Comemorare la Haifa

Primăria din Haifa și Hitachdut Olei Romania din Haifa au comemorat și organizat 77 de ani de la Pogromul de la Iași în cadrul sediului Primăriei din Haifa. A ținut slujba de rugăciune Rabinul av. Josef Waserman în amintirea victimelor din cele două convoaie de evrei care au fost uciși în masacrul de la Iași… Și descoperirea gropilor comune ale celor îngropați pe traseul celor doua convoaie în trenurile de vite (ale morții…se zice că s-a introdus și gaz otrăvitor) CFR care au ajuns până la Călărași. Au luat cuvântul reprezentanți ai organizațiilor românești (vezi imagini foto B.M.)precum și supraviețuitori și urmași din generația celor care au reușit să rămână în viață și să ajungă în Israel. Au fost prezentate noi documente care au scos la iveală datele mai exacte (între 15000 și 20000 de victime) care mult timp a fost ținut sub tăcere.

Mi-am amintit de familia mea care a stat ascunsă într-un beci undeva pe malul Bahluiului iar, mai apoi, părinții mei au fost prinși la granița ungară încercând să ajungă în Israel !

Filmul care a și circulat pe internet, „Marșul VIEȚII „de la Iași (la care au participat și autoritățile românești și israeliene ) a încheiat Comemorarea. Nu voi da nume a personalităților care a vorbit în numele nostru legat de acest eveniment trist, pentru a nu omite pe cineva. Ce contează pentru noi, durerea fiecăruia răsfoind fotografiile amintirilor, despre oameni care nu au avut nici o vină decât aceea că s-au născut evrei! Dar, uneori ne stă pe limbă SĂ LE SPUNEM ADEVĂRUL: Antisemitismul secolului nostru, care nu poate fi stârpit cu vorba , înflorește pretutindeni!

Conseamnat Bianca  MARCOVICI din Haifa

AMBASADOR CULTURAL LA IAȘI, 2015

sursa gazeta Israel, iulie

Reclame

INVITAT DE ONOARE, Mihai Batog-Bujeniţă

TRĂIRI ABISALE CU RESPIRAŢIA TĂIATĂ DE EMOŢIE

Pentru a porni pe drumul greu şi îndelungat al alcătuirii unei antologii de poezie, faptul fiind valabil şi pentru orice alt tip de antologie, îţi trebuie mult curaj, cunoaştere şi implicare pentru coordonator, dar şi răbdare, perseverență şi multă disponibilitate afectivă pentru cititor.
Coordonatorul unei antologii are de înfruntat furcile caudine ale selecţiei, trebuie să dea dovada bunei cunoaşteri a fenomenului de referinţă, de o admirabilă obiectivitate într-un domeniu în care subiectivul este cuvânt de ordine, să fie el însuşi un creator de gen pentru a intra în subtilităţile atât de specifice artelor poetice,dar şi, deloc lipsit de importanţă, un bun manager de carte pentru a gestiona cu succes un volum în care totul, cantitativ şi calitativ, trebuie echilibratcu mare grijă. Mai mult, el trebuie să se încadreze cu rigurozitate în coordonatele temporale ale referirii deoarece o extindere a cuprinderii afectează destul de grav reprezentarea.
Nici pentru cititor lucrurile nu sunt simple! Aflat principial în faţa unui volum care exprimă starea fenomenului antologat într-o anumită perioadă destul de ferm înscrisă în coordonate, dar şi reprezentativă prin numele incluse, eşti nevoit să citeşti cu multă atenţie, să intri cu disponibilitate şi înţelegere în stilul personal al fiecărui poet, fiind greu să treci cu vederea faptul că deşi toţi vorbesc, absolut firesc, pe marginea aceloraşi teme, fiecare o face în cu totul alt mod, folosindu-şi la maximum forţa de expresie a metaforei, subtilitatea şi versatilitatea cuvintelor ori ritmul frazei poetice. Greu, foarte greu, dar mai mult decât atât, ai nevoie de un timp la dispoziţie, timp care de cele mai multe ori ne lipseşte sau doar ne văităm că ar fi aşa, din varii cauze care nu exclud superficialitatea unor vremuri în care ecranul de diferite mărimi pare a fi adevăratul vector de cultură. O eroare pe care, din păcate, o plătim destul de scump, iar efectul se numeşte subcultură!
Şi, ca lucrurile să fie şi mai complicate, nici omul, cititorul, care doreşte să-şi exprime o părere despre un volum antologic nu este scutit de inerentele obstacole aşezate în calea sa de complexitatea situaţiei. Pe lângă greutăţile expuse anterior, cele specifice cititorului, se va confrunta şi cu cele aparţinând strict emitentului de opinii.
Cum ar putea acesta să prezinte părerea sa despre poeziile celor cuprinşi în volum fără să greşească? Fiindcă, dacă şi-ar propune să analizeze fiecare poet în parte, recenzia, cronica sa, ar avea tendinţa de a fi mai voluminoasă decât cartea, prin urmare inutilă şi de necitit, iar dacă face o prezentare selectivă greşeşte prin omisiune şi, pe bună dreptate, ar fi ostracizat de cei nedreptăţiţi. Ori se ştie prea bine că nu este cazul să intri în gura unor poeţi care pot trece oricând de la registru liric la cel epic, dar cu puternice accente dramatice. De evitat!
Şi, iată, că mă aflu în această grea situaţie de a citi, dar şi de a scrie despre volumul antologic de poezie intitulat Abisale trăiri(poezii, poeţi contemporani) coordonat de doamna Valentina Becart şi scos la editura PIM din Iaşi, în acest an. Cum pe doamna Becart o cunosc din scrierile domniei sale, la fel şi pe realizatorul copertei, domnul Mihai Cătrună, i-am mulţumit în gând pentru acest generos dar şi m-am pornit pe citit. Cei patruzeci şi unu de poeţi (multe poetese) cuprinşi în volum sunt, aşa cum mă aşteptam, nume reprezentative pentru poezia contemporană a ultimilor treizeci de ani. Fiecare cu modul său de a privi lumea şi oamenii, cu stiluri diferite, dar închegate armonios într-o logică mai presus de exprimările concrete, oameni care chiar au ceva de spus şi o fac foarte frumos. Conceptul in pluribusunum se regăseşte pe deplin în volum, dându-i acel farmec unitar al unei cărţi care merită a fi citită pe îndelete şi care îţi oferă acea deschidere către frumos de care avem atâta nevoie. Nu poţi să treci prea uşor peste vreo poezie fiindcă ai avea impresia că ai pierdut ceva, iar acest sentiment îţi dă frustrarea de care ai nevoie pentru a te întoarce la poezia neglijată. Şi bine faci deoarece vei fi răsplătit cu asupră de măsură. Metaforele şi jocurile subtile ale sensurilor, cuvinte care te îmbogăţesc sau te fac să cazi pe gânduri, interogaţii de multe ori tulburătoare ori o plăcută senzaţie de plutire te va însoţi permanent pe timpul lecturii. Prin urmare nu are rost să te grăbeşti! Răsfaţă-te cu vorbele cele pline de duh, lasă-te purtat de mângâierea ritmurilor şi vei observa, la sfârşitul lecturii, că ai devenit mai bun. Pentru asta poţi mulţumi, chiar dacă numai în gând, celor care au trudit pentru apariţia acestui volum.
Mihai Batog-Bujeniţă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

INVITAȚIE I. C.R. TEL-AVIV

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv organizează joi, 28 iunie 2018, începând cu ora 19:00 un eveniment deosebit la care vă invit să participați în număr cât mai mare.
Este vorba de inaugurarea unei serii de evenimente culturale sub titlul „Cafeneaua Românească”.
Prima dintre ele se numește „Ambasador în România” și este o întâlnire cu subiect de diplomație și istorie la care vor participa diplomați israelieni, foști ambasadori ai Statului Israel în România, care au contribuit la dezvoltarea acestor relații bilaterale și care vor împărtăși publicului prezent momente-cheie și episoade importante din mandatul acestora în România.

Evenimentul, în limbile română și ebraică, va fi dedicat celebrării a 70 de ani de relații bilaterale neîntrerupte între România și Israel, și se va desfășura la sediul ICR Tel Aviv

Adresa: Blvd. Shaul HaMelech nr. 8, etaj 6.

Programul evenimentului:
Moderator: Martin Salamon, ministru consilier – Ministerul Afacerilor Externe și director ICR Tel Aviv

Participanți:
Ovidiu Ierulescu, însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei României în Israel
E.S. Rodica Radian-Gordon, director al Departamentului Europa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Israel și ambasador al Israelului în România în perioada 2003-2007
E.S. Zvi Mazel, diplomat și ambasador al Israelului în România în perioada 1989-1992
E.S. Colette Avital, diplomat și director al Organizației Supraviețuitorilor Holocaustului în Israel
Mesajul E.S. Avi Millo, diplomat și ambasador al Israelului în România în perioada 1997-2001
Mesajul E.S. Dan Ben Eliezer, diplomat și ambasador al Israelului în România în perioada 2010-2015
Mesajul E.S. Yosef Govrin, diplomat și ambasador al Israelului în România în perioada 1985-1989

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

sursa I.C.R. TEL AVIV

INVITATIE  PE GMAIL

 

 

 

S
 

 

 

 

Invitată SCRIITOAREA ISRAELIANĂ

Ne-a mai părăsit un idol

Când am văzut mulţimea fără număr adunată în Piaţa Primăriei din Tel-Aviv în ziua înmormântării lui Arik Einstein,m-a încercat un sentiment ciudat de tristeţe şi nelinişte : tristeţe pentru pierderea unui OM drag inimilor noastre ; nelinişte datorită analogiei cu alt moment grav din viaţa acestui popor.S-au întors nechemate imaginile triste din aceea seară de 4 noiembrie care a început cu bucurie şi cântec ,ca în final să se încheie cu cea mai mare tragedie naţională a acestei ţări, când în mod mişelesc a fost ucis Iţhak Rabin ,iar o dată cu el o parte din sufletul naţiunii.
Şi iată acum ,din nou, zeci de mii de oameni adunaţi să comemoreze ,să plângă,să regrete pierderea unui artist,cântăreţ,compozitor,dar mai ales a unui om inimos ,bun,modest.Au fost acolo alături de familie prietenii apropiaţi ,tovarăşii de drum,deputaţi,miniştri şi şeful Statului,dar mai ales Domnia Sa Publicul,acela care de zeci de ani îl aplauda cu frenezie şi adoraţie pe Arik Einstein,fie că era prezent pe scenă,fie că îşi oferea numai vocea spre ascultare,cu minunatele cântece compuse de el însuşi.Deşi ,din motive numai de el ştiute ,s-a retras mulţi ani în casa sa modestă,într-un bloc vechi cu trei etaje fără lift,fără apariţii pe scenele teatrelor,totuşi el a fost mereu prezent în mijlocul publicului său.Avea prieteni mulţi ,vechi şi apropiaţi,care şi-au arătat durerea sinceră în faţa mulţimilor ,o durere care ne-a afectat pe toţi .Aş putea spune că cei mai îndureraţi ,pe lângă soţia şi copiii defunctului,i-am ,,simţit,,pe Moni Moşonov, Roni Daniel, sau Rabinul Uri Zoar ,prieten din prima tinereţe, partener în munca artistică din anii de demult,şi nu în ultimul rând,rudă-cuscru prin căsătoria a două fiice Einstein cu cei doi fii ai Rabinului.Toate completate de un mare număr de nepoţi şi strănepoţi comuni.
Faptul că mulţimea de oameni ,printre care foarte mulţi tineri, a continuat comemorarea toată noaptea în Piaţa Primăriei, în interiorul cimitirului Trumpeldor din centrul oraşului,sau în faţa casei cântăreţului până şi în ziua următoare ,faptul că se cântau fără întrerupere cântecele lui Arik,se depuneau flori,se aprindeau lumânări,ne arată că publicul israelian îşi exprimă regretul pentru pierderea artiştilor buni pe care timpul nu a reuşit să-i împingă spre uitare.Căci tot ce este autentic şi bun nu are vârstă,nu are moarte.În afară de asta am obţinut şi un indicator al respectului faţă de generaţia anilor 60-70-80,care a lăsat artişti mari,adevăraţi,care nu căutau neapărat celebtritatea,vedetismul,bogăţia.Era generaţia născută din părinţi supravieţuitori ai războiului,oameni care ştiau să aprecieze viaţa,care se mulţumeau cu puţin-dar bun,fapt pentru care îşi educau copiii să ia viaţa în serios,să muncească din greu ,căci mumai prin muncă se obţine succesul ,căci arta adevărată se face cu multă trudă pe lângă talent,şi nu prin goana după bani.Aşa arăta generaţia ,,veche,,-acea care încet-încet ne părăseşte.După cum ne-au părăsit Naomi Şemer,Iehud Manor,Şoşana Damari,Arik Lavy,iar acuma ne-a lăsat şi Arik Einstein,frumosul,talentatul actor şi cântăreţ cu vocea limpede.Însă comoara lor a rămas aici,ne-au lăsat cântecele şi versurile lor ca să ne bucure inimile , să nu-i uităm niciodată , iar tinerii de azi să înveţe de la ei valoarea muncii,a modestiei şi a calităţii.
Hedi S.Simon

SURSA :BLOGUL PERSONAL

Publicat de Ghido Sternbaum la 21:00

Un autor israelian

A FOST ALES VIITORUL PREȘEDINTE AL SUA?
Etgard Bitel
Cu ceva vreme în urmă publicam la această rubrică un serial de trei episoade intitulat „Cine ne conduce”. În episodul doi și trei vorbeam pe larg despre „Grupul Bilderberg” care, după părerea mea, are cea mai mare influență în lumea actuală și este inițiatorul și conducătorul luptei pentru globalizare. Într-un alt material vorbeam despre „regia” organizată pentru „alegerea” lui Donald Trump ca Președinte al SUA.
La începutul acestei luni (7-10 iunie) a avut loc la Torino întâlnirea anuală a Grupului Bilderberg, cel mai secret grup care există. Deși au participat, ca invitați, și jurnaliști de marcă nimic nu a „transpirat” în exterior despre lucrările întâlnirii așa cum, dealtfel, s-a întâmplat de-a lungul anilor.
Am aflat, „pe surse”, lista celor 131 de participanți din 23 de țări.
Iată o parte dintre ei: Paul M Achleitner (Germania) – Președintele Comitetului de Supervizare al Băncii Germaniei; Anne Appelbaum – editorialistă la „Washington Post” și profesor la „London School of Economics”; Audrey Azoulai – Director General UNESCO; José Manuel Durao Barroso – Președinte al grupului „Goldman Sachs International și fost Președinte al Comisiei Europene; Jean-Michel Blanquer – Ministrul educației din Franța; Borge Brende – Președintele „World Economic Forum”; Ana Brnabic – Primul Ministru al Serbiei; Mark J. Carney – Guvernatorul Băncii Angliei; Bernard Cazneuve – fost Prim Ministru al Franței; Jared Cohen – Fondator și CEO al „Jigsaw at Alphabet Inc.”. aceștia sunt o parte dintre „invitați” care, desigur, vor avea sarcina să transpună în practică directivele întâlnirii.
S-ar părea că experimentul cu un om de afaceri la conducerea SUA nu a reușit și, așa cum se obișnuiește în cadrul Grupului Biderberg, la jumătatea mandatului se face o analiză, se stabilesc viitoarele obiective și se alege viitorul candidat care va câștiga alegerile.
Invitați, în acest scop au fost două personalități de marcă din SUA. Unul este politician, iar celălalt est militar de carieră. Rețineți aceste nume: John Hickenlooper – guvernatorul statului Colorado și fost primar al orașului Denver și David Petraeus – general cu patru stele în retragere al armatei SUA și fost șef al CIA.
John Hickenlooper, născut în 1952 este , din 2011, al 42-lea guvernator al statului Colorado și membru al Partidului Democrat.
Purtătorul de cuvânt al guvernatorului a explicat că „Guvernatorul Hickenlooper și-aluat concediu ca să meargă la reuniunea Bilderberg pe propria sa cheltuială (sic), pentru că, de-a lungul anilor, ca lider politic, s-a preocupat de multe dintre problemele care se discută la această întâlnire.”
David Petraeus, născut și el în 1952 este unul din generalii armatei SUA cu un palmares deosebit în teatrele de război din Irak și Afganistan, iar în 2011 a fost numit, de către Obama, director al CIA. În urma unui scandal sexual a fost obligat să se retragă din funcție în 2012. După alegerea lui Trump în funcția de Președinte al SUA a fost pe „lista scurtă” pentru funcția de Secretar de Stat. Este simpatizant al Partidului Republican.
Rețineți aceste două nume pentru viitoarele alegeri din SUA.
Ca de obicei, cei doi au opinii diferite, Hickenlooper fiind adeptul revenirii SUA la politica de lider mondial, iar Petraeus este adeptul politicii protecționiste și centrate pe ideea „America-first”.
Guvernatorul de Colorado susține pozițiile elitei globaliste oferind, în 2017, azil pentru 75 de azilanți musulmani din țări precum Afganistan, Congo, Etiopia și Irak.
În ce îl privește pe generalul Petraeus, acesta este și adeptul abordării mult mai dure a litigiilor cu Rusia chiar cu Riscul de a se ajunge la incidente armate.
Comparând cele două poziții ale celor doi „candidați”, rămâne să aflăm (ceea ce nu se va întâmpla), care au fost obiectivele ce li s-au pus în față și cine a fost „alesul”.
Pe acesta îl vom afla în 2020!

sursa F.B.

JURNALE

Din jurnalul unei gospodine
E firesc să-ți notezi semnele, previziunile unor întâmplări! Nu ar trebui să mă includ în povestiri sau vise. Dar totul se rotește în jurul meu ca și cum aș fi centrul universului. Crepuscul, umbre, vijelii, cărți citite și primele impresii.  Actorii politici repetă mereu aceleași discursuri, unele scrise de alții. Se învață pe de rost fraze pe care se repetă mereu pe toate meridianele, schimb de acorduri semnate public , însăilări de imagini sterotipe… clik și la tv. Dar totul culminează cu emisiunile culinare, concursuri de la televiziune, unde se degustă mâncarea de jurați înfometați care-și ling degetele, se premiază amestecuri bizare cu diferite sosuri orientale. Emoții, plânsete la fel ca la concursurile muzicale pentru Eurovision. Concursul „cine știe cîștigă” e perfecționat la maximum. Viteza răspunsurilor candidaților… contra cronometru îl face pe telespectator să-și țină răsuflarea. Concursul cu aruncare zmeelor din Gaza peste granița noastră (pe care e agățat și material inflamabil) e floare la ureche! Aprinzi culturile , copacii, câmpul peste care oricum nu ajung picăturile de ploaie… și, totul te întoarce la întrebarea: când va fi Pace în Israel, când vei avea încredere în cei care ne conduc, sau, mai bine scris: unde vom fi vreodată Poporul Ales  să fie iubit , divinizat, readus la reprezentarea performantă, din totdeauna considerat Poporul cărții!

BIANCA 13/05/18

ȘEZUM ȘI PLÂNSEM

ȘEZUM ȘI PLÂNSEM precum Nichita și T.S.Eliot
aceasta ne e țara unde cactusul înflorește
torente de nisip ne ucid copiii
nu poți să te bucuri pentru că un alt mâine falsifică tot
ruga noastră fierbine e legată la ochi.
șezusem și plânsem pentru insula Israel
cuvinte nerostite mi se ascund în inima care așteaptă să explodeze
până și vântul își caută vrăjmașii care-i stau în cale
și răstoarnă tot, florile din glastră, și tot ce-i răsădit cu migală.
numai tu îți vezi de drumul tău să adâncești falia dintre noi
să nărui toate visele cu un târnăcop de cuvinte universal.
nu cutez să privesc înainte
starea e viscerală…

SURSA:
CRONICA VECHE, IAȘI MAI 2018
bianca marcovici