Gmar Hatima Tova!* O SEMNĂTURA BUNĂ ÎN FAȚA LUI DUMNEZEU!

Nicio glumă nu mai e umor ca pe vremea împușcatului
și-a pierdut rostul până și filmele de groază
mai ales cele de ficțiune,
rezist pe niște baricade invizibile
nepoata e în carantină
doar un elev a fost suspect de corona la bacalaureat
contactul omenesc nu e nici între soți
atingerea produce suspiciuni până și vorbitul-
restaurantele sunt deschise
dar te gândești la mâinile bucătarilor, la suflarea lor
poate bolnavă, la tusea lor sau a altora…
ieri la mare o fantomă m-a ajuns din urmă și m-a depășit
eram aproape de mare, făceam pași pe nisip
dar nu purta mască și respira greu
poporul lui dafca…adică special să te umple să suferi
dacă el suferă, (precum sida, embola sau alte ciume sofisticate)
nu ascultă de nimeni
șomerii se revoltă…

banul e pe primul plan nu vaccinul co-vid 19 ci cafenelele să funcționeze.
radiez minciuna perfidă cu laserul meu
pestriță lume, turnul lui Babel,
jocul cu mască sau fără mască
l-ați recunoscut?

DUMNEZEU ARE ȘI SPATE…ARE UN OCHI ÎN SPATE, TE VEDE…ca un ciclop

PĂCATELE SUNT PLĂTITE,… DAR CU CE MONEDĂ?
bianca MARCOVICI

(c)

SHANA TOVA, UN AN NOU, 5781 ÎN SĂNĂTATE!

PENTRU CEI CARE URMĂRESC BLOGUL MEU ȘI PENTRU CITITORII ANONIMI UN GÂND ALES ȘI PACE!

BIANCA ȘI FAMILIA

O NUNTĂ DE MILIONARI

  O NUNTĂ DE MILIONARI

    – Domnule, aş avea o rugăminte… Tot scrii matale la ziar, te-aş ruga să scrii şi despre o nuntă, ar fi foarte interesant. Aşa o nuntă la care am fost eu alaltăieri încă nu am văzut, cu toate că am mai fost în viaţa mea la câteva nunţi…

    – Să vă fie de bine. Şi ce v-a impresionat?

    – Vezi? Asta-i întrebarea! Poţi să scrii că m-a impresionat şi meniul, şi câţi invitaţi au fost, şi orchestrele, că erau două, şi florile care atârnau din tavan, şi ce toalete aveau doamnele, şi ce frumoasă era mireasa, şi ce înalt şi zâmbăreţ era mirele, şi cum s-au dat cadouri sub formă de cecuri cu multe zerouri, şi cum s-a servit întâi un fel de compot şi mai la urmă friptura, şi câte altele. Era o nuntă de milionari!

    – Aha, părinţii mirilor sunt milionari?

    – Numai ai ei. El e un băiat bun, cu armata făcută, e numai salariat. Dar ce contează e faptul că mai există romantism şi patriotism. Îţi spun asta aşa, în particular, pentru că probabil nu înţelegi ce cred eu prin asta.

    – Chiar aşa, ce crezi dumneata prin asta?

    – Ei, veti că am dreptate. Dacă matale crezi că părinţii fetei sunt milionari în astea ale noastre, te înşeli. Sunt milionari în dolari. Au vreo două blocuri în America de sud şi o vilă în Elveţia şi mai au birouri în turnurile  de la noi. Iar în Canada, am uitat să-ţi spun, acolo au un imperiu.

    – Ce vorbeşti, domnule? Cum adică au un imperiu?

    – Au un imperiu financiar. Acolo e baza lor…

    – Şi de ce spui dumneata că mai există romantism şi patriotism?

    – Mă mir de matale că n-ai înţeles, că te văd cu ochelari şi am crezut că citeşti mult. Păi, ce-ţi închipui? Că dacă vroiau ei să găsească un mire la fel de bogat, nu găseau în toată lumea? Crezi că trebuiau să-l caute tocmai la noi? Dar uite că nu s-au uitat la bani, că au ei destui, şi au venit să cheltuiască dolarii aici şi nu aiurea. Asta nu e patriotism?

     – Şi pe dumneata cine te-a invitat, milionarii sau din partea mirelui?

     – Nu m-a invitat nimeni… Cine să mă invite? Eu sunt şef de sală la restaurant! Fără mine nu se face nici o nuntă…

Poate să fie ei şi miliardari!

                                              DOREL SCHOR