dr. Şlomo LEIBOVICI- Laiş, Israel

    de Dr. Slomo Leibovici-Laiş

Enunţarea în sine a temei, în numărul trecut alrevistei, nu a exploatat tema în toată amploarea ei.Pentru continua încurajare a creatorilor de limbăromână din Israel, s-au mai adăugat – între timp premiile Fundoianu şi Mihail Sebastian, la AsociaţiaScriitorilor şi premiul Iosef la ACMEOR. Deasemenea, Cercul Cultural din Ierusalim decerneazăpremiul Sebastian Costin. S-ar părea că premiile suntmulte, dar având în vedere multele genuri literare şinumărul în creştere al creatorilor de limbăromână şi mai ales nivelul scrierilor lor, acesteaacoperă cu greu tot ce se cere premiat.Pentru lămurirea celor spuse, voi încerca să schiţezbineînţeles telegrafic, fără a intra în apreciericritice genurile literare şi scriitorii respectivi,divagând pe ici, pe colo, doar cu câte un amănuntsau câte o observaţie, pentru mai buna ilustrare atemei.Repetări de nume, care apar în articol, se datoreazăfaptului că unul şi acelaşi scriitor este activ în maimult decât un singur gen literar.Două sunt tărâmurile literare în care au apărut celemai multe cărţi de literatură de limbă română înIsrael. Mă refer la POEZIE şi la PROZ~. Nu c ăcelelalte genuri nu şi-au câştigat locul lor deprestigiu (şi ele vor fi prezentate în articol), dar, înaceste două genuri, apariţiile abundă.Presa de limbă română în Israel două cotidiane,patru săptămânale şi două lunare (unul din ele,”Minimum”, cu difuzare şi peste hotare, în Româniaşi în lumea apuseană), precum şi un cotidian peinternet, toate publică, în aproape fiecare dinnumerele lor, poezii şi nuvele proaspăt scrise.În acest articol mă voi ocupa totuşi numai de cei c eşi-au publicat creaţiile în volum. Redarea lor înordine alfabetică (inclusiv şi a celor care ne-aupărăsit pentru totdeauna) va uşura cititorului de a-iidentifica şi mă va scuti de preferinţe subiective.În p oezie îi găsim pe: I. Bareket; Miron Berg(poezie filozofică); Leon D. Broder; Shaul Carmel cu volume traduse în ebraică, rusă, slovacă,chineză, etc., premiat în câteva rânduri, inclusiv cupremiul ”Eminescu” al Academiei Române; LuizaCarol, poetă bilingvă în română şi engleză (premii);Iudith Coman; Sebastian Costin poezie ermetică;Sandu David – poet bilingv în română şi ebraică;Madeleine Davidsohn; Natan Feldman; AndreiFischof poet trilingv în română, ebraică şimaghiară; Maria Gaetan-Mozes (premii), sub tipar ocarte de poezii de ale ei traduse în ebraică; AlbertGoldenberg; Mircea Gorun; Solo Har-Herescu(premii), tradus în ebraică; Simon Haran poetbilingv în română şi ebraică; Annie Heskia; MioaraIarchileon; Solo Juster; Paul Kidron; Radu Klapper;Mery Korenberg-Brendi; Debora Landman; SamsonLazar (Lascăr {araga) bilingv în româneşte şi idiş;Emanuel Lieberman; Tania Lovinescu (premii);Bianca Marcovici tradusă în diferite limbieuropene (premii în Israel şi în străinătate); RiriManor poetă bilingvă în română şi ebraică; IsacMoscu Eyal; Ana NegreanU; Paul Nicolai; NaomiPavel; Eliahu Peizer; Clara Pecket; Theodor Rozen;M. Rudich tradus în ebraică de renumitul poet,originar din România, Haim Rabinsohn; Eran Sela;Benedict Solomon; Vlad Solomon; Elena-EsterTacciu; Zoltan Terner; Bernard Weinberg; EugeniaWeisebluth.Dacă ţinem seamă că aceşti poeţi nu şi-ai făcut dinpoezie o profesie printre ei se găsesc profesoriuniversitari, medici, doctori în filozofie, doctori înliteratură, avocaţi, muzeologi, ziarişti, etc. devineclar că poezia de limbă română în Israel esteexpresia unui impuls lăuntric.Creaţia de limbă română, de altfel de toate genurile,şi-a găsit aprecieri apărute în presa literară dinRomânia şi chiar în volume dedicate acestuifenomen, apărute la Cluj şi la Iaşi.În p roză. Pentru a nu îngreuna cursivitateaprezentării, am inclus în acest segment genuri caromane, nuvele, schiţe, science-fiction. Autorii sunt:George Bar-On; Harry Bar-Shalom, care scrie cuaceeaşi uşurinţă în română, franceză şi ebraică; H.Bentin; Getta Berghoff; R. Bishop; Leopold BittmanRuga; Mirel Brateş (o nouă carte se află acum subtipar); Ludovic Bruckstein, scriitor bilingv în românăşi idiş, cu traduceri în ebraică (premii); SuzanaCiortea; Filip Cohn; Tuta Damian; Mircea Damsker;Madeleine Davidsohn; Gabriela Deşliu; Virgil Dudă(premii); Felicia Feinstein-Keifa; JosephineFeinstein; Carol Feldman; Iancu Feldstein; MayerFinkelstein; Ileana Fleischman; Nora Galin; RodicaGrindea; Oisia Gurevici; S. Iacobsohn; Tina Istric-Reinhard; Tereza Kapelusz; Samson Lazar; TaniaLovinescu ultimul ei roman ”Mă numescAlzheimer” atinge una din cele mai dureroaserealităţi ale vieţii (premii); Marcel Marcia;Alexandru Marton; M. Maur; Liana Maxy; LucianMăgurean; Marius Mircu decanul de vârstă alscriitorilor de limbă română din Israel, nonagenarulveşnic tânăr, scoate în fiecare an o carte; G. Mosari;Mihail Negrescu-Negrillo; I. Nuhimovici; Eph.Ophir-Offner; Sonia Palty; Eliahu Pefzer; IosifPetran; Iosef Rosen; Hedwig Rubber; Iosef N. Rudel(Radu Nor), scriitor bilingv în română şi germană;Tudor Savin; Mircea Săucan; Simion Săveanu; S.Schafferman; Gina Sebastian-Alcalay (premii);Alexandru Sever, cel mai apropiat de genul mareluiroman european clasic care, după umila meapărere, dacă şi-ar fi scris romanele într-o limbă decirculaţie internaţională, ar fi fost, desigur, uncandidat natural propus pentru premiul Nobel laliteratură; Ibi Shanav (I. Blum); Raoul Siniol; EgoSolon; Francisca Stoleru; Boris Wechsler-Vlăstaru scriitor bilingv în română şi rusă (premiat deAcademia din Chişinău); Israel Weinberg; AdrianZăhăreanu.Dacă luăm în consideraţie că fiecare din aceştiscriitori au scris şi editat mai mult decât o singurăcarte, ne putem da seama de amploarea literaturii delimbă română în Israel, mai ales că fenomenul serepetă şi la poeţi şi la mai toate genurile literare,care vor fi expuse în continuare.Complexitatea şi diversitatea genurilor merită atenţiedeosebită, mai ales că unele din ele, cum ar fiiudaistica, istoria evreilor, filozofia evreiască, suntcaracteristice creatorilor din israel. Două generaţiide evrei, pe care regimul ceauşescian le-a ţinutdeparte de orice izvor iudaic şi le-a privat decunoaşterea tezaurului strămoşesc, au stringentănevoie de a le cunoaşte, pentru a se simţi în rând cutoţi cetăţenii Statului Israel.Voi încerca să înşir genurile literare, în ordinealfabetică.Aforisme-maxime, Vladimir Eşanu; AlexandruSever;Cinematografie , Lazăr Cassvan; PavelConstantinescu; Zoltan Terner (scenarist);Critică l iterară, Eugen Iosef Campus; Sergiu Levin;Eugen Luca; Al. Mirodan (premii); M. Schweiger;Ester-Elena Tacciu (premii de prestigiu);Critică t eatrală, N . Horodniceanu; Andrei Strihan,cu prestigiul profesorului universitar, specializat înestetica teatrului;Dicţionare ş i l exicoane, M. Imanuel (MotziMoscovici); Shlomo Leibovici-Laiş; M. Maur;Alexandru Mirodan, cu dicţionarul săuneconvenţional din care au apărut până acum doardouă volume o istorie literară-critică, în stilenciclopedic;Documente-mărturii, Solo Har-Herescu; ShlomoLeibivici-Laiş; Sonia Palty; S. Schafferman;Dramă, I. Atlas; S. Cremnitzer scrie în română,franceză, engleză; Eduard Ellenberg; N.Horodniceanu; Alexandru Mirodan; Israel Toros;Eseistică, Camillo Baciu; Mitu Grosu; Gh. Kovacs-Eichner; Shlomo Leibivici-Laiş; S. Zalmanovici-Zorin;Ficţiune, Florentina; M. Maur; Marcel Oller;Istoriografie, domeniu dificil, deoarece România sedovedeşte şi până astăzi avară în eliberarea dedocumente, îngreunând cercetarea trecutuluievreilor din România. Totuşi s-au scris şi se scriulucrări în domeniu şi sunt cercetări care se dedică şialtor teme istoriografice. Până acum au apărut înromâneşte scrierile lui: Jean Ancel; S. Avni; IsraelBar-Avi; Michael Bruchis; Lucien-Zeev Herscovici;Eliezer Ilan; Shlomo Leibovici-Laiş; TheodorLowenstein-Lavi; Dora Litani; M. Maur; M. Mircu;Eliezer Palmor; M. Scherman; N. Weintraub;Iudaistică, Isaac Bercovici; M. Burstein (premiat); I.Fisch; Iosef Fux; Menahem Guttman; Iacov Kimchi;Shlomo Leibovici-Laiş; M. Maur; David {afran;Memorialistică, Abramovici-Falt; Suzana Bratosin;Iehuda Evron; A. Feller; Sidy Gross; Eva Heyman;Michel Landau; Haş. Z. Lavy; Theodor Lavi;Samson Lazăr (Lascăr {araga); S.M. Littman;Eugen Luca; Manius Mircu; Sonia Palty; MihailRinea; Bernhardt Schnapp; Emil Segal; BeatriceSimovici; N. Stroe; Solomon Schapira; I. Voledi-Vardi; N. Weintraub;Satiră, I. Avian (Iancovici); Beno Baruch; IonPribeagu; I. Schechter;Studii ş i a r ticole l iterare, Marcel Avram; M.H. Bady;Harry Bar-Salom; A. Feller; Rodica Grindea; CarolIsac; Shlomo Leibovici-Laiş; Henry Marcus; M.Maur; Al. Mirodan; I. Roisman; Tudor Savin; M.Semo; M. Schweiger (premiat); S. Soreanu; EugenSorin; M. Sterian; Elena-Ester Tacciu; StefanWerner;Umor, Al. Andy; Mircea Aristide; Iona Atlas; I.Avian; Carol Feldman; Godell (caricaturi); IonPribeagu; Sergiu Ratescu (Caricaturi); SadiRudeanu; I. Schechter; Mark şi Sidona Sidon; DorelSora; Z.B.C. (Zeev Ben-Chaim), trilingv în română,engleză şi ebraică.O activitate prodigioasă desfăşoară în Israeltraducătorii şi mă refer la traduceri care apar înlimba română, traducători fiind: S. Avni (premii);Carol Bines; Sebastian Costin (un fenomen caremerită a fi evidenţiat: la numai doi ani de la venireasa în Israel fără a şti o boabă de ebraică, şi-a însuşitlimba la un asemenea nivel, încât a tradus patrupoeţi clasici ebraici şi, cinci ani după aceea, a tradus50 de poeţi ebraici moderni, fiecare în stilul săuspecific); Sandu David; Andrei Fischof; Lucien-Zeev Herscovici; Arie Leibisch-Laysch; ShlomoLeibovici-Laiş; Dora Litani; A. Klein; Otto Starck(un traducător sui-generis din persana clasică, pânăacum i-au apărut în româneşte opt lucrări, una dintreele reeditată de Ambasada Iranului la Bucureşti anultrecut).Nu am notat profesiunile celor enumeraţi. Printre eise află rabini, profesori universitari, medici, ingineri,avocaţi, jurnalişti, etc. Nimeni din ei nu trăieşte dinliteratură. Scrisul lor este o necesitate sufleteascăsau o dedicaţie pentru cei veniţi de curând, care nupot gusta încă limba literară ebraică sau cea atât decaracteristică a vechilor izvoare ebraice.Deşi numărul cititorilor de limbă română din Israeleste într-o continuă descreştere şi este doar naturalsă fie aşa, creaţia de limbă română din Israelcontinuă cu aceeaşi intensitate şi câteodată pare că

se întăreşte. 

SURSA :din Curierul Românesc, martie, 2003 

Un gând despre &8222;dr. Şlomo LEIBOVICI- Laiş, Israel&8221;

  1. http://www.isro-press.net/Organiza/Acmeor.htm

    Asociatia Culturala Mondiala
    a Evreilore Originari din Romania

    dr. Shlomo Leibovici LAIS,
    presedintele ACMEOR: Asociatia Culturala Mondiala a Evreilor Originari din Romania (ACMEOR) a luat fiinta in Israel, in anul 1980. Ea este persoana juridica (Amuta), aprobata de Ministerul de Interne si recunoscuta ca asociatie non-profit (Malcar) .
    ACMEOR activeaza, in principal, in cateva domenii: cultura iudaica, cercetare istorica, productie editoriala, colaborare in diverse domenii culturale cu institutii interesate din
    Romania.
    In ceea ce priveste activitatea culturala, asociatia organizeaza periodic seri pe teme literare, artistice, muzicale, evocari de teme si personalitati in context iudaic, inclusiv iudaismul din Romania; se organizeaza excursii pentru mai buna cunoastere a tarii, precum si calatorii in strainatate cu accent pe locuri de interes evreiesc. In cadrul ACMEOR functioneaza o biblioteca de imprumut cu 15.000 carti in sase limbi (romana, franceza, engleza, ebraica, idis si germana). Asociatia acorda burse si premii anuale (Premiul Nicu Palty, Premiul Kupferschmidt, Premiul Irina Gorun) pentru realizari deosebite in variate domenii ale culturii.
    In ceea ce priveste cercetarea istorica, ACMEOR strange material documentar in legatura cu trecutul evreilor din Romania. Este vorba de documente, fotografii, carti (inclusiv
    carti rare), afise, harti, manuscrise, ziare si taieturi de presa, casete audio si video etc. Materialele din arhiva ACMEOR sunt puse la dispozitia cercetatorilor interesati, intre ei
    numerosi universitari.
    Activitatea editoriala a asociatiei o exprima cel mai bine titlurile lucrarilor editate de sau sub egida ACMEOR si care pot fi consultate in pagina editoriala a webului nostru.
    In activitatea sa de cercetare istorica, Asociatia colaboreaza activ in Romania cu Arhivele Statului, Arhivele Ministerului
    Afacerilor Externe, revista „Magazin istoric”, Biblioteca Academiei Romane, cu alte institutii; se pun si bazele unei colaborari cu Centrul de cercetare istorica al Federatiei
    Comunitatilor Evreiesti din Romania.
    ACMEOR a organizat la Bucuresti prima Expozitie de carte
    israeliana in limba romana.
    Asociatia acorda anual – incepand din 1994 – Premiile de prietenie Romania – Israel unor personalitati din Romania active in actiunile menite sa dezvolte legaturile prietenesti
    dintre cele doua tari (laureatii Premiilor de prietenie sunt prezentati intr-o alta pagina a webului).
    Asociatia este deschisa tuturor evreilor originari din Romania – indiferent de locul unde se afla, de convingerile lor politice sau religioase sau de apartenenta la o organizatie sau alta!
    Sugestii, observatii – binevenite!

    Comitetul ACMEOR
    Presedinte: dr. SLOMO LEIBOVICI – LAIS, Tel Aviv, doctor in filozofie-istorie, scriitor, eseist, fost diplomat
    Secretar general: ing. STELIAN LOZNEANU, Tel Aviv
    Membri:
    – ing. MARCEL ABRAHAM, Tel Aviv, inginer chimist, importator – MARTHA BITTEL, Nathania, fosta editoare la Cartea
    Romaneasca – ing. MIOARA COHEN, Tel Aviv, fosta angajata la Televiziunea nationala israeliana – EDDY GROSMAN, Ashdod, ziarist,, agent vamal – ing. RAOUL HELLER, Tel Aviv, pensionar – SILVIA KRIEGLER, Givatain, directoarea Biroului de turism „All Meridians” – Tel Aviv – dr. IDEL LAZAROVICI, Tel Aviv, fost sef al Sectiei chirurgie din Spitalul Ichilov – SONIA PALTY, Tel Aviv, scriitoare, directoarea Editurii Papyrus
    – ARIE SCHAPIRA, Tel Aviv, presedintele Sinagogii Rav Gutman din T. A. – IEHOSHUA SCHECTER, Petah Tikva, expert contabil – ISRAEL STEIN, Tel Aviv, directorul Editurii si Bibliotecii Idish din T. A. – Avocat IZIDOR STEINBERG, Tel Aviv, juristconsult
    . . . . . . . . . . . . . . .
    Controlor: ARIE KUPFERSCHMIDT, Tel Aviv, expert contabil
    Comisia de cenzori: IACOB SCHERZER, Tel Aviv, si SHLOMO SITNOVITZER, Tel Aviv, fost presedinte al Asociatiei fostilor Assirei Sion din Romania.
    . . . . . . . . . . . . . . . . .

    LAUREATII PREMIILOR
    DE PRIETENIE
    ROMANIA – ISRAEL
    Laureatii Premiilor de prietenie
    Romania – Israel, acordate de ACMEOR unor
    personalitati din Romania care manifesta
    prietenie activa fata de evrei si Israel:
    Anul 1994
    –––
    ADRIAN DOHOTARU, secretar de stat la
    Ministerul Afacerilor Externe
    IOANA URSU, secretar general al Fundatiei
    „Magazin Istoric”
    Anul 1995
    –––
    Acad. prof. RAZVAN THEODORESCU, presedintele
    Asociatiei Culturale de Prietenie
    Romania – Israel
    Prof. dr. EDMOND NICOLAU, prim-vicepresedinte
    al Asociatiei Culturale de Prietenie
    Romania – Israel
    Anul 1996
    –––
    Dr. CRISTIAN POPISTEANU, presedintele Fundatiei
    si directorul revistei „Magazin Istoric”
    Avocat dr. C. VISINESCU, vicepresedinte al
    Asociatiei Culturale de Prietenie Romania – Israel
    A fost acordata si o mentiune scriitorului
    VICTOR BARLADEANU, secretar general al Asociatiei
    Culturale de Prietenie Romania – Israel
    Anul 1997
    –––
    Acad. VIRGIL CANDEA, vice-presedinte al Academiei
    Romane
    Prof. dr. GABRIEL STERMPEL, membru de onoare al
    Academiei Romane si director general al Bibliotecii
    Academiei Romane
    A fost acordate mentiuni de onoare d-nei MARGARETA
    BEDROSIAN, fosta directoare a Editurii „Cartea Romaneasca”,
    si profesoarei LIANA ALEXANDRU, compozitoare si
    vicepresedinta a Asociatiei Culturale de Prietenie
    Romania – Israel.

    ACTIVITATEA EDITORIALA
    ~~~ Imanuel – Lais,
    Dictionar ebraic-roman, Dictionar roman-ebraic

    ~~~ Z. Feurstein, ATS din Romania
    (in ebraica, cu rezumat in romana)

    ~~~ A. Feller, Chipuri, locuri

    ~~~ Theodor Herzl Tara veche, Tara noua/Altneuland,
    traducere de L. B. Wexler si Motzi Moscovici

    ~~~ Slomo Leibovici – Lais
    Lexicon evreiesc-sionist-
    national (in colaborare cu Moshe Maur)

    Lexicon – Notiuni, obiceiuri
    si sarbatori evreiesti – editie revazuta si largita

    Sabat – cununa creatiei (epuizat)

    Reflectii despre iudaism

    Intre legende si realitate (lumea hassidica)

    ~~~ Tania Lovinescu,
    Reversul unui zbor (poezii)

    ~~~ Moshe Maur,
    Istoria Israelului

    Israel – Geografie

    Israel – 30 de ani

    ~~~ Elena Esther-Tacciu,
    La umbra copacului (poezii)

    Amanunte despre cartile aparute in idish si ebraica
    editate de ACMEOR sau cu sprijinul asociatiei, vor fi
    publicate in editia din Septembrie a webului.

    BIBLIOTECA ACMEOR

    Biblioteca asociatiei este deschisa zilnic de duminica
    pana joi intre orele 9-13. Membrii ACMEOR pot lua cu
    imprumut carti in mod gratuit .

    Pot fi de asemenea consultate in sala de lectura a
    bibliotecii carti in diverse limbi care privesc pe evreii din
    Romania, creatii ale lor editate si aparute in Romania,
    Israel sau alte tari. Acest fond al bibliotecii poate fi
    consultat atat de membri cat si de nemembri ai asociatiei.

    Intrucat numarul locuin sala de lectura este limitat,
    cei interesati sunt rugati sa fixeze in prealabil, telefonic,
    ziua si ora cand doresc sa primeasca lucrarile in care
    sunt interesati.

    Sustinatorii ACMEOR

    Printre persoanele care sustin Asociatia si ale caror
    donatii permit desfasurarea a diferite actiuni se afla si
    prietenii nostri:

    – dr. Bruno TERCATIN, director proprietar al
    Societatii de turism „Valsole Viaggi” din Milano si al
    Societatii “Via Club” din Bucuresti, caruia i se
    …datoreaza existenta Premiilor de Prieteniei

    – Familia PALTY: Sonia PALTY si copiii ei
    Mihaela KLIEGER si dr. Adi PALTY, cei ce
    asigura Premiile Palty
    – Arie KUPFERSCHMIDT, revizor contabil,
    ziarist, ccccel ce asigura existenta premiilor de
    creatie in idis
    – Shoshana CARMEL, cea care asigura unele
    actiuni publicistice ale asociatiei

    ==========================
    Asociatia Culturala Mondiala a Evreilor Originari din Romania
    Intrarea Har Sinai 1, Tel Aviv 65816, ISRAEL
    Telefon 972-3-566-0165
    Fax 972-3-560-3311
    E mail: acmeor@ibm.net
    Web: http://members.tripod.com/~Acmeor/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s