IZVOARE, REVISTA A.S.I.L.R-ISRAEL, 2007

  SEMNAL

Izvoare, publicaţie a A.S.I.L.R, ISRAEL,   Nr.42-43-44, 2007

Noua apariţie   a revistei “Izvoare” e   un mare eveniment pentru “românii“-evrei din Israel,  e o apariţie rară. Revista în limba română care a apărut acum, cîteva zile în urmă, caldă ca o pâine scoasă din cuptor  reuşeşte să facă cunoscută literatura din Israel.   Sunt publicaţi şi scriitori care ne-au vizitat ţara sau care au fost invitaţi de editor. De o inspiraţie desăvârţită e şi ilustrarea revistei si a coperţilor  cu picturile regretatului, Baruch Elron (Z”L) tot de origine din România. Remarcăm varietatea scrierilor, în proză şi poezie celebrată  de nume cunoscute sau,  mai puţin cunoscute  ale scriitorilor(fără o ordine anume): Virgil Duda, Gina Sebastian Alcalay, Alexandru Sever,  Andrei Fischof, Carol Isac, Norman Manea, Horia Aramă, Baruch Tercantin, Rodica Grindea, Felix Caroly, Harry Bar-Şalom, Alexandru Lungu, Getta Berghoff, Maayan Bar, Mariana Juster, Francisca Stoleru, Şaul Carmel, Mada Davidson,G.Mosari, Victor Rusu, Jean Askenazy, Bianca Marcovici, Nando Maria Varga, Maria Gaitan Mozes, Dan Voinescu, Petre Cioclu, I.E.Campus, Teşu Solomovici, Dorel Schor-Şora, Şlomo Leibovici-Laiş, I.Ştiru, Horia Aramă, Carol Feldman, Sonia Palty, Eran Sela, Toma George Maiorescu, Solo Juster , V.M. Strihan, Malva Holban, Morel Abramovici, Biti Caragiale, Zoltan Terner, Sonia Natra, Gabriel Ben-Meron, Lydia Elron, Lucreţia Stanciu şi  mulţi alţii.
„Moştenirea lirică”, aşa cum dramaturgul George Astaloş ne delcară uneori, într-o revistă profesionistă, frumos alcătuită, asemănătoare ca formă, sper  şi  conţinut cu revista Vatra!

Editor,  ŞAUL CARMEL

SPONSOR, LYDIA ELRON
 

(c)

12.08.2007

notat, Bianca Marcovici

 

Recent a ieşit de sub tipar numărul 39-40-41/ 2006 al revistei IZVOARE, publicaţie a Asociaţiei scriitorilor israelieni de limbă română, dovedind astfel că redacţia poate realiza o apariţie anuală şi o prezenţă deosebită în planul vieţii literare din ţară. Asigurarea apariţiei, structurarea conţinutului, buna redactare şi frumoasa prezentare a fost realizată de un colectiv din care remarcăm: editor şi redactor şef – Shaul Carmel; pentru sectorul de poezie – Andrei Fischof şi Dan Voinescu iar de sectorul de proză au răspuns Carol Isac şi G.Mosari.Trebuie să subliniem că ilustraţiile interioare şi coperta sint semnate de Tuvia Iuster. Volumul are 148 p. , format mare.
Ca şi în anii trecuţi , numărul acesta din “Izvoare” constituie o tentativă de a aduna la un loc creaţii originale, opinii,traduceri şi eseuri asupra fenomenului actual literar de limbă română din Israel şi nu numai, deoarece colectivul de redacţie a inclus în Sumar şi creaţii ale unor scriitori din România, în ideea unei largi cooperări între scriitorii de limbă română, indiferent unde trăiesc.
Caseta redacţională atrage atenţia asupra unui element de valoare. Publicaţia a apărut datorită sponsorizării familiei regretatului publicist Nicu Palty: de altfel, revista se şi deschide cu un grupaj dedicat acestuia, grupaj din care remarcăm materialele semnate de Mihaela şi Ady Palty, Shlomo Leibovici-Laiş, Victor Rusu şi Shaul Carmel. Grupajul interesează, pe lîngă elementele de evocare, şi prin unele amănunte de istorie literară ca şi prin valorificarea unei poezii inedite aparţinînd lui Nicu Palty, poezie de vibraţie deosebită(v.p.2-7).
Sumarul alcătuit de către colectivul de redacţie urmează o cale inedită. S-a căutat a se structura materialul publicat nu după genuri, aşa cum se procedează deobicei in revistele literare ci asigurînd o îngemănare a genurilor literare. Aceasta, credem, în ideea asigurării unei varietăţi tematice a materialelor cuprinse şi pentru o citire sincopată!
La o lectură atentă, tu, cititor, eşti interesat de eseul şi interviul semnat de Gina Sebastian Alcalay. Primul,(“Empatie”,p.84-85) se referă la o intîlnire cu Ana Blandiana. Reţine însă atenţia, dragostea cu care autoare vorbeşte despre rolul cărţii: “O carte, un prieten, un dascăl, un scriitor sau eventual mai mulţi, care ţi-au lăsat mesaje, au forat în tine, te-au limpezit şi au ştiut să exprime ceea ce se află în stare amorfă în spaţiul tău lăuntric-numai că mai complet, mai frumos, mai nuanţat decît ai fi fost tu în stare vreodată”. Dialogul din sept. 2005 între Alexandru Sever şi Gina Sebastian Alcalay, interesează prin noutatea impresiilor asupra drumului de creaţie al celor doi ce ca şi din cauza unor elemente de istorie literară românească şi israeliană. Tot la acest sector au fost incluse cîteva lucrări de critică şi istorie literara aparţinînd lui Carol Isac, Iosef Eugen Campus, Răzvan Voicu, Shaul Carmel ca şi un scurt material al lui Teşu Solomovici despre modul in care poţi fi editor în România. Reţinem din eseul lui Răzvan Voicu cîteva idei prin care acesta îşi exprimă entuziasmul faţă de creaţia scriitorilor de limbă română din Israel: “Am afirmat adesea că fenomenul literar românesc din Israel este unul excepţional, prin bogăţia de formule şi modalităţi,prin calitatea scriitorilor care îl ilustrează şi prin intensitatea legăturilor cu literatura care se scrie în România”(v.p. 142).
Corpusul de poezie cuprinde 14 nume de poeţi , de la Shaul Carmel,la Bianca Marcovici, Andrei Fischof, Eran Sela, Solo Iuster, pentru a cita numai cîteva nume,fără a face vreo ierarhizare. Ştefan Iureş este prezent cu cîteva traduceri din Iacob Groper; sumarul mai cuprinde şi nume care nu au mai apărut în trecut : Marlena Braeşter, preşedinta Asociaţiei scriitorilor israelieni de limbă franceză semnează o frumoasă poezie întitulată
“nepedepsită, de nepedepsit”(v.p.106). Reţin atenţia şi poeziile semnate de Felix Caroly, Vladimir-Michael Strihan, Mioara Larchi-Leon.
Sectorul de proză, mai bogat ca de obicei, cuprinde genuri diferite, de la povestiri la fragmente de roman, de la simple notaţii la pagini memorialistice…Mirel Brateş, Al.Sever, Tania Lovinescu semnează alături de Sonia Palty, G.Mosari, Francisca Stoleru, Carol Feldman sau Madelaine Davidsohn. Sunt 18 scriitori în acest sector de proză, dovedindu-se astfel că există un interes deosebit pentru genul literar semnalat, care de altfel a înregistrat succese deosebite în ultimii ani. Ca şi la rubrica de poezie, întilnim şi aici un text tradus din ebraică. Povestirea lui Moshe Granot (“Propunerea”, p. 64-66), a apărut în traducerea, bună, a Denisei Idel. Paginile memorialistice ale lui I.Ştiru vorbesc ,cu dragoste, de oamenii pe care i-a cunoscut în Iaşul de după Război(v.p.40-44).
Vorbind de preocupările redacţiei de a include şi nume de scriitori care crează în România, ne atrag atenţia paginile de poezie, de proză semnate de nume cunoscute ca Ana Blandiana, Ileana Cudalb, Aura Christi, Horia Aramă ş.a., ceea ce dă întregului volum o dimensiune mai largă în ceea ce priveşte fenomenul literar contemporan.
Rubrica întitulată, fericit, “Dincolo de pragul casei” trece în revistă manifestările literare ocazionate de lansările unor cărţi semnate de către Shaul Carmel, Baruch Tercatin, Carol Feldman, Francisca Stoleru, G.Mosari. Lansările au avut loc la Iaşi, Botoşani, Cluj, Bucureşti, Tulcea, în organizarea unor instituţii de cultură ca Muzeul de literatură Bucuresti, Universitatea Babeş-Bolyai, Uniunea Scriitorilor din România, atestînd astfel autoritatea şi prestigiul cărţilor lansate. Pentru lărgirea informaţiilor legate de activitatea membrilor Asociaţiei – propunem ca în viitoarele numere ale revistei, să se iniţieze o rubrică de ” Bibliografie a vieţii literare”. Aceasta ar putea avea rubricile: cărţi publicate de membrii Asociaţiei, lucrări apărute în presă, materiale (recenzii, prezentări, note)despre cărţile apărute de-a lungul unui an, activitatea Asociaţiei,a conducerii ei, oglindită în presă.
În ansamblul ei, revista Asociaţiei scriitorilor israelieni de limbă română pe anul 2006 constituie un succes şi reflectă starea literaturii pe care o realizează creatorii incluşi în sumarul,de altfel, bogat şi atrăgător. Liviu Moscovici,   „Viaţa Noastră”, 21 iulie 2006