dr. Şlomo LEIBOVICI- Laiş, Israel

    de Dr. Slomo Leibovici-Laiş

Enunţarea în sine a temei, în numărul trecut alrevistei, nu a exploatat tema în toată amploarea ei.Pentru continua încurajare a creatorilor de limbăromână din Israel, s-au mai adăugat – între timp –premiile Fundoianu şi Mihail Sebastian, la AsociaţiaScriitorilor şi premiul Iosef la ACMEOR. Deasemenea, Cercul Cultural din Ierusalim decerneazăpremiul Sebastian Costin. S-ar părea că premiile suntmulte, dar având în vedere multele genuri literare şinumărul – în creştere – al creatorilor de limbăromână şi mai ales nivelul scrierilor lor, acesteaacoperă cu greu tot ce se cere premiat.Pentru lămurirea celor spuse, voi încerca să schiţez– bineînţeles telegrafic, fără a intra în apreciericritice – genurile literare şi scriitorii respectivi,divagând pe ici, pe colo, doar cu câte un amănuntsau câte o observaţie, pentru mai buna ilustrare atemei.Repetări de nume, care apar în articol, se datoreazăfaptului că unul şi acelaşi scriitor este activ în maimult decât un singur gen literar.Două sunt tărâmurile literare în care au apărut celemai multe cărţi de literatură de limbă română înIsrael. Mă refer la POEZIE şi la PROZ~. Nu c ăcelelalte genuri nu şi-au câştigat locul lor deprestigiu (şi ele vor fi prezentate în articol), dar, înaceste două genuri, apariţiile abundă.Presa de limbă română în Israel – două cotidiane,patru săptămânale şi două lunare (unul din ele,”Minimum”, cu difuzare şi peste hotare, în Româniaşi în lumea apuseană), precum şi un cotidian peinternet, toate publică, în aproape fiecare dinnumerele lor, poezii şi nuvele proaspăt scrise.În acest articol mă voi ocupa totuşi numai de cei c eşi-au publicat creaţiile în volum. Redarea lor înordine alfabetică (inclusiv şi a celor care ne-aupărăsit pentru totdeauna) va uşura cititorului de a-iidentifica şi mă va scuti de preferinţe subiective.În p oezie îi găsim pe: I. Bareket; Miron Berg(poezie filozofică); Leon D. Broder; Shaul Carmel –cu volume traduse în ebraică, rusă, slovacă,chineză, etc., premiat în câteva rânduri, inclusiv cupremiul ”Eminescu” al Academiei Române; LuizaCarol, poetă bilingvă în română şi engleză (premii);Iudith Coman; Sebastian Costin – poezie ermetică;Sandu David – poet bilingv în română şi ebraică;Madeleine Davidsohn; Natan Feldman; AndreiFischof – poet trilingv în română, ebraică şimaghiară; Maria Gaetan-Mozes (premii), sub tipar ocarte de poezii de ale ei traduse în ebraică; AlbertGoldenberg; Mircea Gorun; Solo Har-Herescu(premii), tradus în ebraică; Simon Haran – poetbilingv în română şi ebraică; Annie Heskia; MioaraIarchileon; Solo Juster; Paul Kidron; Radu Klapper;Mery Korenberg-Brendi; Debora Landman; SamsonLazar (Lascăr {araga) – bilingv în româneşte şi idiş;Emanuel Lieberman; Tania Lovinescu (premii);Bianca Marcovici – tradusă în diferite limbieuropene (premii în Israel şi în străinătate); RiriManor – poetă bilingvă în română şi ebraică; IsacMoscu Eyal; Ana NegreanU; Paul Nicolai; NaomiPavel; Eliahu Peizer; Clara Pecket; Theodor Rozen;M. Rudich – tradus în ebraică de renumitul poet,originar din România, Haim Rabinsohn; Eran Sela;Benedict Solomon; Vlad Solomon; Elena-EsterTacciu; Zoltan Terner; Bernard Weinberg; EugeniaWeisebluth.Dacă ţinem seamă că aceşti poeţi nu şi-ai făcut dinpoezie o profesie – printre ei se găsesc profesoriuniversitari, medici, doctori în filozofie, doctori înliteratură, avocaţi, muzeologi, ziarişti, etc. – devineclar că poezia de limbă română în Israel esteexpresia unui impuls lăuntric.Creaţia de limbă română, de altfel de toate genurile,şi-a găsit aprecieri apărute în presa literară dinRomânia şi chiar în volume dedicate acestuifenomen, apărute la Cluj şi la Iaşi.În p roză. Pentru a nu îngreuna cursivitateaprezentării, am inclus în acest segment genuri caromane, nuvele, schiţe, science-fiction. Autorii sunt:George Bar-On; Harry Bar-Shalom, care scrie cuaceeaşi uşurinţă în română, franceză şi ebraică; H.Bentin; Getta Berghoff; R. Bishop; Leopold Bittman–Ruga; Mirel Brateş (o nouă carte se află acum subtipar); Ludovic Bruckstein, scriitor bilingv în românăşi idiş, cu traduceri în ebraică (premii); SuzanaCiortea; Filip Cohn; Tuta Damian; Mircea Damsker;Madeleine Davidsohn; Gabriela Deşliu; Virgil Dudă(premii); Felicia Feinstein-Keifa; JosephineFeinstein; Carol Feldman; Iancu Feldstein; MayerFinkelstein; Ileana Fleischman; Nora Galin; RodicaGrindea; Oisia Gurevici; S. Iacobsohn; Tina Istric-Reinhard; Tereza Kapelusz; Samson Lazar; TaniaLovinescu – ultimul ei roman ”Mă numescAlzheimer” atinge una din cele mai dureroaserealităţi ale vieţii (premii); Marcel Marcia;Alexandru Marton; M. Maur; Liana Maxy; LucianMăgurean; Marius Mircu – decanul de vârstă alscriitorilor de limbă română din Israel, nonagenarulveşnic tânăr, scoate în fiecare an o carte; G. Mosari;Mihail Negrescu-Negrillo; I. Nuhimovici; Eph.Ophir-Offner; Sonia Palty; Eliahu Pefzer; IosifPetran; Iosef Rosen; Hedwig Rubber; Iosef N. Rudel(Radu Nor), scriitor bilingv în română şi germană;Tudor Savin; Mircea Săucan; Simion Săveanu; S.Schafferman; Gina Sebastian-Alcalay (premii);Alexandru Sever, cel mai apropiat de genul mareluiroman european clasic care, după umila meapărere, dacă şi-ar fi scris romanele într-o limbă decirculaţie internaţională, ar fi fost, desigur, uncandidat natural propus pentru premiul Nobel laliteratură; Ibi Shanav (I. Blum); Raoul Siniol; EgoSolon; Francisca Stoleru; Boris Wechsler-Vlăstaru –scriitor bilingv în română şi rusă (premiat deAcademia din Chişinău); Israel Weinberg; AdrianZăhăreanu.Dacă luăm în consideraţie că fiecare din aceştiscriitori au scris şi editat mai mult decât o singurăcarte, ne putem da seama de amploarea literaturii delimbă română în Israel, mai ales că fenomenul serepetă şi la poeţi şi la mai toate genurile literare,care vor fi expuse în continuare.Complexitatea şi diversitatea genurilor merită atenţiedeosebită, mai ales că unele din ele, cum ar fiiudaistica, istoria evreilor, filozofia evreiască, suntcaracteristice creatorilor din israel. Două generaţiide evrei, pe care regimul ceauşescian le-a ţinutdeparte de orice izvor iudaic şi le-a privat decunoaşterea tezaurului strămoşesc, au stringentănevoie de a le cunoaşte, pentru a se simţi în rând cutoţi cetăţenii Statului Israel.Voi încerca să înşir genurile literare, în ordinealfabetică.Aforisme-maxime, Vladimir Eşanu; AlexandruSever;Cinematografie , Lazăr Cassvan; PavelConstantinescu; Zoltan Terner (scenarist);Critică l iterară, Eugen Iosef Campus; Sergiu Levin;Eugen Luca; Al. Mirodan (premii); M. Schweiger;Ester-Elena Tacciu (premii de prestigiu);Critică t eatrală, N . Horodniceanu; Andrei Strihan,cu prestigiul profesorului universitar, specializat înestetica teatrului;Dicţionare ş i l exicoane, M. Imanuel (MotziMoscovici); Shlomo Leibovici-Laiş; M. Maur;Alexandru Mirodan, cu dicţionarul săuneconvenţional din care au apărut până acum doardouă volume – o istorie literară-critică, în stilenciclopedic;Documente-mărturii, Solo Har-Herescu; ShlomoLeibivici-Laiş; Sonia Palty; S. Schafferman;Dramă, I. Atlas; S. Cremnitzer – scrie în română,franceză, engleză; Eduard Ellenberg; N.Horodniceanu; Alexandru Mirodan; Israel Toros;Eseistică, Camillo Baciu; Mitu Grosu; Gh. Kovacs-Eichner; Shlomo Leibivici-Laiş; S. Zalmanovici-Zorin;Ficţiune, Florentina; M. Maur; Marcel Oller;Istoriografie, domeniu dificil, deoarece România sedovedeşte şi până astăzi avară în eliberarea dedocumente, îngreunând cercetarea trecutuluievreilor din România. Totuşi s-au scris şi se scriulucrări în domeniu şi sunt cercetări care se dedică şialtor teme istoriografice. Până acum au apărut înromâneşte scrierile lui: Jean Ancel; S. Avni; IsraelBar-Avi; Michael Bruchis; Lucien-Zeev Herscovici;Eliezer Ilan; Shlomo Leibovici-Laiş; TheodorLowenstein-Lavi; Dora Litani; M. Maur; M. Mircu;Eliezer Palmor; M. Scherman; N. Weintraub;Iudaistică, Isaac Bercovici; M. Burstein (premiat); I.Fisch; Iosef Fux; Menahem Guttman; Iacov Kimchi;Shlomo Leibovici-Laiş; M. Maur; David {afran;Memorialistică, Abramovici-Falt; Suzana Bratosin;Iehuda Evron; A. Feller; Sidy Gross; Eva Heyman;Michel Landau; Haş. Z. Lavy; Theodor Lavi;Samson Lazăr (Lascăr {araga); S.M. Littman;Eugen Luca; Manius Mircu; Sonia Palty; MihailRinea; Bernhardt Schnapp; Emil Segal; BeatriceSimovici; N. Stroe; Solomon Schapira; I. Voledi-Vardi; N. Weintraub;Satiră, I. Avian (Iancovici); Beno Baruch; IonPribeagu; I. Schechter;Studii ş i a r ticole l iterare, Marcel Avram; M.H. Bady;Harry Bar-Salom; A. Feller; Rodica Grindea; CarolIsac; Shlomo Leibovici-Laiş; Henry Marcus; M.Maur; Al. Mirodan; I. Roisman; Tudor Savin; M.Semo; M. Schweiger (premiat); S. Soreanu; EugenSorin; M. Sterian; Elena-Ester Tacciu; StefanWerner;Umor, Al. Andy; Mircea Aristide; Iona Atlas; I.Avian; Carol Feldman; Godell (caricaturi); IonPribeagu; Sergiu Ratescu (Caricaturi); SadiRudeanu; I. Schechter; Mark şi Sidona Sidon; DorelSora; Z.B.C. (Zeev Ben-Chaim), trilingv în română,engleză şi ebraică.O activitate prodigioasă desfăşoară în Israeltraducătorii şi mă refer la traduceri care apar înlimba română, traducători fiind: S. Avni (premii);Carol Bines; Sebastian Costin (un fenomen caremerită a fi evidenţiat: la numai doi ani de la venireasa în Israel fără a şti o boabă de ebraică, şi-a însuşitlimba la un asemenea nivel, încât a tradus patrupoeţi clasici ebraici şi, cinci ani după aceea, a tradus50 de poeţi ebraici moderni, fiecare în stilul săuspecific); Sandu David; Andrei Fischof; Lucien-Zeev Herscovici; Arie Leibisch-Laysch; ShlomoLeibovici-Laiş; Dora Litani; A. Klein; Otto Starck(un traducător sui-generis din persana clasică, pânăacum i-au apărut în româneşte opt lucrări, una dintreele reeditată de Ambasada Iranului la Bucureşti anultrecut).Nu am notat profesiunile celor enumeraţi. Printre eise află rabini, profesori universitari, medici, ingineri,avocaţi, jurnalişti, etc. Nimeni din ei nu trăieşte dinliteratură. Scrisul lor este o necesitate sufleteascăsau o dedicaţie pentru cei veniţi de curând, care nupot gusta încă limba literară ebraică sau cea atât decaracteristică a vechilor izvoare ebraice.Deşi numărul cititorilor de limbă română din Israeleste într-o continuă descreştere – şi este doar naturalsă fie aşa, creaţia de limbă română din Israelcontinuă cu aceeaşi intensitate şi câteodată pare că

se întăreşte. 

SURSA :din Curierul Românesc, martie, 2003