TRĂIRI ABISALE CU RESPIRAŢIA TĂIATĂ DE EMOŢIE
Pentru a porni pe drumul greu şi îndelungat al alcătuirii unei antologii de poezie, faptul fiind valabil şi pentru orice alt tip de antologie, îţi trebuie mult curaj, cunoaştere şi implicare pentru coordonator, dar şi răbdare, perseverență şi multă disponibilitate afectivă pentru cititor.
Coordonatorul unei antologii are de înfruntat furcile caudine ale selecţiei, trebuie să dea dovada bunei cunoaşteri a fenomenului de referinţă, de o admirabilă obiectivitate într-un domeniu în care subiectivul este cuvânt de ordine, să fie el însuşi un creator de gen pentru a intra în subtilităţile atât de specifice artelor poetice,dar şi, deloc lipsit de importanţă, un bun manager de carte pentru a gestiona cu succes un volum în care totul, cantitativ şi calitativ, trebuie echilibratcu mare grijă. Mai mult, el trebuie să se încadreze cu rigurozitate în coordonatele temporale ale referirii deoarece o extindere a cuprinderii afectează destul de grav reprezentarea.
Nici pentru cititor lucrurile nu sunt simple! Aflat principial în faţa unui volum care exprimă starea fenomenului antologat într-o anumită perioadă destul de ferm înscrisă în coordonate, dar şi reprezentativă prin numele incluse, eşti nevoit să citeşti cu multă atenţie, să intri cu disponibilitate şi înţelegere în stilul personal al fiecărui poet, fiind greu să treci cu vederea faptul că deşi toţi vorbesc, absolut firesc, pe marginea aceloraşi teme, fiecare o face în cu totul alt mod, folosindu-şi la maximum forţa de expresie a metaforei, subtilitatea şi versatilitatea cuvintelor ori ritmul frazei poetice. Greu, foarte greu, dar mai mult decât atât, ai nevoie de un timp la dispoziţie, timp care de cele mai multe ori ne lipseşte sau doar ne văităm că ar fi aşa, din varii cauze care nu exclud superficialitatea unor vremuri în care ecranul de diferite mărimi pare a fi adevăratul vector de cultură. O eroare pe care, din păcate, o plătim destul de scump, iar efectul se numeşte subcultură!
Şi, ca lucrurile să fie şi mai complicate, nici omul, cititorul, care doreşte să-şi exprime o părere despre un volum antologic nu este scutit de inerentele obstacole aşezate în calea sa de complexitatea situaţiei. Pe lângă greutăţile expuse anterior, cele specifice cititorului, se va confrunta şi cu cele aparţinând strict emitentului de opinii.
Cum ar putea acesta să prezinte părerea sa despre poeziile celor cuprinşi în volum fără să greşească? Fiindcă, dacă şi-ar propune să analizeze fiecare poet în parte, recenzia, cronica sa, ar avea tendinţa de a fi mai voluminoasă decât cartea, prin urmare inutilă şi de necitit, iar dacă face o prezentare selectivă greşeşte prin omisiune şi, pe bună dreptate, ar fi ostracizat de cei nedreptăţiţi. Ori se ştie prea bine că nu este cazul să intri în gura unor poeţi care pot trece oricând de la registru liric la cel epic, dar cu puternice accente dramatice. De evitat!
Şi, iată, că mă aflu în această grea situaţie de a citi, dar şi de a scrie despre volumul antologic de poezie intitulat Abisale trăiri(poezii, poeţi contemporani) coordonat de doamna Valentina Becart şi scos la editura PIM din Iaşi, în acest an. Cum pe doamna Becart o cunosc din scrierile domniei sale, la fel şi pe realizatorul copertei, domnul Mihai Cătrună, i-am mulţumit în gând pentru acest generos dar şi m-am pornit pe citit. Cei patruzeci şi unu de poeţi (multe poetese) cuprinşi în volum sunt, aşa cum mă aşteptam, nume reprezentative pentru poezia contemporană a ultimilor treizeci de ani. Fiecare cu modul său de a privi lumea şi oamenii, cu stiluri diferite, dar închegate armonios într-o logică mai presus de exprimările concrete, oameni care chiar au ceva de spus şi o fac foarte frumos. Conceptul in pluribusunum se regăseşte pe deplin în volum, dându-i acel farmec unitar al unei cărţi care merită a fi citită pe îndelete şi care îţi oferă acea deschidere către frumos de care avem atâta nevoie. Nu poţi să treci prea uşor peste vreo poezie fiindcă ai avea impresia că ai pierdut ceva, iar acest sentiment îţi dă frustrarea de care ai nevoie pentru a te întoarce la poezia neglijată. Şi bine faci deoarece vei fi răsplătit cu asupră de măsură. Metaforele şi jocurile subtile ale sensurilor, cuvinte care te îmbogăţesc sau te fac să cazi pe gânduri, interogaţii de multe ori tulburătoare ori o plăcută senzaţie de plutire te va însoţi permanent pe timpul lecturii. Prin urmare nu are rost să te grăbeşti! Răsfaţă-te cu vorbele cele pline de duh, lasă-te purtat de mângâierea ritmurilor şi vei observa, la sfârşitul lecturii, că ai devenit mai bun. Pentru asta poţi mulţumi, chiar dacă numai în gând, celor care au trudit pentru apariţia acestui volum.
Mihai Batog-Bujeniţă
BIANCA MARCOVICI, ביאנקה מרקוביץ de pe MUNTELE CARMEL,ISRAEL,SCRIITORI ISRAELIENI 