la sfarsit de saptamana
10. Un fals Marcel Iancu
11. A incetat din viata actrita Sarica Dan
12. Gruber la New York
1. Un pas important spre crearea
Muzeului originarilor din România
–––––––––––––––––––––––––
Intre organizatia AMIR si Consiliul judeţean Roş Pina a fost semnat recent un accord in legatura cu construirea la Ros Pina a Muzeului consacrat evreilor originari din Romînia. A fost semnat, totodata, contractul pentru arendarea terenului acordat muzeului pe timp de 25 de ani, cu drepturi de prelungire.
Intr-un articol publicat in Jurnalul National, Richard Armon – membru al conducerii AMIR – ofera detalii cu privire la viitorul Muzeu , principal obiectiv al Organizatiei evreilor Originari din Romania – AMIR. Muzeul va fi ridicat pe un teren unde există o clădire cu un spaţiu de 750 mp. care va fi refăcută. În acelaşi loc se va clădi un spaţiu public pentru vizitatorii oraşului. Clădirea, care va fi anexată muzeului, va găzdui expoziţii permanente şi ocazionale, o arhivă, un spaţiu pentru cercetători, o cofetărie şi altele. Semnarea contractului semnifică o colaborare benefică între consiliul judeţean, organizaţia AMIR, organizaţia H.O.R. şi F.C.E.R. – Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Romînia – şi Fundaţia Caritatea.
Autorităţile din România şi Ministerul Turismului israelian şi-au exprimat dorinţa de a colabora la ridicarea muzeului.
Muzeul va oglindi realizările iudaismului romînesc ca parte importantă a istoriei poporului evreu în totalitatea sa. Muzeul va prezenta iudaismul, contributia sa la dezvoltarea Romaniei , si contributia originarilor din Romînia la construirea, apararea si dezvoltarea Israelului.
Autorităţile din Roş Pina, în frunte cu primarul consiliului judeţean, Avihud Raski (care este reprezentantul celei de-a 6-a generaţii a originarilor dn România), inginerul şef al oraşului, Ţion Ayalon, s–au declarat bucuroşi de a conlucra cu organizaţiile originarilor din România.
Concomitent cu ridicarea muzeului s-a initiat si înfrăţirea localitatatii Roş Pina cu Municipiul Moineşti, Moineşti fiind localitatea de unde au pornit primii olimi din România care au înfiinţat Roş Pina. Cu ajutorul dr. Aurel Vainer , s-a semnat recent un pact de înfrăţire între cele doua localitati. .
2. Lucian Rosenfeld, purtator de cuvant la MAE din Romania
––––––––––––––––––––––––––––-
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, l-a numit miercuri în funcţia de purtător de cuvânt al MAE pe diplomatul Lucian Rosenfeld, anunta agentia Prompt-Media. „Purtătorul de cuvânt este un membru important al noii mele echipe de la minister. Am încredere că experienţa diplomatică şi cea de comunicator a lui Lucian Rosenfeld vor contribui la dezvoltarea relaţiei cu presa şi la o mai bună informare a publicului privind activitatea Ministerului Afacerilor Externe”, a declarat, la numire, ministrul Teodor Baconschi.
Diplomat de carieră – continua agentia – Lucian Rosenfeld a fost director de cabinet al ministrului Afacerilor Externe până la momentul numirii sale ca purtător de cuvânt. A fost coordonator al campaniei de diplomaţie publică şi coordonator al operaţiunilor media pe perioada organizării şi desfăşurării Summit-ului NATO de la Bucureşti. În perioada 2006 – 2007, a lucrat la Ambasada României la Washington , acoperind dosare precum relaţia transatlantică, Orientul Mijlociu şi relaţia misiunii diplomatice cu think-tank-urile şi ONG-urile locale. A fost consilier la cabinetul ministrului de externe (2005 – 2006, 2009) şi la cabinetul secretarului general al MAE (2008 – 2009). A mai lucrat ca referent în cadrul Direcţiei Planificare Politică (2009) şi a îndeplinit, temporar, funcţia de director al Direcţiei Balcanii de Vest şi Cooperare Regională (2009). A intrat în Ministerul Afacerilor Externe, prin concurs, în 2004, în cadrul Oficiului Purtătorului de Cuvânt, Relaţia cu Mass-Media şi Relaţii cu Publicul. A fost distins de Preşedintele României cu medalia „Meritul Diplomatic”, clasa II (în 2007).
Este licenţiat în ştiinţe politice – relaţii internaţionale şi administraţie publică (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 2002) şi a urmat cursuri post-universitare în domeniul studiilor de securitate (The Harold Hartog School of Government and Policy, University of Tel Aviv, 2003 – 2004). Este vorbitor fluent al limbilor engleză şi ebraică. Este născut la 16 martie 1978 şi este căsătorit. http://www.promptmedia.ro
3. Lirica israeliana in limba romana
–––––––––––––––-
Revista ebraica GAG (acoperis) a Uniunii Scriitorilor din Israel publica in numarul de iarna 2009-2010 poemul lui Andrei Fischof „Fuga evadatului nehaituit”, Iata varianta in romana a poemului:
Andrei Fischof :
Fuga evadatului nehaituit
======================
In ce as mai crede
daca pana si gardul amenintarilor
pandind de peste margini
abia ajunge pana la mijlocul rotilor
imbatate de propriile buimaciri ?
Astfel alunecam pe soselele incalcite
ale dorintelor
innodate ici-colo cu panglica podurilor ,
unele deasupra celorlalte,
tot mai departe de pamantul cel sigur.
Fuga evadatului nehaituit
decat de el insusi.
……………………………………………………
Bianca Marcovici :
In numarul din decembrie 2009 al revistei „Convorbiri Literare” din Iasi a aparut poezia „Libertatea sa ne sufocam” a poetei haifaiene, Bianca Marcovici
Libertatea să ne sufocăm
====================
Azi avem libertatea să ne sufocăm
chiar şi când deschidem larg geamurile
lângă calculatorul împărţit în compartimente
fiecare cu intimitatea lui.
Până şi nepoţii
au jocurile preferate
pe calculatorul jucărie şi telecomanda lor
dresată de bunici
cu filme neviolente.
tocmai să le scurtăm drumul de acumulare a invenţiilor
noului secol,
noi nu mai avem timp să le explicăm despre roboţi
suntem la serviciu sau plecaţi în noi.
Azi avem libertatea să tăcem sau să ignorăm
ce e-n jurul nostru,
nici nu-mi cunosc vecinii pe nume
sau unii din colegi
Plec dimineaţa şi mă întorc seara …
în cuibul izolat de pe Muntele Carmel
căutând cu scrupulozitate drumurile întortocheate,
verdele nears de teroriştii focului
sau copacii înfloriţi.
Acum e alt Acum … plin de el, intransigent,
dublicitar… monologând pe undele virtuale,
siktir, fără poezie, fără acoperirea păsării colibri!
La Iaşi a fost altceva – pe vremuri –
la mine se adunau toţi poeţii
la un “pahar de vorbă” dulce sau amară,
visând la partea cea plină a paharului,
spart în cioburi, mai apoi,
de cei care ne manipulau Lumina,
după Cenaclu de la Casa Pogor !
Plecaţi pe alte meleaguri după 1989
Citindu-ne din ce în ce mai rar.
4. Povestea cartii ,,Violonistul de la Auschwitz’ ‘
–––––––––––––––––––––––––––
A aparut recent la Ierusalim , in editura Maatic”, volumul „Violonistul de la Auschwitz ” de Paul Leibovici. Solicitand autorului amanunte despre carte, am primit urmatorul raspuns:
Iată povestea şi conţinutul cărţii ,,Violonistul de la Auschwitz”:
În anul 1987 am căutat un material interesant pentru a-l putea prezenta
într-un spectacol festiv în onoarea ,,Zilei Holocaustului”. După nenumărate lecturi am citit o carte de poezii de dr. Moşe Liba – ambasador al Israelului, în acea vreme Director General al Institutului pentru relaţii externe culturale cu ţările latine, Spania şi Portugalia. Cartea avea si o prefaţă semnata de dl. Şimon Peres, preşedintelui[i1] Israelului, atunci vice-premier şi ministru de externe. Volumul, intitulat ,,De la Casa poporului la Bineanei ha’uma”, conţinea si poemul ,,Violonistul de la Auschwitz’ ‘, tradus în opt limbi. Pornind de la acest poem, am scris o piesă de teatru prezentata în anul 1987. A avut un succes remarcabil.
Prof. dr. Moşe Liba asistase cu ani în urmă la ,,Iad Va’Şem din Ierusalim la o conferinţă a d-lui Jack Iacob Strumza, originar din Salonic, care a fost printre evreii deportaţi la Auschwitz , a cărui familie a fost omorâtă. Fiind necesar un viorist [i2] Orchestrei din Auschwitz, Iacob Strumza a fost acceptat şi astfel a supravieţuit. Dr.Moşe Liba a scris poemul iar eu l-am cunoscut şi pe eroul Strumza – azi în vârstă de 97 de ani.
Peste ani, piesa mea a fost adaptată în limba olandeză de Moşe Liba în colaborare cu scriitorul şi muzicianul Rob Shulten şi reprezentată la Haga in ziua de 4 mai 2008 – Ziua Holocaustului naţional. Piesa va fi reluată şi reprezentată şi anul acesta în Olanda.
Împreună cu Dr.Moşe Liba am hotărât să publicăm cartea ,,Violonistul de la Auschwitz’ ‘care a fost editată la Ierusalim la editura,,Hamaatic”2009. Cartea conţine piesa de teatru ,,Violonistul de la Auschwitz , poemul original şi câteva poezii pe aceeaş [i3] temă. De asemenea, c0ntine [i4] date despre autori, eroul principal şi cuvintele de introducere semnate de Preşedintele Israelului d-nul Şimon Peres şi a Itzhac Navon – fost al V-lea Preşedinte al tarii noastre şi Ministru al Învăţământului şi Culturii în anii apariţiei poemului.
Cartea „Violonistul de la Auschwitz ” poate fi procurată la adresa
Dr.Paul Leibovici , Neve Alon 15 /43 Rehovot 76455.Tel:08-9460127 sau prin email:
poldy2@bezeqint.net.
5. “Calatoria lui Gruber” la New York Jewish Film Festival
––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Turneul am erica n al peliculei Calatoria lui Gruber, inceput la editia din 2008 a Festivalului de film romanesc din New York, a continuat si in 2010 – transmite HotNews – filmul lui Radu Gabrea fiind proiectat in cadrul New York Jewish Film Festival, la 12 si 14 ianuarie, in prezenta regizorului. Filmul lui Radu Gabrea a mai fost prezentat cu succes in orasele Atlanta, Chicago, Sillicon Valley, Vancouver, Toronto si Philadelphia.
In cadrul “New York Jewish Film Festival”, cel mai mare festival am erica n de profil, au fost prezentate trei proiectii la care au fost prezenti peste 1.000 spectatori, dintre care, dupa cum rezulta in urma unui sondaj, 70% au acordat filmului calificativul „excellent”, dupa cum informeaza ICRNY. Dezbaterile care au avut loc dupa fiecare proiectie, in prezenta regizorului, au evidentiat interesul deosebit pentru acest film al publicului newyorkez[i5] . Ca urmare a incheierii unui contract de distributie cu un prestigios distribuitor am erica n, filmul „Calatoria lui Gruber” va fi prezentat la diferite televiziuni si in salile de cinema din SUA, urmand si o lansare pe DVD in lunile ce urmeaza.
Filmul „Calatoria lui Gruber”, realizat cu sprijinul CNC si al Societatii Romane de Televiziune, in colaborare cu Zenith Media-Romania si Uj Budapest Filmstudio, a fost distins in luna noiembrie 2009 cu premiul pentru regie „Gorila de Aur” la cea de a XII-a Editie a „Levante International Film Festival” de la Bari – Italia.
6. Serge Moscovici, laureat al premiului Nonino pentru literatura
–––––––––––––––––––––––––––––
Agentia Global News transmite din Udine, Italia:
Psihologul francez de origine romana Serge Moscovici si scriitorul german Siegfried Lenz sunt laureatii pe anul acesta ai premiului italian de literatura Nonino, in valoare de 8000 de euro, ce va fi inmanat celor doi pe 30 ianuarie, intr-o ceremonie care va avea loc intr-o localitate din nordul Italiei, in apropiere de Udine, transmite Romanian Global News, care citeaza Deutsche Welle.
Serge Moscovici, initiatorul teoriei reprezentarilor sociale, s-a nascut la 14 iunie 1925 in Romania, la Braila , dar a parasit tara natala cand avea 22 de ani. Destinul si l-a implinit in Franta si SUA. Pe lista publicatiilor sale se gasesc 15 carti, 18 volume in colaborare si peste o suta de articole si capitole in volume colective. De-a lungul carierei sale a tinut zeci de conferinte. Din 1979, este director al Laboratorului European de Psihologie Sociala. Serge Moscovici este tatal lui Pierre Moscovici, fost ambasdador francez la Bucuresti si raportor pentru Romania al Parlamentului European.
Siegfried Lenz, in varsta de 83 de ani, a fost recompensat pentru opera sa in care a tratat teme precum violenta si persecutarea, distantandu-se de orice forma de ideologie, si-a motivat juriul decizia. Opera cea mai apreciata a autorului german este romanul „Deutschstunde” („Ora de germana”), in care a scris despre drama poporului sau la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.
Premiul italian „Nonino” ajuns la cea de-a 35-a editie a devenit un reper in lumea internationala a culturii și știintei, unde sunt premiate personalitati de nivel international. Juriul este alcatuit din nume de referinta din lumea culturii și știintei. Presedintele edittiei din acest an a fost ales V.S. Naipaul, castigatorul premiului Nobel pentru literatura in 2001.
Din comisie a facut parte si scriitorul de origine romana Norman Manea. In fiecare an sunt patru castigatori ai acestui premiu. Anul acesta juriul i-a ales pe fizicianul francez Jean Jouezel, scriitorul german Siegfried Lenz, psihologul si antropologul roman Serge Moscovici si Corul „Manos Blancas” din Venezuela.
7. Ierusalim: Despre “Evreii din Transilvania dupa primul razboi mondial”
––––––––––––––––––––––––––––––––
Centrul pentru cercetarea iudaismului din Romania din cadrul Universitatii Ebraice din Ierusalim organizeaza un simpozion pe tema “Evreii din Transilvania dupa primul razboi mondial” Participa la discutii Dr. Rafi Vagom Dr. Zwi Hartman, Dr. Eliezer Palmor, Dr. Miriam-Hana Caloianu si Dr. Leon Volovici – moderator.
Simpozionul va avea loc joi 28 ianuarie 2010, ora 17, in sala 201 din cladirea Rabin, campusul Har Hatzofim.
8. Ole, Haifa!
––––––
Dintr-un mesaj primit din Spania de la matematicianul Gh. Paun :
Ganduri bune din Sevilla, unde am o colaborare matematica mai veche si de unde va trimit atasat un poem dintr-un recent volum („De-a viata”, Editura Tiparg, 2009)…
Gh. Paun (www.imar.ro/~gpaun)
Haifa
Pe muntele Carmel, lumină lină
Prin chiparoşi se scurge desuet,
Măslinii stau proptiţi în rădăcină,
Fixând în sol falange de profet,
Dinspre Meghiddo nori subţiri de tină
Arată calea înspre Egipet.
Prin pietre străluceşte lemn de cruce
Îmbălsămat în mirt uscat din veac,
Tămâie vântul din Iordan aduce
Şi pietrele în temple se prefac
În timp ce caravanele caduce
Tot caută izvoarele de leac.
Prin cedrii cât un turn de catedrală
Se-aude descântat de porumbel,
Haifa se retrage, minerală,
În straturile muntelui Carmel,
O stea tot aşteptând-o, cardinală,
De pază turmelor lui Israel.
9. Din ziarele de sfarsit de saptamana
––––––––––––––––-
JURNALUL SAPTAMANII
–––––––––––-
Doina Meiseles: Interviu cu Prof. Avraham Tal – Laureat al Premiului Israel – Prof. Hava Hass: Iancu si Iosif Guttman – victime ale Holocaustului – Andrei Fischof : Democratie unilaterala – Dr. Ruth Guttman Ben-Zwi – Jean Steiger: Diplomatie in stil Lieberman – Victor Rusu: Orient Expres – Ing. Baruch Tercatin : Pericopa Saptamanii – Lucian Zeev Herscovici” Tragedia reflectata in arta – Prof. Jean Askenasy : Oameni fara cap – Riri Sylvia Manor : Lirice “Cateodata” – Bitti Caragiale: Starea literaturii de limba romana in Israel – Lica Bluthal: Cronica rimata – I. Stiru: Prietena noastra, cartea – A/ureanu-Gal: HaNOCH Levin si-a insdeplinit (post mortem) visul – Premiera mondiala la Opera israeliana – Andrei Strihan: Opera la teatru “Zburand de aici” la Cameri –Carol Feldman: Curewmurator! – Harr Ross: Lingusitorii – Thomas Lewin: De la prastia lui David la “prastia” lui Mihail – Zoltan Terner : Joc sau joaca? – I. Schechter: Nu-I convenabil sa fi sarac (predica tinuta intr-un cartier pauper) – Zoltan Terner ” Un patimas al balantei adevarului: S. Damian – Raspuns la o intrebare – reactii la articolul despre H.O.R.
VIATA NOASTRA
––––––––
Boris Marian: Holocaustul, Gulagul si caderea comunismului – 69 de ani de la Pogromul de la Bucuresti – Arie Kpferschmidt: Ceva despre economie politica – Shaul Carmel: Salvatorul – Dr. Ervin Elias: “Dani, Danim ieled ra” – Ivan Lungu: Qui prodest” – Paul Leibovici : Saecofagul dragostei (II) – Sigi Sontag: Eminescu, Maiorescu, prof. Sutu si evreii – Marta Esanu (corespondenta din IaSI): o uriasa fresca a vietii unei familii evreiesti: “Amintiril” de Judiith Yarom – Sigi Sontag: “Cine e cine?” – REuniune la Milano in memoria lui Herscu Sain Cagane – Iosef Ioju Haimovici: La cumpana vremurilor – Ed. Grossmann: Povestiri adevarate – Stiri din Romania – Ing. Baruch Semelman: Femei vestite din lumea antica – Hatsepsut – Sanda Feller: Despre Organizatia din Romania (HOR) si cei ce o reprezinta – Ing. Itzhac Gutman Ben Zvi : Un taciune salvat din flacari – Hedi S. Simon” Fapte diverse – Ing. Darius Liber: Catrene – Roni Caciularu: Un “bulldozer” numit Shayl Carmel
10. Un fals Marcel Iancu
––––––––––-
„Un sat ars”
Compania “Hammersite art auctioneers” – cu reprezentante la New York si Tel Aviv – este specializata in organizarea de licitatii de arta. In afara de licitatii, ea este solicitata si pentru a confirma autenticitatea unor tablouri Intre lucrarile ce i s-au adus pentru studiere s-a aflat si pictura de mai sus atribuita lui Marcel Iancu. Dupa o inspectare riguroasa, expertul Michael Ben-Ami a ajuns la concluzia ca este vorba de un fals sofisticat. .
Pictura, intitulata “Un sat ars”, prezentata ca o creatie din anul 1945, facuse parte din colectia de arta plastica a Histadrutului si fusese achizitionata in cadrul unei licitatii organizate de „Ben-Ami auctioneers” – cunoscuta acum ca Hamersite Art
Copia – a lucrarii lui Iancu realizata in 1945 – este considerate ca o executie impecabila.. Ea a fost pictata pe o panza veche, razuita pentru a (descoperi) expune suprafata de dedesubt. Ea a fost semnata in engleza, in timp ce originalul era semnat in ebraica.
Daca nu s-ar fi descoperit falsul, picture ar fi fost probabil vanduta la licitatie pentru 50.000 dolari.
11. A incetat din viata actrita Sarica Dan
–––––––––––––––––-
Duminica, 17 ianuarie, la stins din viata, la Dusseldorf , Germania, actrita Sorina Dan (Sarica Kraus), cea care i-a fost sotie 26 de ani lui Mircea Crisan, ne anunta ziarista Ioana Nitescu de la Radio Romania International. RRI i-a dedicat emisiunea de luni, 18 ianuarie, realizata de Marian Stere. Emisiunea poate fi ascultata si pe Internet la adresa http://www.rri.ro canalul 2
12. Gruber, la New York
–––––––––––
Dintr-un articol de Florentina Ciurverca aparut in Evenimentul zilei:
Pelicula despre Pogromul de la Iaşi , din vara lui 1941, a fost prezentat pe 13 şi 14 ianuarie în cadrul New York Jewish Film Festival, cel mai mare festival am erica n de profil.
În urma unui sondaj realizat după proiecţie, 70% dintre spectatori i-au acordat filmului calificativul „excelent”. „Călătoria lui Gruber” fost prezentat şi în oraşele Atlanta, Chicago, Sillicon Valley, Vancouver, Toronto sau Philadelphia. Filmul a fost distins în noiembrie 2009 cu premiul pentru regie la Levante International Film Festival din Bari – Italia.
……………………………………………..
SURSA, uli valureanu, 24 ianuarie, 2010
![DSC_2018[1]](https://i0.wp.com/wxwx.wordpress.com/wp-content/uploads/2010/01/dsc_201811.jpg?w=346&h=230&ssl=1 "DSC_2018[1]")
BIANCA MARCOVICI, ביאנקה מרקוביץ de pe MUNTELE CARMEL,ISRAEL,SCRIITORI ISRAELIENI 