O reclamație nu te lasă să dormi, mai ales că îți poate provocă o indispoziție, un atac de inimă de la nervi sau, cel mai rău o pană de inspirație.. Cred că toate s-au acumulat într-o oră numită „ceas rău”, chiar marțea! Am intrat la magazinul de pantofi Lafayette de la Grand Kanion! Mi-am ales o pereche de cizme bordo, care după reducere și obligația de a-mi face cartonul obișnuit că voi fi prietenă bună magazinului, și deci o suplim
entare de 7 % cu 40% m-am oprit după negocieri din probat ghete…etc la suma 892 șekeli . Am ieșit din magazin încălțată precum Motanul Încălțat. Nu prea departe însă, să iau micul dejun, mai sus cu un etaj. Mai apoi am plecat fericită până la parcare. Atunci am simțit o jenă… la unul din pantofi. Am hotărât să-i reambalez cutie și să mă întorc să-i schimb! La prima oră a doua zi am deschis magazinul. Am cerut să schimb cizmele cu altele, ca orice om nemulțumit de cumpărătură. Am fost refuzată categoric, cică trebuie să ceară încuvințare de la Centru! Am iești din magazin, să nu explodez, fără zisme care au rămas pe tejghea. A doua zi intru să primesc răspunsul pentru că nu primisem nici măcar bonul din cutie. De sub tejghea cutia cu cizmele mele mă așteptau, iar vânzătoarea a început să strige la mine fără motiv! Cică să n-o pozez ! a continuat să-mi spună că nu a trimis cizmele la control, dar banii pe viza mea intrase deja! . Am fotografiat până și parcarea de la Grand și Galeria…pentru că mi-a spus vânzătoarea că e puțin nisip pe talpă. Atunci am fotografiat și eu parcarea de la Grand Kanion. Ce credeți că am descoperit prin colțuri: era plină cu găinaț de păsări necurățat de ani!Dar cizmele mele nu călcaseră pe acolo!Bianca Marcovici
gazeta israel, 2020