LANG LANG

Fericirea solistului

Revelaţia pianistului fără cusur/ dactilografiind holograma visului/ toţi pacienţii din spital vor  adormi şi vor visa  acelaşi     vis/ atingând clapele albe negre solistul  care redă freamătul naturii/ clipocind ca o apă curgătoare, /odihnitoare şi ochii lui ,  of!  …parca e o o joacă de copil munca sa/  născut pentru muzică, / pianul  cel negru ca o mănuşă fină,/ elastică,/ iar degetele arcuite, /undeva cândva doar pentru el, /vântul  adie Lang  Lang, Rachmaninov, /geamătul perfecţiunii.

Bianca Marcovici

(c)

 

Lasă un comentariu